3,295 matches
-
Social Forces (72) 4. Sălăvăstru, Constantin. 1999. Discursul puterii. Iași: Institutul European. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, și alții. 2003. Enciclopedia partidelor politice din România 1859-2003. București: Meronia. Slama-Cazacu, Tatiana. 2000. Stratageme comunicaționale și manipularea. Iași: Polirom. Soulet, Jean-François. 1998. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. Iași: Polirom. Tănase, Stelian. 2006. Revoluția ca eșec. București: Humanitas. Teodorescu, Bogdan. 1997. Cinci milenii de manipulare. București: Tritonic. Teodorescu, Gheorghe. coord. 2009. Alegeri 2008. Campanii, lideri și sondaje. Iași: Polirom. Tismăneanu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pare că religia a avut câștig de cauză pentru PNG, iar etnicitatea pentru PRM (Sum 2008, 13-15). Pentru a rezuma și sintetiza caracteristicile celor două partide vom folosi tabelul de mai jos: Tabelul 1: Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată PRM PNG lider marcant C.V. Tudor George Becali biografie (domeniu predilect) cultura afaceri afiliere religioasa ortodox ortodox discurs nationalist da da accente xenofobe prezente prezente antisemitism prezent prezent homofobie prezenta prezenta tipul electoratului caracteristici socio-demografice preponderent masculin, educatie medie preponderent
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sub presiunea contextului (actori interni sau externi) în care se derulează actul de guvernare. Capitolul este structurat în șase secțiuni din care prima descrie câteva repere minimale pentru înțelegerea cadrului teoretic utilizat, iar următoarele sunt dedicate analizei datelor. O analiză comparată a politicilor adoptate de fiecare legislatură și cabinet este urmată de secțiuni referitoare la fiecare legislatură în parte. Partide și parlamente vs. politici Cadrul teoretic al acestei analize este construit pornind de la trinomul "partide Parlament politici publice", așadar de la o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Pe de altă parte, cele două alternanțe politice FSN /PDSR CDR-USD și CDR-USD PSD sunt dificil de observat pornind de o analiză agregată a politicilor publice (Figura 1). Figura 1: Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi În mod similar, o analiză comparată a distribuției cantitative a legislației de la un cabinet la altul nu surprinde diferențe semnificative în elaborarea politicilor publice (Figura 2). Deși extrem de interesante uneori, diferențele între cabinete și politicile fiecărui cabinet în parte nu ilustrează decât marginal impactul schimbărilor în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de caracteristicile comune cu celelalte state postcomuniste. În literatură există numeroase referințe la numărul foarte mic de membri ai partidelor central și est-europene (Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Figura 1 ilustrează situația în perspectivă comparată, procentele reprezentând numărul de membri din totalul populației cu drept de vot. Polonia este țara cu cel mai mic procent de membri din populația cu drept de vot (aproximativ 1,5%) pe când România avea peste 10% în 2003. Deși datele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
membrilor partidelor românești Surse: Datele declarate de partide.4 În condițiile în care aceste date sunt raportate de către partide și probabilitatea ca ele să nu corespundă numărului real (inflație voluntară) este mare, procentele nu sunt deloc mari. Pentru o imagine comparată, Partidul Socialist Bulgar are o medie egală cu procentele cumulate ale PSD, UDMR și PNL, iar Partidul Comunist din Bohemia și Moravia are cât UDMR și PRM împreună. Însă, în același timp, PSD are mai mult de două treimi din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
oscilații dramatice. Apogeul procentului său de membri a fost înregistrat în 2004, după un ciclu în care partidul guvernase. Actualul procent, situat puțin sub 2% este sub nivelul din 2000. În fapt, perioada 2000-2008 este marcată de oscilații foarte reduse, comparată atât cu perioada anterioară, cât și cu evoluțiile celorlalte partide. Stabilitatea electorală a PSD poate fi un indicator util în acest caz. Partidul a obținut scoruri aproape similare la cele trei alegeri legislative naționale din perioada 2000-2008, fiind cel care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de extracție non-națională din regiune) rămân, cel puțin aparent, actorii politici cu comportamentele cele mai previzibile. Pentru a verifica dacă eventuale schimbări s-au produs totuși în configurarea comportamentelor partidelor etnice din țara noastră, capitolul de față propune o analiză comparată a participării acestora la alegerile locale. Partidele care au fost selectate pentru analiză sunt cele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice al căror procent depășește 0,3% din populația totală a țării 3: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Johannis și FDGR au modificat comportamentul politic al partidelor, lucru vizibil în special în desemnarea candidaților rivali la funcțiile de primar și de președinte al Consiliului Județean Sibiu. Chiar și limitată, puterea de influență a FDGR asupra politicii naționale trebuie comparată cu cea a altor partide regionale, precum UDMR și Alianța pentru Timiș. Alte partide regionale mici: Alianța pentru Timiș Alianța pentru Timiș ( ApT) nu este, în fapt, un partid, ci o alianță electorală, așa cum indică și numele său. Apărută în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
