41,330 matches
-
această mișcare universală! Un alt mușchi de vită nesupusa Va intra în mașinărie. Dinții din orologiu ne cheamă La liturghia din turn. La ce bun ? Încă o ediție de noapte Iese goală-goluță Pe strada cu platani înfloriți Și vagabonzi de conștiință. În vitrina, În planul secund, Vântul răcește șampania scumpă În cupă de scrum. Genunchiul a prins rădăcini Mă gândesc la Cum ar trebui să fie cercul Din care, eu Să fac un singur pas înafara durerii. Locul meu este tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tineri care au participat la fenomenul “Piața Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit în cele 52 de zile de libertate și speranță. Spiritul “Golăniei” nu a murit însă. Reverberațiile lui sunt încă vii în conștiința tuturor celor care au crezut cu obstinație în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare cântăreț și-a amintit de talentul și virtuozitatea lui Marin Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ca să lupte împotriva turcilor, dar în loc să se întoarcă la „hazaica” lor acasă, le-a plăcut să stea pe teritoriul României, iar la petreceri cântau de mama focului: „Zavai-zavai!... Cazacioc, Zavai-doc, să mai bem un poloboc”, rămânând ca să se păstreze în conștiința poporului „ZAVAIDOC”. S-a născut în a opta zi a babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari cunoscuți. Tatăl său, Tănase, virtuoz al țambalului, dar și viorist de calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ramon Jimenez, pe care il adoră și pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt structurate corespunzător celor patru anotimpuri. Fiecare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
observăm, să înțelegem și să depășim acest defazaj, în care ne aflăm, cu copilăria și să ne trezim din amnezia în care ne-a cufundat starea de maturitate! Când începe să ne privească în ochi, ne spune cum a aparut conștiința! Când se agață de pătuț și îl găsim pentru prima dată în picioare, mirat de nouă perspectivă ce i se arată și cu un zâmbet larg pe față, ne topim de fericire în fața acestui miracol - Iată Omul! Felul cum se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
determinațiilor sale. Majoritatea poeților se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului, rămâne pradă patologiei metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul cu lumea să, reală și nominală, si lanțul ființei omenești, cu continuitatea și discontinuitatea să. Ambele, încărcate, genetic, de tensiune, bucurie și tragism. Și între ele, se află oglindă, câmpul relațional al conștiinței. „Cuvântul” este răsucit și desrăsucit pe toate fețele, cu multă știință adunată din studii „poetice” și „stilistice”, uneori este trecut din materie a poemelor în principiu generator și model al lor. Marian Barbu și-a dorit continuu claritatea și triumful
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s.n.)? Sau considerațiile lui Petru Comarnescu, făcute pe când poeta avea doar 15 ani, despre specificitatea poeziei americane. El este, în secolul trecut, românul cu cea mai întinsă informație privind lumea și cultură americană și cu cea mai adâncă pătrundere a conștiinței acesteia. Studii peste studii, de la Homo americanus (Buc. 1933) la Brâncuși’s Work (1970) și între ele, doctoratul cu lucrarea The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness, susținut la Universitatea Southern din California. Lui i se datorează și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să fie cu rădăcini specific americane. Unii poeți, cu rădăcini în America, și-au căutat cerul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ascunde? Spune : am păcătuit!<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, II, Cateheze, Cateheza 5, trad. diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
tatăl său și care nu-și aduce aminte de obârșia sa; asemenea unui rege lipsit de tron, urmărit și chinuit de supușii săi și, ceea ce de o sută de ori mai rău, acesta-i un trădător de lege și de conștiință, jucăria patimilor celor mai josnice și mai nelegiuite, acesta-i ca un fel de duh căzut și lepădat<footnote Ibidem, p. 120. footnote>. După ce a mâncat din pom Dumnezeu l-a scos pe om din Rai ca nu cumva, după ce
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
