10,974 matches
-
uitare sau ignorare. Atunci când autorul muzical propune componistic o libertate dinspre sine (ca diminuare a auctorialității), nereglabilă însă prin perimetrul (normativitatea) tradiției, instrumentistul fiind invitat să se instituie ca prim-interpret, dacă totuși acesta nu provine el însuși din vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural (ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea unei notații cât de cât raționale, din a cărei lectură execuția redativă să simetrizeze proiectului compozițional. Cel mult, compozitorul va
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
vecinătatea compozitorului, adică din același mod-model cultural (ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea unei notații cât de cât raționale, din a cărei lectură execuția redativă să simetrizeze proiectului compozițional. Cel mult, compozitorul va concepe o strategie de seducție intelectuală, recurgând la simboluri sugestive figurativ ori la exprimări verbale cât mai expresive (inedit-metaforice), apelând astfel la imaginația instrumentistului-interpret, pe fondul unei culturi (și lingvistice) prezumat comune, prin care să-și ajusteze posibilitatea decodării
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
Pe asta și mizează, de cele mai multe ori, o concepție componistică de avangardă (nefundamentată printr-o tradiție). La nivelul execuției lucrării de către interpretul-secund, variabila de libertate-rigoare determinată prin gradul de originalitate lingvistic-muzicală a concepției componistice, capătă un efect paradoxal: cu cât compozitorul se propune mai discret (retras) prin notație, cu atât instrumentistul va interpreta mai neliber (disciplinat), alunecând (aparent salvator pentru el) în tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
componistice, capătă un efect paradoxal: cu cât compozitorul se propune mai discret (retras) prin notație, cu atât instrumentistul va interpreta mai neliber (disciplinat), alunecând (aparent salvator pentru el) în tradiția din care provine, in extremis putând chiar eșua în raport cu intenția compozitorului de a se extinde în/prin competența de libertate creatoare a celuilalt (presupus ca) interpret. Invers, cu cât notația componistică este mai inflaționar-amănunțită (evident-imperativă), cu atât instrumentistul-interpret va tinde în indisciplinaritate, obosind și chiar renunțând să se mai conformeze, rezultatul
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
Vasile Ijac - părintele simfonismului bănățean (o primă încercare monografică dedicată autorului celei dintâi simfonii din istoria muzicii bănățene, unicul bănățean care a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum, ca învățăcel al lui Vincent d’Indy, unul din cei șase compozitori din acest topos geografic, iluminat de surprinzătoare inflexiuni baroce, laureați ai Premiului Național de Compoziție „George Enescu”); Simion Dănilă, Sub fascinația lingvisticii bănățene (pasionante investigații și incursiuni analitice în universul lingvistic din arealul Banatului). Ca dar oferit invitaților, organizatorii (Consiliul
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
fiecare dintre cele trei zile cât a durat festivalul, aș spune că prima zi a stat sub semnul spațio-temporalității - poate și datorită asocierii mediului electronic cu sunetele specifice clavecinului, în recitalul inaugural susținut de către organistul și clavecinistul Michael Quinn și compozitorul Fergal Dowling - totodată inițiatori, în 2008, ai grupului de muzică electroacustică Dublin Sound Lab. Deși timbralitatea clavecinului și-a păstrat mereu autenticitatea, procesarea electronică și computerizată a sunetelor a permis multiplicarea și amplificarea lor, generând spectre și halouri cu efecte
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de mediul computerizat! Abia în final, după epuizarea erupțiilor ritmice se instalează repaosul, revelând, printr-o linearitate sonoră plutitoare, magia aproape esoterică a grădinii secrete. Piesa Sur les pointes (Pe vârfuri), pentru clavecin, a irlandezului Gerald Barry, considerat drept un „compozitor cu invenții stranii și rare”, a avut alura unui intermezzo liric, a cărui puritate a constat în simplitatea ritmico-melodică a motivului tematic, amintind de ritmul copiilor din folclorul universal. A fost un insert, asemănător unei teme cu variațiuni, bazate pe
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
înalt, niciodată, viitor, eu mă transform etc. -, cu cezuri între ele, pe diferite tonuri și de diferite intensități. Aș spune că efectele acestea suprarealiste, ca și ritmurile intens sincopate, trimit cu gândul la sincopele existențiale și, deopotrivă, la cele cosmice. Compozitorul precizează că, în piesa sa nu există sunete procesate, ci doar înregistrate în timp real, pentru a fi reproduse în momentul interpretării. O lucrare cu un titlu sofisticat este cea semnată de Jonathan Nangle, Dying from the moment it’s
