3,668 matches
-
Rece va duce la reaprinderea rivalităților de securitate indigene în Asia de Est, și le va alimenta tot mai mult pe cele dintre Japonia și China. În ansamblu, Japonia va ajunge să-și joace rolul într-o ordine multipolară mai conflictuală în Asia de Est și în sistemul internațional. La sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 se presupunea, în general, că Japonia dobândise capacitatea de a deveni un concurent geopolitic real pentru SUA (Buzan, 1988, p. 558; Waltz, 1993, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
70; Pumphrey, 2002). Neorealiștii prevăd că poziția Chinei în structura emergentă a politicii internaționale o va încuraja să-și definească interesele în funcție de capacitățile ei relative tot mai mari. Efectele compatibile cu acest comportament constau într-o orientare către o multipolaritate conflictuală în Asia de Est și în sistemul internațional în general. Într-adevăr, neorealiștii au observat că, pe parcursul anilor 1990, statutul economic tot mai important al Chinei a fost însoțit de modernizarea armatei. Estimările creșterii cheltuielilor pentru apărare ale Chinei în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tiparul general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre cazurile examinate, perioada 1989-1991 le-a cristalizat crizele de tranziție a identității. Bineînțeles că discontinuitățile cauzate de aceste presiuni ar putea fi interpretate ca reflectând predicțiile neorealiste. Din această perspectivă, presiunile reflectă tendințe latente către o ordine multipolară mai conflictuală, în care statele de rangul doi adoptă o orientare mai asertivă decât s-a întâmplat în perioada analizată. Totuși, în fiecare dintre cele trei cazuri pare mai probabil ca tendințele să reflecte, de fapt, nevoia ca aceste țări să internalizeze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se va dovedi solidă. În mod alternativ, se poate ca neorealiștii să fi avut dreptate când au făcut predicții pesimiste referitoare la viitorul sistemului internațional, la începutul perioadei ce a urmat euforiei de după căderea Zidului Berlinului. Dată fiind natura totalmente conflictuală a istoriei internaționale și tendința demonstrată a sistemului westfalic modern de a se prăbuși într-o multipolaritate instabilă și o balansare a marilor puteri în stil neorealist, cu siguranță că acest viitor sumbru pentru politica mondială nu va fi în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cuprinde cultura ca piață, cu un ansamblu de actori raționali și coordonați care lucrează pentru reducerea incertitudinii (Capitolul 11); cea de-a doua concepe cultura ca pe un câmp și identifică raporturile structurale între producători, consumatori și bunuri, subliniind natura conflictuală a raporturilor sociale (Capitolul 12); în cea de-a treia, cultura este privită ca o lume de actori reuniți prin convenții, inserați în rețele de cooperare: bunurile sunt ele însele tratate ca niște convenții (Capitolul 13) 1. Partea întâi Bunurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stă, în plan practic, la originea unei diviziuni sociale între "virtuoși" profesioniștii religiei și masele de credincioși, diviziune fondată, în parte, pe cunoașterea religioasă care determină repartiția inegală a calificării religioase. Weber insistă deci, și el, pe aspectul diferențiator și conflictual al culturii (religioase). Analiza funcțiilor și efectelor religiei a fost transpusă în câmpul sociologiei culturii de către Bourdieu, care, dintre sociologii contemporani, se înscrie pe deplin în această tradiție "critică". Mai întâi, împreună cu Jean-Claude Passeron, el a propus înțelegerea școlii ca
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stricte (economice, tehnologice, sociale, biologice) pare problematică" (Anselm Strauss, 1992, p. 247). • Irenism și irealism Această obliterare a apartenențelor de clasă provoacă totuși o viziune "încântată" a socialului, debarasată ca prin farmec de structurile obiective, în special în dimensiunea lor conflictuală. Descrierea interacțiunilor n-ar fi suficientă. Această critică fusese deja formulată de Bourdieu (1971), într-un articol care-i reproșa lui Weber însuși că nu descrisese starea pozițiilor obiective în câmpul religios: Analiza logicii interacțiunilor trebuie subordonată construcției structurii relațiilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu trebuie să fie decât un titlu mai lung. "Puncte de vedere" este un adaos prevenitor și nu este inutil sub raportul subiectivității anunțate. Rolul prefațatorului este foarte important și pentru că poate ameliora relațiile dintre autor și cititor, relații uneori conflictuale. În glumă (oare?) se consideră prefața ca fiind partea cea mai importantă a unei cărți, căci o citesc până și recenzenții. O prefață are și o tentă critică. A întreba un scriitor ce părere are despre criticii lui e ca și cum