unui alt trup: trupul copilului<footnote Pr. Viorel Sava și Pr. Radu Brânză, op. cit., p. 91. footnote>. Deci, putem afirma că femeia nu poate decide pentru ființa care s-a zămislit în ea, fiindcă viața acesteia nu-i aparține. Însăși conștiința ei nu-i permite acest act, conflictele sufletești cu care se confruntă înainte de întreruperea sarcinii reprezentând chiar glasul lui Dumnezeu. Că vom muri e sigur, pentru că mai devreme sau mai târziu toți va trebui să trecem prin această realitate care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
trei ani.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. I. Floca, op. cit., pp. 180-181. footnote> Referitor la aceste dispoziții canonice trebuie amintit faptul că important este a se surprinde spiritul acestor canoane, care recomandă o pedeapsă suficientă pentru ca remușcările sufletești să alterneze mereu conștiința păcătosului.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Pentru o pocăință adevărată este nevoie de sinceră părere de rău și mai ales, renunțare la păcatul săvârșit. V. Cauzele și gravitatea acestei odioase crime Cauzele care pot genera avortul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nașterea unui copil mort constituie o traumă pentru mamă<footnote Tove Ross Niklassen, Urmările psihice ale avortului provocat, în Porunca iubirii, Sibiu, nr. 3, 2000, p.28. footnote>. Fiecare femeie tratează în mod diferit această pierdere, de la adânci mustrări de conștiință și suferință, până la indiferență totală<footnote Luci Freed, Penny Yvonne Salazar, op. cit., p.16. footnote>. Deși multe femei se simt pentru scurt timp eliberate de avort, totuși ele se vor confrunta mai târziu cu reacții psihice negative care nu pot
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de a ne identifica cu El ... Cu toate că aici Sfântul Grigorie pare a nu insista prea mult pe îndumnezeirea omului, aceasta nu trebuie să ne facă să credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a naturii realității creaturale. Dar este important să realizăm că Sfântul Grigorie nu are o asemenea metafizică: ἐπέκτασις este, în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tânji etern spre ceva ce nu putem poseda deplin nu ar constitui un paradox. Ar mai putea exista o posibilă întrebare referitor la acest subiect: această dorință etern nesatisfăcută nu ascunde sub forma nemărturisită a unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe care refuză de a mărturisi eșecul ei? Se știe că, în unirea cu Dumnezeu, sufletul este tot mai nesătul și mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și îi rămâne totdeauna ca și prin iubire. inaccesibil în ființa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo-ului existenței și conștiinței colective. (a) Industrializarea accelerată a statelor occidentale determină un dinamism corespunzător al interacțiunii sociale, ceea ce, la rându-i, cauzează o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
entre 1887 et 1894. Ce scherzo de Mahler était déjà une réécriture et un développement d’un lied écrit par le compositeur en 1893, «Le sermon de saint Antoine de Padoue aux poissons»”. footnote> Structurată în imaginea unui „flux de conștiință”, muzica acestei părți reprezintă o succintă istorie a muzicii în sine, iar citatele se înșiruie după cum urmează: Schönberg (Cinci piese op. 16), Mahler (Simfoniile nr. 2, 4 și 9), Debussy (La Mer), Hindemith ( Concertul pentru vioară), Berlioz (Simfonia fantastică), Berg
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
and Roll suna și titlul unei producții neaoș ceaușiste care dorea să relaxeze puțin imaginea severă a regimului, oferind pe lîngă bucățica de cașcaval asezonată cu note consumeriste băștinașe și doctoria moralității deprinse în vecinătatea strungului și a directorilor de conștiință deghizați în profesori de filosofie. Dar pe cine mai interesează un retro ceaușist cu pionieri și uteciști, odată cu marea integrare în Uniunea Europeană, mai ales că o multitudine de subiecte de senzație bat la poarta marelui ecran? De ce aș mai (re
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
vorba, să recunoaștem, de gestul cu inserție istorică al susținerii unui despot și al eșafodajului său propagandistic, ci de un fel de protocronism gratuit, de un protocronism în sine, devenit reflex. Mai curînd decît un mesaj tendențios, e mărturia unei conștiințe într-un anume fel configurate, al unei mentalități cu un set de reacții intrinseci. După cum ne demonstrează S. Damian, destul de convingător măcar pentru a antama o discuție, este cazul lui Gabriel Liiceanu. Criticul ne reamintește că, la apariția Jurnalului de la
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]