8,042 matches
-
lumea microfizică, lumea particulelor. Noua dinamică acționează ca o veritabilă forță conciliatoare între eterogenizare și omogenizare. Structura binară omogen-eterogen, care părea a fi cea a antagonismului energetic, este astfel înlocuită printr-o structură ternară, ale cărei consecințe generale în plan conceptual au fost analizate de Lupasco însuși în Cele trei materii. Consecințele acestei structuri ternare pentru dialogul dintre știință și religie au fost explorate, iar aceste investigații sunt deosebit de inci-tante14. DE CE ESTE TERȚUL INCLUS UN SCANDAL INTELECTUAL? Dezvoltarea fizicii cuantice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fi minoritare, fragile și efemere, mereu atacate și potențializate de grupări macromoleculare, de configurații și de structuri biologice, ale căror amploare, suplețe, bogăție a diversității și forță sunt greu de imaginat... ". În Universul psihic, " ... vor apărea toate perechile conștiențiale: perceptive, conceptuale, noționale; conștiințele contradictorii se vor limpezi reciproc ... Iar eu voi fi, în același timp, o activitate subiectivă ambivalentă, o întreagă suită și un ansamblu de subiecte observatoare antagoniste, care ies din umbra inconștientului, pentru a palpita la baza unei fine
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
instructivă, atît în plan teoretic, cît și practic (operatoriu), dar depășește de departe cadrul cărții de față. În orice caz, isomorfismul descris mai sus arată clar că nu există și nici nu poate fi vreo "structură absolută" unică în plan conceptual. Diferitele structuri simbolice sau matematice nu sunt decît aproximări ale unei eventuale "structuri absolute" ascunse pe veci în misterul lumii. ABELLIO, GONSETH ȘI TERȚUL INCLUS Rămîne de știut de ce manifesta Abellio o atare înverșunare împotriva terțului inclus. Aceasta se datorează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA RALUCA MUREȘAN Filosofia sistemelor normative Dreptul și morala Prefață de Tudor CĂTINEANU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață / 7 Argument / 11 Capitolul I. Morala și dreptul / 17 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice / 17 1.2. Dreptul în istoria gândirii juridice / 32 1.2.1. Doctrina dreptului natural / 33 1.2.2. Pozitivismul juridic / 47 1.3. Teorii privind relația dintre drept și morală / 59 1.3.1. Identitatea dintre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
3.5. Dreptul ca sistem normativ / 126 2.4. Normele morale și normele juridice asemănări și deosebiri / 131 2.5. Sursele normativității / 140 Capitolul III. Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică / 159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
există o coerență necesară, morala și dreptul nefiind divergente, ci complementare, dar trebuie să acordăm atenția cuvenită atât deosebirilor esențiale dintre ele, cât și elementelor comune, care unesc cele două domenii. Capitolul I Morala și dreptul 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice Nu există un acord general cu privire la utilizarea termenilor de etică și morală. Etimologic, termenul etică provine de la grecescul ethos, care însemna "obicei", "datină" sau "obișnuință", iar termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru membrii unei comunități. Obiceiurile privesc felul în care oamenii se salută între ei, mănâncă, se îmbracă, se căsătoresc, își îngroapă morții etc. Normele morale au un caracter sui-generis. Ele sunt un grup de norme de un fel aparte, sunt "conceptual autonome" pentru că nu conțin prescripții pentru conduită în conformitate cu voința unei autorități morale și nici instrucțiuni pentru atingerea scopurilor morale. Regulile ideale se referă la modul de a fi, la existență și nu la acțiune. Astfel de reguli sunt cele care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm din acel impuls ca la o lege. Deci testul este unul de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în propria conștiință o tulburare intelectuală ce-i
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
decizia privind opționalele și propunerile de extinderi luată prin coroborarea opiniilor educatorului, părinților copiilor, Consiliului de administrație al instituției de învățământ preșcolar; prevederea a 5 ore zilnic (25 de ore săptămânal)/tură pentru activitatea didactică a educatoarei/educatorului; anumite delimitări conceptuale și terminologice: activitatea comună, activitatea aleasă, activitatea opțională, extinderea (cu precizarea unor aspecte privind propunerea, selecția, organizarea, elaborarea programei, aprobarea/avizarea acesteia) etc. (c) Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii Pentru Educarea limbajului, s-a valorificat o perspectivă bidimensională
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
