2,573 matches
-
a atacului din L2. Combinațiile în atac. Reprezintă coordonarea în atac a acțiunilor individuale de joc a jucătorilor echipei cu scopul derutării (înșelării) apărării adverse pentru câștigarea punctelor sau pentru obținerea superiorității într-o situație concretă de joc. În jocul competițional la nivel de performanță numărul și diversitatea combinațiilor în atac este foarte mare. Denumirea combinațiilor în atac este dată de elementul sau componenta dominantă a acestora. Rolul principal în alegerea și derularea combinației în atac, este al ridicătorului coordonator, dar
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
informațiile necesare și să le transpună în practica de zi cu zi, antrenament de antrenament, competiție de competiție. Modelul jocului de volei cuprinde conținutul acestuia sistematizat în structuri determinate de aspectele cheie (esența jocului), așa cum se manifestă acestea în timpul jocului competițional fig nr. 10). Orice model de joc la volei va evidenția structurile însoțite de coeficienții de frecvență și eficiență ca expresie a esenței jocului de volei (situații fundamentale, structuri, faze, acțiuni de joc etc). 5.2. Modele specifice jocului de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
frecvență și eficiență ca expresie a esenței jocului de volei (situații fundamentale, structuri, faze, acțiuni de joc etc). 5.2. Modele specifice jocului de volei 5.2.1. Modelul competiției Participarea cu succes și obținerea de performanțe în cadrul fiecărui sistem competițional sunt condiționate, pentru fiecare echipă, de cunoașterea modelului competiției respective și de nivelul indicatorilor valorici ai acestui model. Modelul competiției (modelul de concurs), este definit de Nicu Alexe (1993), ca „un ansamblu de indicatori diferențiați ca profil (prognoza dinamicii performanței
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
confruntarea cu realitatea competiției respective. 2. În al doilea rând, evidențierea structurii modelului de joc, care duce la realizarea modelului optim de joc și a modelului de campion pentru competiția respectivă. 3. În al treilea rând, evidențierea caracteristicilor efortului fizic competițional, care condiționează gradul de solicitare a organelor și sistemelor, cunoașterea acestora permițând stabilirea calităților morfofuncționale pe care trebuie să le posede un sportiv spre a obține rezultate de înaltă valoare, la nivelul competiției respective. 4. În al patrulea rând, reținerea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
de joc. Model de joc, stabilit pentru echipă pentru o anumită perioadă și la un anumit nivel, înlesnește realizarea obiectivelor propuse pentru modelul prospectiv de joc. Astfel, se poate prognoza cu destulă exactitate, cantitatea de timp necesară pentru solicitările sistemului competițional viitor, durata formelor de pregătire și a perioadelor de antrenament, dinamica efortului, încărcătura pregătirii, necesare pentru realizarea modelului prospectiv de joc. Parametrii propuși în modelul prospectiv de joc trebuie să aibă semnificația unor norme de referință sau a unor norme
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
punctul. În esență modelul de joc al unei echipe de volei va cuprinde structurile de joc și conținutul lor la execuția (S1) și primirea serviciului (S2), însoțite de coeficienții de frecvență și eficiență. Modelul situaților fundamentale de joc. În cadrul jocului competițional ponderea și aportul acțiunilor de joc pentru structura 1 (la serviciu) sau structura 2 (la preluare) este diferită, acest fapt conducându-ne la necesitatea realizării unor modele ale jocului, separat pentru cele două situații fundamentale. Procentajele cuprinse în cadrul modelelor pentru
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite la o dată anticipată" (Nicu Alexe, 1993). Stabilirea modelului de pregătire este determinată de modelul de joc și modelul competiției la care se participă. Amândouă sunt elaborate reținând principalele aspecte ale activității competiționale, în general, din ultima competiție. Modelul general de pregătire în jocul de volei, poate avea următoarele componente: - Prognoza performanței: - obiective de performanță: finale, intermediare; - de instruire pe factori de antrenament. - Alcătuirea lotului: - jucători, criterii de selecție a jucătorilor; - conducerea tehnică
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joc: - caracteristicile principale ale jocului; - a echipei (formație, sisteme și concepție de joc); - a jucătorilor pe posturi. - Modelul competiției la care participă echipa. - Realizarea modelului de joc/modelul pregătirii: - tehnico-tactic; - fizic; - psihologic; - teoretic. - Programarea - proiectarea pregătirii: - strategii de pregătire. - Calendar competițional. - Forma sportivă (curba formei sportive). - Durata pregătirii. - Starea de sănătate (vizite medicale, accidentări, modalități de refacere etc.). - Resurse necesare: - forme de pregătire; - condiții materiale. - Evaluarea rezultatelor. În funcție de necesitățile și particularitățile colectivului, ale echipei, ale jucătorilor, ale colectivului tehnic și mai