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de o parte, dispariția sunetului, imediat ce-l atingi, pe de altă parte, o piesă odată compusă e ca și moartă până în momentul interpretării ei. Tot dublă e și semnificația construcției piesei. Pe un fel de pedală redată de mediile electronice, compozitorul suprapune diferite repere, algoritmic, printre care sunete lovite sau ritmuri și timbruri punctate, făcând posibilă perceperea timpului, prin contrast cu imuabilitatea spațială. Cea mai amplă, dar și cea mai interesată din recitalul celor doi irlandezi rămâne, indubitabil, lucrarea Pentacle, semnată
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de ritmuri mordante și linii discursive - de Hermann Reutter (1900-1985), cântate cu sunet omogen și timbru cald, profund, de către violista Tamara Dica; între Obsession - partea I din Sonata op. 27, nr. 2, pentru vioară solo de Eugène Ysaye (1858-1931) - „obsesia” compozitorului belgian fiind aici eternul J.S. Bach, din a cărui Partită nr. 3, în Mi major pentru vioară solo citează motivul inițial -, urmat de redarea integrală a Preludiului bachian, cu timbru generos, frază elegantă și suflu poetic, de către Alexandru Tomescu. Muzicii
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință s-a reflectat și în scurt-metrajul regizat de Ana Niță, cu muzică de Sabina Ulubeanu, intitulat Vacant. Într-un interior somptuos, dintr-un edificiu arhitectonic amintind de grandoarea Palazzo-ului florentin, cu coloane și grupuri statuare - teme
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
concertul-joc de șah. Fantezia pentru blockflöte alto a renascentistului englez Thomas Morley - interpretă Ana Chifu - a avut rolul unei invitații la turnirul „întâlnirilor în spațiu”. La granița dintre rostirea teatrală și sprächgesang, lucrarea Recitări nr. 12, pentru voce solo, a compozitorului grec Georges Aperghis - discipol al lui Iannis Xenakis - i-a dat posibilitatea sopranei Irina Ungureanu să-și etaleze valențele actoricești ale talentului său artistic prodigios. Cu o dezinvoltură captivantă, soprana a părut că improvizează un text plin de umor, ca
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cel din 10 februarie 2014, din sala Primăriei Arondismentului XVII din Paris. Orchestra Franceză de Flaute este condusă de Pierre-Yves Artaud, un interpret statornic al muzicii românești, pe care o promovează admirabil peste tot în lume. Programul a inclus lucrarea compozitorului francez Henri Pauly- Laubry, Onyx pentru orchestră de flaute (primă audiție), trei opus-uri semnate de Tôn-Thât Tiêt - compozitor vietnamez care locuiețte de mulți ani la Paris -, omagiat cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani: Le tombeau de Christian
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
Pierre-Yves Artaud, un interpret statornic al muzicii românești, pe care o promovează admirabil peste tot în lume. Programul a inclus lucrarea compozitorului francez Henri Pauly- Laubry, Onyx pentru orchestră de flaute (primă audiție), trei opus-uri semnate de Tôn-Thât Tiêt - compozitor vietnamez care locuiețte de mulți ani la Paris -, omagiat cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani: Le tombeau de Christian Lardé pentru flaut solo, Bois terre pentru violoncel solo, Moments rituels II pentru ansamblu de flaute (primă audiție) și
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
azi, profesorul de compoziție al lui Henri Pauly-Laubry. M-am bucurat să regăsesc Orchestra Franceză de Flaute, cu sound-ul său specific, inconfundabil. OFF abordează în concertele sale opus-uri dintre cele mai diverse, ca modalități de construcție sonoră, semnate de compozitori din toate generațiile, din Franța și din alte țări. Într-un cu totul alt context a avut loc, o zi mai târziu, la Lisabona (marți, 11 februarie 2014), în auditoriul Institut Français du Portugal, un eveniment organizat de Institutul Cultural
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
Dan Buciu despre SIMN 2014 Stăm de vorbă cu prof.univ.dr. Dan Buciu, personalitate de marcă a vieții muzicale românești și nu numai, compozitor și muzicolog, acum în calitate de director artistic al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi ajunsă la cea de a XXIV-a ediție. Stimate Maestre, vă mulțumim pentru că ați acceptat să împărtășiți cititorilor noștri câteva dintre tainele unei manifestări artistice de succes care
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