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
un scop strategic. În discursul autorităților publice, termenul de "violență" este mereu utilizat ca simbol prin excelență capabil să înglobeze tot ce e rău și reprehensibil. Este asociat cu crima, cu omuciderea, cu tortura și cu alte acte blamabile. Situațiile conflictuale sunt o ocazie de a stigmatiza violența adversarului și de a prezenta acțiunea ca o formă de legitimă apărare. Această noțiune implică pericolul de a vedea învârtindu-se în continuare "caruselul crimei". Kutchinsky înțelegea prin asta că anumite forțe prezente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reductibilă la posesia unei moșteniri culturale, chiar și redusă la un nucleu dur, ci se construiește ca un sistem de distanțe și diferențe în raport cu "ceilalți" semnificativi într-un context istoric și social determinat" (Poutignat- Streiff-Fenart, 1996). În joc este construcția conflictuală a unui sistem de opoziții ei-noi în interiorul aceleiași instituții școlare. Or, cercetarea nord-americană (Eith et al., 2003) coincide, în această privință, cu cercetarea franceză (Payet, 1996; Debarbieux, 1999; Lorcerie, 2003). Gruparea elevilor pe "nivel", care accelerează crearea unei etnicități opoziționale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a războiului cu alte mijloace. Îngrădirea se transformase dintr-un mijloc al politicii externe, într-un scop. Gîndirea strategică se oprea adesea la diferitele scenarii posibile, în epoca războiului nuclear. Într-o perioadă în care competiția între superputeri era evident conflictuală, dar războiul nu era posibil, criza internațională a devenit o caracteristică endemică a politicii mondiale 1, iar jocul pe marginea prăpastiei o posibilă strategie de negociere. Riscul nuclear din timpul crizei rachetelor din Cuba a reamintit celor două superputeri formula
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mod este de a pune în legătură modelele potrivit complexității ascendente a datelor necesare în cercetarea efectivă. Al treilea mod este de a le ordona în funcție de complexitatea crescîndă a deciziilor: modelul I pentru situații decizionale simple; modelul II pentru decizii conflictuale, dar nu urgente; modelul III pentru crize (cînd decizia birocratică este prea lentă); și modelul IV pentru decizii imediate și individuale (cînd managementul crizei este prea lent)5. Aceasta ar permite ca modelele să fie folosite într-o manieră complementară
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tratat politica externă ca pe o subdiviziune a psihiatriei; cea conservatoare a considerat-o drept o problemă de teologie." (Kissinger 1979: 123; 1982: 239) Din moment ce nu ideologia comunistă, ci posibilitățile și motivațiile politicii externe sovietice erau responsabile pentru actualele relații conflictuale, principala strategie a lui Kissinger era apropiată de proiectul original al lui Kennan: îngrădire acolo unde este necesar, cooperare acolo unde este posibil. Postura militară și politică solidă era însoțită de intenția de a schimba politica externă sovietică, cu scopul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la o nouă ordine internațională. Gaddis (1982) observa pe bună dreptate asemănarea dintre perspectiva lui Kissinger și perspectiva inițială a lui Kennan asupra politicii îngrădirii: "dezideologizarea" chestiunilor internaționale, conceptul central al îngrădirii implementat cu ajutorul unui amestec de proceduri cooperative și conflictuale, încercarea de a integra și, prin aceasta, de a modera Uniunea Sovietică, fără a-i da satisfacție. Ca și în concepția lui Kennan, aceste trăsături erau (parțial) eliberate de tonul exagerat, caracteristic excepționalismului american, din timpul perioadei timpurii a războiului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
își pot avea originea chiar în inima asumpțiilor realiste ale interesului egoist de sine și acțiunii raționale. Aceasta este o critică interesantă și semnificativă, din care ar putea decurge două consecințe. Ea ar putea însemna că realiștii au supraestimat natura conflictuală a relațiilor internaționale, adică au construit o imagine mai sumbră a lumii decît e cazul în realitate. Astfel se reia critica lui Bull asupra înțelegerii hob-besiene a anarhiei (vezi capitolul 3). Dar Keohane ar fi putut urmări și asumpția naturii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a relațiilor internaționale, adică au construit o imagine mai sumbră a lumii decît e cazul în realitate. Astfel se reia critica lui Bull asupra înțelegerii hob-besiene a anarhiei (vezi capitolul 3). Dar Keohane ar fi putut urmări și asumpția naturii conflictuale a relațiilor interna-ționale, pentru ca apoi să arate că aceasta nu poate fi dedusă dintr-un model al acțiunii raționale egoiste, în condiții anarhice. Aceasta ar fi o critică a neorealismului lui Waltz. Dar corespunde într-adevăr critica lui unei înde-părtări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