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pe teren de nisip. Deși, jucărea voleiului pe nisip a constituit de foarte mult timp, un mijloc de pregătire a voleibaliștilor de orice nivel, totuși voleiul de plajă, desprins din voleiul clasic ca o nouă ramură sportivă), ca sport (joc) competițional oficial este relativ nou (primul turneu oficial de 2 contra 2, a avut loc abia în anul 1947), însă foarte răspândit și cu un număr foarte mare de practicanți, atât jucători legitimați cât și nelegitimați. După unele informații (neconfirmate însă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
a însemnat startul profesionist al acestui joc (turneu la care s-au oferit premii de 5000 $), primii campioni mondiali fiind americanii Menges și Lee. În anul 1983, ia ființă Association of Volleyball Professionals (AVP), care deschide noi orizonturi în dezvoltarea competițională a acestui îndrăgit joc sportiv. Reprezentantele sexului frumos au intrat în arenă mai târziu, premiile oferite la turnee pentru ele au fost mai mici, cu toate că prezența lor și spectacolul oferit îți încântă mult mai mult ochii, fapt care a determinat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
1996 FIVB a lansat un nou concept al Campionatului Mondial, incluzând 3 categorii de turnee: Grand Slam, Seria Mondială și Challenger. Oricare țară poate să se angajeze în organizarea de turnee, din indiferent care categorie, intrând, astfel, în acest sistem competițional. Fiecare turneu internațional desfășurat, are „alocat” un număr de puncte, care, acumulate, vor da un clasament final al „cuplurilor”, iar în funcție de locul ocupat se rezolvă și calificarea pentru Jocurile Olimpice. În prezent, numărul competițiilor de volei pe plajă este deosebit de mare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
internațional a acestui sport. Sub egida acesteia sunt organizate Jocurile Paralimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, Cupe Europene pentru echipele de club. Campionate Naționale sunt organizate în diferite țări de către Federațiile Naționale de Volei afiliate la WOVD. Așa cum am amintit, începutul competițional oficial de amvergură a celor două variante, trebuie considerat a fi, acceptarea acestora la Jocurile Paralimpice, pentru prima dată în 1980 la Arnhem, fapt ce a constituit o recunoaștere binemeritată a acestora pe plan internațional. De atunci și până în prezent
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mai bune echipe și-au disputat titlul de cel mai bun club european. Se poate observa, că cele două forme ale jocului de volei practicate de persoanele cu disabilități, au devenit în prezent discipline sportive puternice, cu un bogat calendar competițional internațional (pentru multe state și intern) și se bucură de o mare popularitate în rândul persoanelor cu nevoi speciale din întreaga lume, aspect cu care țara noastră din păcate nu se poate mândri. 6.4.3. Aspecte caracteristice ale regulilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ca unitatea funcțională de ba%ă a jocului de volei, sistematizată după necesitatea acoperirii sau a rezolvării unei sarcini parțiale sau specifice de joc la care jucătorul participă cu toate capacitățile sale. Sarcinile parțiale de joc se succed în jocul competițional într-un mod stereotip corespunzător celor două situații fundamentale de joc, la serviciu (S1) și preluare (S2). Fiecărei acțiuni de joc îi corespunde o sarcină parțială și se încheie de regulă cu jucarea mingii, cu lovirea propriu-zisă a acesteia. În
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
serviciu, acțiuni de joc specifice unei singure structuri (situații) fundamentale, astfel: serviciul este proprie și specifică numai structurii S1 — la serviciu, iar preluarea din serviciu, este proprie și specifică numai structurii S2 —la preluare. Acest aspect, cât și realitatea jocului competițional ne obligă să pregătim aceste două acțiuni împreună. În afara celor două acțiuni de joc, celelalte acțiuni, respectiv: pasa (ridicarea pentru atac), atacul, blocajul și preluarea din atac, sunt acțiuni comune ambelor situații (structuri) fundamentale și trebuie învățate și pregătire în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
că ele determină eficiența și funcționalitatea jocului și acțiunilor de joc și au fost prezentate anterior. Este necesar de menționat că cerințele și conținuturile acestor modele funcționale pe posturi, trebuie să respecte nivelul de pregătire și vârstă al jucătorilor, nivelul competițional la care se joacă, sistemul de joc folosit și concepția de joc a echipei. - Pregătirea și participarea la jocuri și competiții amicale și oficiale; - Organizarea și arbitrarea la nivel de: clasă, grupă, interclase, intergrupe, interani, interșcoli și interfacultăți. Din acest
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și conduite declanșate de situații concrete din activitatea specifică. Am putea considera următoarele categorii de stări psihice: a) Cognitive b) Afective c) Volitive d) Ale conștiinței După felul activității: a) Momentane de antrenament b) Momentane precompetiționale, de prestart c) Momentane competiționale d) Momentane postcompetiționale După caracteristicile manifestării: a) După rapiditate: dinamice și statice; b) După stabilitate: stabile și variabile; c) După rapiditatea schimbării: plastice și rigide; d) Profunde și superficiale eă Pozitive și negative; f) Mai mult/puțin "înțelese"; După particularitățile