științifice de conținut abordabile în activități de sine stătătoare, de exemplu în activități comune diferite (Cunoașterea mediului, Activități de educare a limbajului, Educația pentru societate etc.); perspectivă interdisciplinară ,,interacțiune existentă între două sau mai multe discipline"135 (interacțiune la nivel conceptual, terminologic, metodologic etc.); premisa o constituie un conținut a cărui abordare optimă implică valorificarea unor aspecte aparținând altor domenii decât cel căruia i se subordonează, la un prim nivel, conținutul avut în vedere vezi, de exemplu, actualizarea sinonimiei în cadrul altor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pegagogie preșcolară și școlară, volumul I, Editura Aura, Timișoara, 2004 Capitolul 6 Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare a limbajului în ciclul preșcolar 6.1. Perspectivă teoretică asupra metodelor și procedeelor distincții conceptuale Orice activitate plasată în sfera umanului presupune voluntar sau involuntar, asumat (într-o măsură mai mare sau mai mică) sau nu, programat sau nu etc. o cale către, un drum deschis către sau în căutarea a..., așadar o perspectivă individualiza
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Editura Prohumanitate, 1999 Capitolul 8 Activitatea nucleu al demersului instructiv-educativ în etapa preșcolarității Activitatea se caracterizează pentru perioada preșcolarității, ca nucleu al demersului instructiv-educativ al acesteia printr-o perspectivă redundantă în plan terminologic (în documente și lucrări de specialitate), deși conceptual, respectiv pragmatic, ea reflectă realități diferite ale aceluiași proces. Termenul de activitate trimite, astfel, pentru ciclul preprimar, către: * categoria de activitate prevăzută, distinctiv și enumerativ, în planul de învățământ, corespunzând disciplinelor de studiu din ciclurile ulterioare; * forma de organizare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
individual/de grup este realizat având ca premisă o anumită temă335 și presupune însumarea materialelor asociate anumitor conținuturi abordate în cadrul demersului instructiv-educativ în grădiniță (vezi, de exemplu, portofoliul/mapa fiecărui copil). Harta imagistică (variantă, adaptată pentru ciclul preșcolar, a hărții conceptuale) se constituie într-o formă de reflectare a relațiilor stabilite de copiii preșcolari între imagini aparținând aceleiași sfere sau unor sfere diferite ale cunoașterii, ale realității etc.; de exemplu, harta imagistică a basmului Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici poate cuprinde
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru copii / 76 5.3. Corelația obiective conținuturi nivel preșcolar (posibile direcții de abordare) / 77 Capitolul 6. Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare a limbajului în ciclul preșcolar / 81 6.1. Perspectivă teoretică asupra metodelor și procedeelor distincții conceptuale / 81 6.2. Metodele didactice abordare tipologică / 84 6.3. Sistemul metodelor și procedeelor valorificabile în activitățile de educare a limbajului preșcolarilor / 87 6.3.1. Activitatea/lucrul cu cartea / 87 6.3.2. Algoritmizarea / 90 6.3.3. Brainstorming
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Urizen sînt descriși ca fiind circumferințe. Diferența dintre cei doi Zoa este următoarea: în timp ce Tharmas-Tatăl este circumferință creativă, non-opresivă (un fel de Dator Formarum avicennian, "Dătătorul de Forme", care ține de ciclul anagenetic, de zidire-construire, si care este o sinteză conceptuală a Demiurgului platonician și a intelectului agent aristotelic 90), Urizen-Rațiunea este circumferință non-creativă, opresiva, devoratoare, care prin forțele sale represive generează haosul. Așadar, cele două circumferințe din sistemul lui Blake, Tharmas și Urizen, reprezintă ansamblul ordine-haos, Prolific-Devorator, cu care operează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl întrupează, fie pentru a-i arăta și justifica locul (rolul) în istoria filosofiei românești. În lucrarea de față încerc un răspuns la problema semnificației antropologice a personalismului energetic. De fapt, două întrebări vor structura discursul: a) Care sunt temeiurile conceptuale ale reconstrucției umanului din personalismul energetic? b) Ce consecințe teoretice îngăduie o astfel de interpretare? Demersul va avea ca prim moment dezvăluirea unor relații dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant, cea din urmă fiind socotită adesea ca principală sursă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalismului contemporan. Opțiunea pentru o asemenea încercare se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc împreună o unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă o dominantă conceptuală. Am ținut seama însă și de observațiile exegeților personalismului energetic, ale celor ce au semnalat posibilitatea interpretării sale ca