1,949 matches
-
își refundamenteze lucrările din noua perspectivă adusă de reformă. Faza de consolidare Prima lucrare care reprezintă curentul reformist curricular în arealul disciplinei DLLR este didactica Alinei Pamfil, (2003). Referitor la proiectarea didactică, autoarea leagă direct procesul de proiectare de „modelul comunicativ”, pe care îl vede structurat în două mari dimensiuni: „1. tipologia activităților și 2. în modul de configurare a lecțiilor sau secvențelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sînt discutate sub titlul „proiectarea activităților didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 17-19, (foruri de decizie). [305] ZĂRESCU, EMILIA; CONSTANTINESCU, ELENA; SACHELARIE, ELENA; VĂRZARU, MARIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. București, 1981, 240 p. [306] ZUGUN, PETRU, Contribuții la didactica exemplificării în limbi străine, în volumul colectiv Funcția comunicativă a limbilor străine în învățământul general, liceal și superior. Strategii didactice eficiente, Iași, Editura Universității “Al. I. Cuza”, 1981, p. 138-145. 1982 [1] AGAFIȚA, MARIA, Analiza gramaticală - o modalitate de recapitulare, Tribșc, 26, nr. 238, 1982, 4. [2] ALBU, MIHAELA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
238, 1982, 4. [2] ALBU, MIHAELA, Ordinea obiectivă și subiectivă în propoziția românească, LM, 1982, 132 137. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Traducerea-spontană în însușirea limbii române de către străini, LM, 23S 242. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA, VLAD, FELICIA, De la competența lingvistică la competența comunicativă [rez.], ContrPLM, 1-2. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico - științifică. Valența și distribuția substantivelor abstracte. [rez.]. în: ContrPLM, p. 2 4. [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Conversația ca metodă în predarea culturii și civilizației românești, PLRS, 1985, 195-199. [3] ALEXANDRESCU, VLAD, Strategii pronominale în poezia lui Tudor Arghezi, AUBLLR, 34, 1985, p. 29-42. [cu 12 tab.]. [4] ALEXANDRIU DOMNIȚA; COSTE, ILEANA; VLAD, FELICIA, Pentru o programă comunicativă. Syllabusul, PLRS, 1985, 14-18 [cu bibl.]. [5] ANDREESCU, OLGA, Unele aspecte ale însușirii lexicului în școala generală, în “Limbă și literatură”, nr. 2, vol. II, 1985, p. 233-235. [6] ANDRON, IOANA; BENEA, VERONICA; CRISTUREANU, ANA; MARUSCEAC, SILVIA; MIHUȚ, SILVIA; VLAICU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Exerciții de analiză lingvistică, Tribșc, 19, nr. 323, 1989, 6. [12] CRISTUREANU, ALEXANDRU-OVIDIU, Contribuții la predarea terminologiei lingvistice de specialitate pentru studenții străini, viitori filologi, din anul pregătitor, RIL, 1989, 72-75. [13] CRIȘAN, EMANUELA; CRIȘAN, ALEXANDRU, Exigențe ale dezvoltării competenței comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247. [14] CRIȘAN, EMANUELA, Denominația personajului literar și compunerile școlare, LL, 4, 1989, 579-583. [15] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicarea în predarea învățarea literaturii române, RILA, 1989, 68-71. [16
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba și Literatura Română "Ioana Em Petrescu") a avut ca temă "Didactica limbii și literaturii române în viziune integrată și transdisciplinară"]. în: LL, v. 48, 2003, nr. 1-2, p. 113-118. [79] ONOJESCU, MONICA, Pulsul tranziției de la modelul tradițional la modelul comunicativ funcțional în predarea limbii în școală, (anchetă realizată de...), Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 75. [80] ONOJESCU, MONICA, Un bacalaureat de tranziție, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.82. [81] ORDEAN, GRAȚIAN. Abecedarul și stiloul / Grațian Ordean
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române, 15-17 noiembrie 2002, Timișoara. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003, 178 p. Conține bibliografie. [83] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura româna în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pitești, Paralela 45. Educational , 2003, 227 p. Conține bibliografie. [84] PAMFIL, ALINA, Modelul comunicativ funcțional și elementele de construcție, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 6-23. [85] PAMFIL, ALINA, Studiul limbii și literaturii române. Perspectivă integrativă și perspectivă transdisciplinară, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.2-6. [86] PAPADIMA, LIVIU, O disciplină in
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
SURDU, IOAN. Preabecedar / Ioan Surdu, Ioan Dănilă. - Bacău : Egal, 2003 [101] TĂMĂIAN, IOANA, Predarea gramaticii în gimnaziu, astăzi, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 28-30. [102] TODOR, ERIKA MARIA, Fundamentele psihopedagogice și lingvistice ale managementului învățării în contextul modelului comunicativ funcțional, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 23-28. [103] TODORAN, DIANA, Limbă și comunicare în manualele de limba și literatura română și de limba engleză pentru clasele a IX-a și a X-a, Revista Perspective, nr. 6/2003