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
comportamentul. Reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivului reprezintă nucleul pregătirii psihologice a acestora. Sportivul învață prin demersurile reglatorii să-și creeze o stare psihică optimă pentru concurs, să-și inducă și să-și mențină un tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de reglare - prin intervenție exterioară; - convorbirea terapeutică cu psihologul sau antrenorul sau medicul de lot; - demonstrația, convingerea; - sugestia, hipnoza; - procedee de desensibilizare; - procedee psiho-farmacologice; - procedee fiziologice (saună, masaj, duș); b) Metode de autoreglare - autoeducația; - autosugestia; - relaxarea; - antrenamentul psihoton
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și se produce cel mai frecvent printr-o tulburare malignă de ritm (tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară) apărută în contextul unui efort fizic excesiv. De aceea, sportivii de performanță la care s-a diagnosticat CMH au contraindicație de a continua activitatea competițională în următoarele situații : - dacă au avut un stop cardio-respirator resuscitat produs prin tahicardie ventriculară susținută, - dacă există istoric familial de morți subite la persoane cu CMH, - dacă au avut sincope apărute la efort, - dacă au hipotensiune determinată de efort, - dacă
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
stabilit, întrucât intenția vorbitorului rămâne opacă. Așa se întâmplă cu un "citat celebru" al lui Dumitru Dragomir, a cărui interpretare poate oscila cu argumente deopotrivă de îndreptățite între pastișă inteligentă și inepție pură: "Aș vrea să nu se modifice sistemul competițional, doar să se revizuiască numărul echipelor. Dacă nu, să nu se revizuiască, dar tot să se schimbe ceva. Sau să nu se schimbe nimic, dar să se umble pe ici și colo. Dar mai bine să lăsați așa campionatul, și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concurarea mai multor echipe sau sportivi într-o probă specifică” (Epuran, 2001,p.70) * „competiția este o comparație a performanțelor sportive între indivizi, echipe, după reguli, norme, bine stabilita” (Teoria competiției,1965) * „competiția este importantă pentru formarea și accelerarea performanței competiționale, a aptitudinilor și a îndemânării, a însușirilor psihice” (Teoria competiției, 1965) Orice Olimpiadă, campionat mondial sau european prilejuiește analize critice obiective, menite să scoată în evidență o suită de indicatori caracteristici. Cunoașterea acestora permite formularea premiselor care stau la baza
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
nordicii au valori mai mari), musculatură suplă, bine dezvoltată si forță musculară superioară la brațul activ. Capacitatea aerobă este bună (valori optime pe kg în jur de 80—90 ml), iar cea anaerobă foarte bună și chiar excelentă în perioada competițională (valori optime pe kg : l min = 65—70 kgm ; 10 s = 15 kgm). Calitățile motrice reclamă o coordonare foarte bună, îndemânare deosebită, viteză de execuție si de repetiție foarte bune. Din punct de vedere psihologic o mare importanță o au
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
anticipativă. * stare de sănătate perfectă, în special a analizatorului vizual ; * dezvoltare fizică armonioasă, cu forța flexorilor palmari în 60—70% față de greutate și cea scapulară între 75—80% din greutate; * capacitate anaerobă la 90% față de modelul biologic, stabilă în perioada competițională ; * excitabilitate neuromusculară foarte bună, cu pragul de excitație al nervului ulnar cu valori de 2,0 mA — 2,4 mA la dreapta 1,8—2,2 mA la stânga la fete, 1,9—2,7 mA la brațul drept și 2
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
servească și să țină mingea în joc. Participarea la concursuri oficiale nu trebuie să înceapă prea repede, abia după ce valoarea copiilor se apropie de valoarea altor participanți din concurs. După un an de inițiere copii trebuiesc introduși într-o formă competițională. 3.5.2. Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice la vârsta de 11-14 ani Caracteristica principală este trecerea treptată de la lecții de învățare la lecții de antrenament. Este perioada de formare a personalității tehnico-tactice, fizice și de caracter. In această perioadă
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și menținerea unei grupe bine sortate de parteneri de antrenament pentru un jucător din echipa națională. Fiecare jucător din grupa specială de antrenament practică un joc copiat după un anumit adversar. În felul acesta pot fi simulate la antrenament situații competiționale împotriva tuturor posibililor concurenți internaționali. Un fel de echipă națională “în umbră”, gândită numai ca partener de antrenament. 4.1.1. Serviciu sau primire? Chiar și alegerea obligatorie a serviciului se poate folosi ca element tactic. Dacă stăpâniți în sală
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]