45-68. Salat, Levente și Smaranda Enache, eds. 2004. Relațiile româno-maghiare și modelul de reconciliere franco-german. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Salat, Levente. 2008. Politici de integrare a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într-o perspectivă comparată. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge: Cambridge University Press. Sartori, Giovanni. 2008. Ingineria constituțională comparată. Structuri, stimulente și rezultate. Iași: Institutul European. Schaser, Angelika. 2000. Reformele iosefine
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într-o perspectivă comparată. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge: Cambridge University Press. Sartori, Giovanni. 2008. Ingineria constituțională comparată. Structuri, stimulente și rezultate. Iași: Institutul European. Schaser, Angelika. 2000. Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața socială. Importanța Edictului de Concivilitate pentru orașul Sibiu. Sibiu: hora-Verlag. Slavova, Tatjana. 2008. "A rank order and efficiency evaluation of the
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
susținerea democrației, Iași: Institutul European, 2010. Bogdan Gheorghiță este asistent universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene și doctorand al Universității din București. Teme de interes: partide politice, comportament electoral, politici comparate, marketing politic. A participat în diferite proiecte de cercetare finanțate prin granturi CNCSIS, a publicat articole și recenzii în reviste naționale cotate CNCSIS și articole în volume colective, pe teme ca: structură socială, comportament electoral sau marketing politic. Sergiu Gherghina
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sunt partidele și sistemele de partide, comportamentul legislativ și cel electoral, democratizarea și încrederea în instituțiile politice. Irina Ionescu este doctor în științe politice al Universității din București (2010). Are dipomă de licență în științe politice, de master în Politică Comparată, dar și de master în Studii Europene și Drept Comunitar, în cadrul aceleiași universități. A fost titular de curs și asistent, în cadrul programului doctoral, la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Prima sa carte de autor este în curs
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asteia este îndreptat înspre cercetarea problemelor ce țin de domeniul eticii politice. Andreea Zamfira este doctor în Științe Politice și Sociale al Universității din București și al Université Libre de Bruxelles, a absolvit un Master în Teorie Politică și Politică Comparată și un Master în Științe Sociale la Ecole Doctorale Francophone en Sciences Sociales, ambele la Universitatea din București. Este lector universitar la Universitatea Europei de Sud-Est din București și cercetător științific la Centre d'Etude de la Vie Politique din Bruxelles
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini Mitul statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aniversare, ordine și medalii, etc). 4 Analiza are în vedere doar titlul legilor și nu conținutul propriu-zis al acestora, din cauza volumului imens de date. 5 Vezi secțiunea Bibliografie. 6 Trebuie subliniat că cercetarea nu își propune să realizeze o analiză comparată propriu-zisă între programele partidelor politice sau ale alianțelor ajunse la guvernare și tabloul politicilor publice adoptate prin intermediul Parlamentului. 7 De altfel, principalul instrument aflat la dispoziția cercetătorilor este acordul semnat de partidele aflate la guvernare sau programul de guvernare, în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles. A publicat recent, împreună cu Olivier Costa, cartea "Le fonctionnement de l'Union européenne" ("Funcționarea Uniunii Europene", Editura Universității Libere din Bruxelles, 2011), a co-editat un număr special al Revistei Internaționale de Politică Comparată (2011) și a publicat articole în reviste precum Politică Europeană, Studii Regionale și Federale și Revista Internațională de Politică Comparată. Ramona Coman este profesor asistent în științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles. Ramona este cercetător în cadrul Centrului de Studii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