expansionist. O dată cu sfîrșitul imperialismului teritorial și, deci, cu diminuarea capacității de a exporta povara ajustărilor capitaliste, contradicțiile capitaliste au ricoșat înapoi către economiile conducătoare. Cum s-a văzut încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, capitalismul devine prin natura sa conflictual la nivel internațional. În timp ce capitalismul poate fi completat de către un stat al bunăstării, așa încît să poată depăși contradicțiile la nivel intern, se pune problema dacă acest lucru este posibil la nivel internațional, unde nu există un stat universal al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statul francez, ca oricare alt stat dezvoltat. Spre această problematică ne îndreptăm atenția acum. Contradicțiile administrației teritoriale franceze Franța, ca și alte state democratice dezvoltate, s-a tot luptat în ultimii 25 de ani să echilibreze un număr de presiuni conflictuale din sistemul său politico-administrativ. Necesitatea de a menține unitatea și solidaritatea statului trebuie afirmată în fața tendințelor centrifuge și de fragmentare ale descentralizării. Sistemul tradițional al controlului și ierarhiei verticale coexistă cu noul sistem de coordonare egală și orizontală. Necesitatea unui
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pot să le controleze direct. Alte instituții cheie, astfel ca educația și religia, sunt adesea disproporționat influențate de grupurile dominante. În sfârșit, există totdeauna posibilitatea ca un grup dominant să folosească forța ca să formeze societatea potrivit propriilor lui interese. Valorile conflictuale și ideologiile. Din cauza grupurilor sociale diferite care au conflict de interese, este sigur, potrivit teoriei conflictului, că ele vor avea viziuni diferite despre problemele sociale. Pe scurt, valorile și ideologiile acestora sisteme de concepții despre realitate vor fi bazate în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și revoluțiilor. Dar conflictul nonviolent este mult mai comun. Conflictul se produce în parlament ca expresie a opoziției grupurilor de interese care caută să treacă legi și politici de care ei pot beneficia. Negocierea drepturilor salariale este tot o manifestare conflictuală. Toate aceste procese reflectă instituționalizarea conflictului. Totodată reflectă realitatea că societatea a realizat că conflictul se va produce și a dezvoltat modalități de rezolvare a acestuia. În acest sens, argumentul convingător îl oferă teoreticienii conflictului care arată că grupurile dominante
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori coincid cu acelea ale altor oameni. Potrivit teoriei schimbului, oamenii intră în relații unul cu altul când fiecare participant are ceva să ofere pentru dorințele celuilalt. Astfel fiecare persoană are ceva să dea și ceva să câștige. Teoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instruire adecvată și nici calități necesare de a conduce oamenii. Mai mult ca sigur această persoană va experimenta tensiunea de rol. Așa cum deja știm, fiecare persoană trebuie să joace un număr de roluri diferite, dar uneori aceste roluri poartă așteptări conflictuale. Conflictul de rol se produce când două sau mai multe roluri pe care o persoană trebuie să le joace în același tip sunt incompatibile sau inconsistente. Pentru a exemplifica, tânăra despre care vorbeam ceva mai înainte poate trece prin așteptări
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Conflictul de rol se produce când două sau mai multe roluri pe care o persoană trebuie să le joace în același tip sunt incompatibile sau inconsistente. Pentru a exemplifica, tânăra despre care vorbeam ceva mai înainte poate trece prin așteptări conflictuale între rolurile de studentă și, să spunem, de membră al echipei de baschet. În acest din urmă rol să presupunem că urma să facă o deplasare pentru un meci care coincidea cu susținerea unui colocviu la o disciplină importantă. Asemenea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rolurile de studentă și, să spunem, de membră al echipei de baschet. În acest din urmă rol să presupunem că urma să facă o deplasare pentru un meci care coincidea cu susținerea unui colocviu la o disciplină importantă. Asemenea așteptări conflictuale sunt denumite conflict de rol. Dar uneori chiar același rol conține așteptări conflictuale. Această situație intră în ceea ce am definit mai sus tensiune de rol. Una din cauzele care generează tensiunea de rol este aceea că aproape orice rol dat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]