executiv). S-a muncit echilibrat, cu entuziasm dar și cu conștiinciozitate și seriozitate iar rezultatul s-a “văzut” în calitatea acestei ediții, a XXIV-a a SIMN, apreciere confirmată și de opiniile membrilor comisiei Secției Instrumentale și Multimedia de la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în recenta analiză a SIMN 2014 făcută de aceștia și de conducerea UCMR. Care sunt punctele forte și, deopotrivă, punctele slabe ale ediției 2014, comparativ cu ediția 2013? D.B. Punctele forte ar putea fi participarea externă
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
și lucrări care au mai fost interpretate? Se mai scrie muzică nouă astăzi? D.B. Nu urmărim “cu disperare” primele audiții; ele există, și la ediția viitoare le vom mai și programa în avans prin lansarea unor invitații speciale adresare unor compozitori români sau străini. Din păcate nu dispunem de suficiente venituri pentru a lansa comenzi de lucrări. Pe afiș se află și lucrări care au mai fost cântate, de obicei o dată sau de puține ori, dar care au demonstrat deja o
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
află și lucrări care au mai fost cântate, de obicei o dată sau de puține ori, dar care au demonstrat deja o valoare muzicală deosebită. Cât despre “muzica nouă”, evient, se scrie cu fiecare nouă lucrare dată la iveală de un compozitor. Ca are o mentalitate “nouă” sau “învechită”, că este “novatoare” sau “tradițională”, că aparține nu știu cărei orientări, că este bună, mediocră sau proastă, asta se întâmplă în funcție de autorul ei. Noi încercăm să facem o selecție cât mai riguroasă pentru a oferi
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
marcat de subtile diferențieri dinamice și agogice. În partea a doua a programului a fost prezentat Octuorul opus 7 în do major de George Enescu. Elaborată în anul 1900, lucrarea îl prezintă pe autorul de 19 ani ca pe un compozitor matur și original, cu o gândire muzicală profundă și o impresionantă fantezie creatoare. Apelând la o arhitectură monumentală, prin extensia formei de sonată, Enescu realizează o lucrare unitară, în care cele patru părți se succed fără pauză, păstrându-și fizionomia
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
Mă luptam cu o problemă de construcție, voind să scriu acest Octet în patru mișcări legate între ele, dar respectând totodată autonomia fiecărei părți, astfel încât totul să formeze o singură mișcare mare de sonată, extrem de lărgită”. Răspunzând cerințelor formulate de compozitor, ansamblul a reușit să asigure continuitatea și unitatea întregului pe parcursul celor 40 de minute cât a durat prezentarea lucrării. Interpreții au abordat capodopera enesciană ca pe o simfonie de cameră, ale cărei mișcări au fost integrate într-un suflu
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
Creația românească (II) Octavian NEMESCU Ulpiu Vlad - Inscripții în inimi II. Unul dintre cei mai importanți, mai originali compozitori români, Ulpiu Vlad, a rămas credincios idealurilor sale estetice din tinerețe. Cultivând o muzică onirică, în care starea de vis se ipostaziază prin alternanța reveriei cu coșmarul, lucrarea de față oglindește în cea mai fericită măsură dezideratele sale artistice. În
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
ultimele trei fotografii din albumul sentimental încredințat nouă de Marius Țeicu și pe care îl vom regăsi cu siguranță într-un volum ce-i este dedicat și aflat în curs de apariție. Sunt cele mai recente imagini. Astfel, în 2008 compozitorul s-a ocupat de pregătirea muzi- cală a micilor aspiranți la glorie, la show-ul de mare audiență la TVR al regretatului Titus Munteanu, “Numai cu acordul minorilor”, unde de fiecare dată un juriu de specia- litate acorda note interpreților
Albumul lui Țeicu by Veronica Nae () [Corola-journal/Journalistic/83399_a_84724]
-
de fiecare dată un juriu de specia- litate acorda note interpreților, dintre care unii sunt binecunoscuți azi, cum ar fi Alina Eremia din trupa La La band și din serialul ProTV “Pariu cu viața” sau Nicole Cherry. În anul 2009, compozitorul a ținut să se imortalizeze alături de una din interpretele lui preferate, Marina Voica, și de Silvia Dumitrescu, cea care a făcut o frumoasă impresie la selecția națională Eurovision 2014.
Albumul lui Țeicu by Veronica Nae () [Corola-journal/Journalistic/83399_a_84724]
-
Dragoș Alexandrescu Olguța LUPU Maestrul Dragoș Alexandrescu - protodiacon, teoretician, compozitor și bizantinolog, reprezentant de excepție al învățământului muzical universitar românesc - a trecut la cele veșnice, dar nu ne-a părăsit. Și nu ne va părăsi niciodată, întrucât a devenit parte intrinsecă din ceea ce suntem noi astăzi. E performanța la care
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]