européenne" ("Funcționarea Uniunii Europene", Editura Universității Libere din Bruxelles, 2011), a co-editat un număr special al Revistei Internaționale de Politică Comparată (2011) și a publicat articole în reviste precum Politică Europeană, Studii Regionale și Federale și Revista Internațională de Politică Comparată. Ramona Coman este profesor asistent în științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles. Ramona este cercetător în cadrul Centrului de Studii al Vieții Politice (CEVIPOL), ULB. A obținut o licență în științe politice de la Universitatea din București, un master în Politică
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Sommet-urile restrânse ale Uniunii Europene", L'Harmattan, 2006) și, mai recent, "Der Europäische Auswärtige Dienst. Deutsch-französische Initiativen für die europäische Diplomatie", Dokumente, împreună cu Samy Saadi și "L'Europe en campagne: une analyse croisée des médias nationaux" ("Europa în campanie: analiză comparată a presei naționale"), Politique européenne împreună cu Nathalie Brack și Cristina Stănculescu. Cristina Stănculescu este în prezent asistentă universitară în științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB). Cristina este cercetător la Centrul de Studii al Vieții Politice (CEVIPOL) unde lucrează
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
România. A studiat știintele politice la Universitatea din București, Universitatea Liberă din Bruxelles (licență) și la Institutul de Studii Politice de la Paris (master). A publicat recent "L'Europe en campagne: une analyse croisée des médias nationaux" ("Europa în campanie: analiză comparată a presei naționale", Politique européenne, 2010), împreună cu Nathalie Brack et Yann-Sven Rittelmeyer și "Timișoara: un chantier identitaire" ("Timișoara: un șantier identitar", Etudes et Recherches 80, 2010) pentru Notre Europe. În aceeași colecție au mai apărut ▪ Europa după Maastricht, Paul Michael
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
unui eveniment sau a unei suite de evenimente, sens conferit de Gerard Genette) și descriere nu este deloc echilibrat în proza lui Anton Holban. În acest punct romancierul diferă substanțial de alți scriitori ai vremii, cu care a fost adesea comparat, precum Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Dacă în cazul acestora romanul se menține întro măsură mai mare între frontierele povestirii, în cazul lui Holban putem vorbi de o substituire a tramei epice printr-un „descriptivism interior”. De aici și până la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
and Development of the Distinction Between Civil Society and the State, 1750-1850", în John Keane (ed.), Civil Society and the State: New European Perspectives, Londra și New York, 1988 [citată în continuare ca Civil Society and the State], pp. 35-71. 2 Comparați Susan Strange, The Retreat of the State: The Diffusion of Power in the World Economy, Cambridge și New York, 1996 și Paul Hirst, From Statism to Pluralism, Londra, 1997, partea a 3-a. Argumentul unilateral că globalizarea termenului de "societate civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Mustapha Kamal Pasha, "Civil Society and Democracy in the Third World: Ambiguities and Historical Possibilities", Studies in Comparative International Development, vol. 28, nr. 1 (primăvara 1993), pp. 3-24. 3 Vezi Guy Peters, Future of Governing: Four Emerging Models Londra, 1997. Comparați argumentele paralele, în contextul destul de diferit al Indiei, în Neera Chandhoke, State and Civil Society: Explorations in Political Theory, New Delhi, 1995. 4 Un exemplu în acest sens este constituit de lucrarea lui Philip Resnick, Twenty-First Century Democracy, Kingston și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
inițiat largi programe de colaborare În vederea reducerii impactului crizei asupra economiei mondiale și a celor naționale și elaborarea unor măsuri de redresare economică și de prevenire a crizelor financiare, ținând seama de dimensiunea globală a pieței financiare. Criza economico-financiară internațională, comparată ca amploare cu Marea Depresiune economică din 1930 s-a declanșat În țările dezvoltate, având ca punct de plecare economia americană și s a extins cu rapiditate la nivel global, afectând deopotrivă țările dezvoltate și cele În curs de dezvoltare
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
chiar dacă îi găsim doar o însemnătate didactică: "Realismul lui Slavici se hrănește apoi, așa cum am mai arătat, înainte de toate, din analiza sentimentelor și a pasiunilor, este un realism psihologic." Ea e importantă doar în măsura în care cercetătorul de azi, specialist în literatura comparată, ca Ion Breazu ieri, caută pe acel mare scriitor realist european căruia Slavici să-i fie tributar. Să fie Balzac sau Stendhal, Dostoievski, Tolstoi sau Gogol?!" Una din cele mai mari reușite ale acestui prim studiu detaliat consacrat creației lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]