reconstrucție filosofică a umanului. Sub privire antropologică, unul dintre principalele concepte ale filosofiei în cauză (alături de cel al personalității) este determinismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spațiul ei propriu, categoriile intelectului sunt inoperante; finalitatea, în schimb, reprezintă un "principiu" în acest spațiu al moralității, așa încât lipsa sa din tabela categoriilor intelectului pare a fi firească. Pe de altă parte, finalitatea "clasică" (prekantiană) presupune în structura sa conceptuală ideea Arhitectului Suprem care înfăptuiește în lume un plan. Kant nu gândește finalitatea în acest model. Și, de fapt, nu ar fi putut-o face, deoarece Arhitectul Suprem (Dumnezeu) nu are "realitate", nefiind dat în experiență, neexistând un obiect al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două concepte, despre o identitate de conținut, deși poate fi acceptată întemeiat o identitate formală, căci condițiile și operațiile logice prin care sunt construite conceptul kantian al finalității și cel personalist energetic al determinismului prin finalitate sunt aceleași. Astfel, schema conceptuală a determinismului prin finalitate cuprinde cele două condiții sub care poate fi gândită finalitatea kantiană, anume ideea omului ca scop final al existenței lumii și cea a extinderii finalității asupra naturii. Prin urmare, vom regăsi și cele două operații logice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Finalitatea și unitatea dezvăluie atât discontinuitatea, cât și continuitatea natură-cultură. Intensiunea conceptului determinismului prin finalitate cuprinde, ca note ale sale, relația de finalitate, unitatea fiecărei forme de existență în care aceasta reprezintă "legea" și, în ultimă instanță, unitatea lumii. Cuplul conceptual timp-destin are șanse resemnificative și în sensul discontinuității, al negării valabilității fără limite a determinismului prin cauzalitate: timpul măsoară ordinea fenomenelor cauzale, destinul pe cea a fenomenelor sufletești; și în sensul continuității ce conservă identitatea naturii și a culturii: timpul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de progres, dar nu în sine, nici ca temei pentru evoluția energiei, ci ca fapt de muncă, pentru că în loc de a fi omorât, prizonierul transformat în sclav a devenit producător și astfel, folositor grupului de oameni. Există pentru energetism o tripletă conceptuală care îi deschide o di-mensiune ontologică: Nici un lucru obiectiv nu există pentru noi în afara celor trei concepte de timp, spațiu și energie"273. Timpul și spațiul nu semnifică decât dimensiuni ale realității unice: energia. Imaginea aceasta este însă mai mult
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două modele în privința conceptelor lor fundamentale care introduc ideile-postulat ce întemeiază reconstrucția filosofică propriu-zisă. Astfel, în personalismul renou-vierist regăsim cele patru concepte fundamentale proprii personalismului energetic: realitatea originară (ca instanță divină însă, nu ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea. Reconstrucția conceptuală a personalității este o întreprindere evidentă pentru ambele filosofii; de asemenea, ordinea de finalitate este acceptată de amândouă pentru a exprima sensul evoluției lumii omului (și chiar a lumii în totalitate) către personalitatea desăvârșită (personalitatea divină, pentru Renouvier, personalitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
logică", în "Gândirea" 4-5/1944. C. Lucrări și studii generale AFLOROAEI, Ștefan, Cum este posibilă filosofia în Estul Europei, Editura Polirom, Iași, 1997. ASLAM, Constantin, Palimpsestul identității românești, Editura Crater, București, 2000. ASLAM, Constantin, Problema ontologică în gândirea europeană. Modele conceptuale și interpretări semnificative, Editura Pelican, 2002. BAGDASAR, Nicolae, Istoria filosofiei românești, Editura Eminescu, București, 1988. BARUK, H., Le problème psychologique et métaphysique de la personnalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956. BOBOC, Alexandru, Filosofie românească. Studii istorico-filosofice în perspectivă comparată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței lumii); 2) negarea specificului "esențial" al omului (respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu finalitatea care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea. Acest fapt îndreptățește concluzia că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan. Reordonarea conținutului personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a umanului (antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală") și diferențele dintre ele, este discutat proiectul antropologic și prezentat proiectului antropologic kantian, este refăcută structura formală a conceptului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]