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Traiana. București. EVR = Editura Viitorul Românesc. București. EvZ = Evenimentul zilei. Cotidian de informație.București. Excelsior = Excelsior. Revistă de aspirații și cultură pentru învățămîntul preuniversitar, editată de Școala nr. 11 din Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. F = Familia. Revista de cultură. Oradea. FCLS = Funcția comunicativă a limbilor străine în învățămîntul general, liceal și superior - strategii didactice eficiente. Iași, TUI, 1981, 145 p multigr. FR = Flacăra roșie. Organ al comitetului orășenesc și raional PCR, Arad. Arad. FS = Forum studențesc. Revistă a U.A.S.C. din Centrul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și organizare: structurarea elementelor de conținut; organizarea conținuturilor prin obiective; introducerea elevilor în structura specifică a disciplinei; structura relațiilor educaționale; organizarea și conducerea efectivă a activităților; b) indicatori de distribuție a comunicării: solicitare frontală, individuală, interactivă; c) indicatori rezolutivi și comunicativi: evaluare pozitivă, indiferentă, negativă; d) indicatori de manifestare a potențialului formativ: conduite de exprimare directă a opiniei critice, personală, constructivă; e) indicatori de modelare a valorilor: concretizarea și valorizarea de modele, valori și atitudini sociale și de grup pozitive puternice
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
orientate spre stimularea conduitei creative individuale și în grup. Organizarea conținuturilor pregătirii practice focalizată pe obiective se corelează cu însușirea componentelor competenței pedagogice prin tehnica micropredării. Această tehnică se referă la actul didactic menit să asigure o manifestare a competenței comunicative mai pregnantă. Ea este centrată pe analiza stilului dominant, în scopul elaborării unor alternative comportamentale optimizate. Pregătirea practică actuală a cadrelor didactice pentru învățământul primar în realizează în fond o conexiune între conținuturi, obiective, competențe și strategii. Această combinație poate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
îndeplinirea unor activități practice; 4. competența prognostică presupune aprecierea evoluției domeniului de activitate și proiectarea activității profesionale; 5 . competența managerială presupune stabilirea relațiilor, monitorizarea/ dirijarea activităților profesionale, coordonarea tuturor factorilor implicați în procesul de producție/în activitatea profesională; 6. competența comunicativă și de integrare socială presupune stabilirea contactului cu diferiți factori implicați în procesul de activitate profesională, rezolvarea situațiilor de conflict, soluționarea situațiilor de problemă, optimizarea procesului de activitate profesională; 7. competența de formare profesională continuă, presupune formarea în timpul studiilor la
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
competența de cercetare științifică/investigațională; - competența prognostică (competența de a aprecia evoluția domeniului de activitate); - competența managerială (competența de a stabili relații și a dirija activitatea profesională, competența de a coordona eforturile tuturor factorilor implicați în procesul de producție); - competența comunicativă și de integrare socială; - competența de evaluare a rezultatelor activității pro-fesionale; - competența de formare profesională continuă. [Guțu V. et al, 2003, p. 18] Analizînd diverse surse bibliografice, am identificat mai multe modalități de standardizare. Experiența standardizării învățămîntului în SUA, Anglia
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ori la București (de 10 Mai), vizitele la amici / amice, dar și Întâlnirile amoroase, jocul de cărți ori de table, tovărășia amicilor În vreo berărie populară, cafenea, birt etc. Predispoziția spre chef pare inepuizabilă, la fel ca și resursele lor comunicative. Eroii lui Caragiale vorbesc despre orice, cu oricine și oricând. Au un neostoit chef de a vorbi. Cuvântul, cu sau fără rost, face parte din ființa lor, Îi definește și le dă viață. Pofta de a trăi e și ea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și a convingerii; d) noțiunea conform căreia chiar dacă, [...], comunitatea practică în RI poate fi comunitatea transnațională a realiștilor, este de asemenea adevărat că în ultimele decenii și-a făcut apariția o comunitate competitivă de liberali (în special în Europa), care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu mi-am făcut prieteni, pentru că vorbeam mai multe limbi și acesta a fost unul din avantajele mele. Pentru că, de exemplu, la Magdeburg erau bucătari francezi, la bucătăria SS. Și stând cu ei de vorbă... Eu sunt un tip mai comunicativ, am intrat În vorbă, am povestit cu ei și am primit totdeauna câte ceva care m-a ajutat să supraviețuiesc. Acolo, să știți, foarte mulți se priveau chiorâș - pur și simplu parcă celălalt Îți lua mâncarea de la gură. Atunci când se Împărțeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
admitere a Început să recruteze și să admită studenții talentați la inginerie care, În același timp, cântau la un instrument, Într-un cor sau jucau Într-o echipă sportivă. „Ideea mea era că oamenii care au multiple interese sunt mai comunicativi, mai sociabili, știu să ceară ajutorul mai ușor atunci când au nevoie de ajutor, știu să-i ajute pe alții care au nevoie de ajutor, pot să gândească orizontal, să lege Între ele lucruri care provin din discipline și domenii diferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
schingiuiesc, operează fără nici o șansă de a-l transforma din rău în bun. Poem pedagogic! Ibănescu și-a început activitatea într-o seară. Victima, un biet copil arestat de unul singur, fără relații sufletești strânse cu ceilalți, fire mai puțin comunicativă, în care foamea încă țipa cu glas mare. Dintr-un sentiment de solidaritate cu suferința lui, nu-i dau numele. Încercasem câteva „atentate” asupra lui, dar porțile sufletului lui nu mi se deschiseră. Împins de gândul foamei, șterpelise o bucată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o ureche... Și avea un prieten bun, tot bucureștean... probabil că s-au cunoscut încă din libertate. Basmacian îl chema... Mi-aduc aminte de el, era o figură extraordinară, un tip din ăsta pe care niciodată nu-l vedeai supărat, comunicativ, tot timpul zicea ceva de spirit, un banc, o glumă, și-ți făcea plăcere să fii în preajmă, să stai de vorbă cu el... Și bineînțeles că se țineau cursuri adevărate de filosofie, de franceză, și-așa mai departe. Cât
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
essay + higher literary skills) logic, coerent și convingător (5-7 ore și 3-4 ore pe săptămână); ● să dovedească faptul că și-au însușit și stăpânesc vocabularul și structurile gramaticale studiate (conform programei de limbă engleză) prin: - rezolvarea unor exerciții de tip comunicativ (rephrase, multiple choice , match, replace, etc.); - realizarea unei retroversiuni (language transfer); ● să nareze, să descrie, să argumenteze (narration, description, argumentation) pe baza unei teme date (essay writing), indiferent de numărul de ore studiate pe săptămână. TIPURI DE ITEMI (STRUCTURA SUBIECTELOR
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
de și înțelege un text (reading skill, reading comprehension), cât și abilitatea de a vorbi și comunică în limba engleză (peaking skill); Ponderea acestui subiect va fi de 30% din notă finală. ● itemul doi va consta din exerciții de tip comunicativ (communicative eexercises: replace, rephrase, fill în, match, choose) - un set de 6-10 propoziții. Se urmărește evaluarea capacității candidaților de a folosi structurile gramaticale și lexicale studiate conform programei de limbă engleză (use of English); Ponderea acestui subiect va fi de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
restul itemilor, de altfel), precum și a unui stil adecvat; Ponderea acestui subiect va fi de 15-20% din notă finală. ● itemul patru (5-7 și 3-4 ore) / trei (1-2 ore și minorități) - valabil pentru toate profilurile - va consta din exerciții de tip comunicativ (rephrase, replace, multiple choice, etc.), un set de 5-10 propoziții/fraze; Ponderea acestui subiect va fi de 15-2O% din notă finală. ● itemul cinci (5-7 și 3-4 ore) / patru (1-2 ore și minorități) va consta în scrierea unui eseu liber (essay
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
unor teme relativ noi de studiu, mai grave decât acelea ale „limbii de lemn” și a necesității de a oferi rezolvări concrete. Se combat incompatibilitățile unor forme de comunicare verbală cu „sistemul” limbii prin abuzul de termeni străini în contexte comunicative în care mesajele informației „creează limite în captarea corectă a lor, cât și în decodarea lor”. Etimologic limbajul derivă din fr. langage; lat. linguo și este „sistemul de semne sau simboluri asociate după anumite reguli, utilizat pentru fixarea, prelucrarea și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și sinteză în planul senzorial și logic al înțelegerii, prin distingerea eronată a cuvintelor, sintagmelor etc. în ansamblul lor este un fenomen frecvent la copilul cu handicap mintal, verbal și intelectual, aspecte importante în comunicare și învățare. Pentru remedierea laturii comunicative prin limbaj, a înțelegerii mesajelor, terapeutul logoped aplică o gamă de procedee în scopul motricității organelor fono-articulatorii, prin exerciții de gimnastică și de articulare, de înțelegere empatică și logică. Fiind o funcție atât de complexă, limbajul presupune o conlucrare permanentă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înțelegere, ca moment al gândirii, rezultat al analizei și sintezei între planul senzorial și cel logic. Neînțelegerea include distingerea eronată a cuvintelor și sintagmelor în ansamblul lor, fenomen frecvent la copilul cu handicap mintal, verbal și intelectual. Pentru remedierea laturii comunicative prin limbaj, terapeutul logoped încearcă o gamă de procedee pentru remedierea funcției fiziologice a organelor fono-articulatorii, dar și din punct de vedere psihologic, empatic și logic. Limbajul, fiind o funcție complexă, presupune o conlucrare permanentă cu celelalte funcții intelectuale și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]