2,168 matches
-
173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie / 186 Capitolul 13. OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII / 187 Bibliografie / 189 Capitolul 14. SĂNĂTATEA MAMEI ȘI COPILULUI / 191 Bibliografie / 196 Capitolul 15. ADRESABILITATEA FEMEILOR PENTRU SCREENING-UL CANCERULUI
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
primul raport sexual, prima căsătorie și nașterea primului copil au loc mai târziu decât în Constanța. La un p < 0,05, au corelat numărul de copii din familia consanguină cu cel din familia de procreare și al celor din familia conjugală cu numărul de copii considerat ideal pentru o familie din România. De asemenea, s-au identificat corelații semnificative statistic (p < 0,01) între debutul vieții sexuale, căsătorie și nașterea primului copil. Prelucrarea răspunsurilor oferite de subiecții lotului nostru sugerează diferențe
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
100,0 Tabelul 20. Natalitatea respondenților în familia consanguină (de origine, de orientare) Așa cum arată datele din Tabelul 21, modelul numărului de copii din familia de proveniență nu s-a păstrat. Numărul copiilor născuți în familia de procreare (proprie sau conjugală)* Numărul copiilor născuți în familia consanguină Total Nu a născut Un copil Doi copii Trei sau mai mulți Nu a născut 0,4 20,0 43,0 36,7 100 Un copil 0 18,5 42,8 38,7 100
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au trei sau mai mulți copii provin la rândul lor din familii cu trei sau mai mulți copii (Tabelul 21). Coeficientul de corelație Spearman ( = 0,192, p < 0,01) indică faptul că între numărul de copii din familia proprie (sau conjugală) și numărul de copii din familia consanguină există o relație de asociere nu foarte puternică, dar semnificativă. Subiecților li s-a cerut să răspundă în ce măsură sarcinile avute (sarcinile partenerelor, în cazul bărbaților) au fost sau nu planificate. După cum se poate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Planificată, dorită la momentul respectiv Neplanificată, apărută mai devreme decât se dorea Nedorită 76,8% 21,9% 1,4% 63,5% 32,6% 3,9% 54,5% 30,4% 15,2% Tabelul 22. Planificarea sarcinilor Numărul copiilor născuți în familia conjugală Dorința de a (mai) avea copii Total Nu (mai) doresc copii Mai doresc copii Nu știu dacă mai doresc Nu a născut 9,5 61,9 28,6 100 Un copil 69,2 18,4 12,4 100 Doi copii
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
12,4 100 Doi copii 86,7 4,0 9,4 100 Trei sau mai mulți 89,7 1,1 9,2 100 Total 42,3 37,6 20,1 100 Tabelul 23. Corelația între numărul de copii în familia conjugală și dorința pentru a (mai) avea copii Dorința de a avea copii pe sexe Testul 2 nu indică diferențe semnificative statistic privind dorința de a avea/de a nu avea copii, bărbații și femeile exprimând opinii relativ similare privind planificarea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
primii 5 ani de căsătorie. Statisticile arată că cele mai frecvente cauze invocate la divorț au fost infidelitatea, alcoolismul și violențele fizice. În cazul bărbaților principalul motiv semnalat fiind alcoolismul, iar în cazul femeilor principalul motiv pentru divorț fiind infidelitatea conjugală. Aceste rezultate sunt în acord cu cele pe care le-am obținut prin chestionarul utilizat pentru prezentul studiu. Ca o concluzie, putem afirma că, în comparație cu femeile, bărbații au mai frecvent relații extraconjugale, le acceptă cu mai multă lejeritate, dar sunt
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
simpatie. Am examinat câteva mituri despre adulter așa cum le-am găsit descrise de Kerby Anderson [1]. Subiecților li s-a cerut să-și exprime acordul pe o scală Likert de la 0 la 3 în legătură cu 5 afirmații făcute pe tema infidelității conjugale. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 80. Afirmații despre infidelitate Nu știu Deloc de acord Parțial de acord Total de acord Total Infidelitatea este legată de nevoi sexuale nesatisfăcute 13,3 17,8 46,1 22,8 100 Infidelitatea este o
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai bună reprezentare a datelor, criteriul BIC fiind 5697, mai mic comparativ cu modelul cu 4 clusteri, unde BIC este 5725. Încărcarea factorială a variabilelor analizate (Tabelul 81) sugerează faptul că opinia respondenților în legătură cu cele 5 aspecte legate de infidelitatea conjugală poate fi redusă la atitudinea acestora în raport cu numai doi factori: un factor care ține de percepția și specificitatea individuală a persoanei care comite infidelitatea (insatisfacția sexuală, caracterul terapeutic al infidelității și credința că infidelitatea este vindecabilă) și un al doilea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
divorț 0,06360 -0,54870 Prin consiliere, psihoterapie, cuplurile în care s-au comis relații extraconjugale au șanse să rămână împreună -0,32170 -0,10810 Tabelul 81. Încărcarea factorială a variabilelor infidelității Loadings Reprezentarea grafică a variabilității atitudinii față de infidelitatea conjugală prin analiză factorială (Figura 59) permite să vizualizăm modul în care atitudinile discriminează pe axele factorilor. Vizual, asocierea variabilei cu un factor este indicată de distanța mai mare dintre categoriile variabilei proiectată pe axele factorilor. Dr. Willard Harley, în cartea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a fi admirat și apreciat. În eșantionul nostru, teoria Willard Harley nu s-a validat integral semnificativ statistic, dar s-au conturat o serie de tendințe pe care le prezentăm în cele ce urmează. Figura 59. Variabilitatea atitudinii față de infidelitatea conjugală prin analiză factorială Subiecților li s-a cerut să aprecieze importanța celor 10 elemente ale vieții de cuplu pe o scală crescătoare de ranguri (ordinală) de la 1 la 5. Pentru a putea face comparații, am utilizat testul Mann-Whitney U, specific
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvențele cu care
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
9,5%. Coeficientul de corelație neparametrică Spearman ( = 0,443, p < 0,01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. Violența în familia conjugală Subiecților li s-a cerut să raporteze pe o scală Likert de 3 (1 = Niciodată, 2 = Din când în când și 3 = Des), frecvențele a 7 forme de agresiune suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea, pentru fiecare individ
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
două situații. Violența în familia conjugală Subiecților li s-a cerut să raporteze pe o scală Likert de 3 (1 = Niciodată, 2 = Din când în când și 3 = Des), frecvențele a 7 forme de agresiune suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea, pentru fiecare individ s-a calculat un scor al violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copii sau mai mulți are o transmisibilitate mai puternică: 72,5% din subiecții care au trei sau mai mulți copii provin la rândul lor din familii cu trei sau mai mulți copii. Între numărul de copii din familia proprie (sau conjugală) și numărul de copii din familia consanguină există o relație de asociere nu foarte puternică, dar semnificativă. 2.1. Planificarea sarcinilor și dorința de a avea copii Pe măsură ce se înaintează în timp de la prima la a treia sarcină, gradul de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nesatisfăcute și de un posibil divorț. Analiză factorială discretă pentru clase latente privind miturile despre infidelitate. Modelul cu doi factori discreți asigură o bună reprezentare a datelor și sugerează faptul că opinia respondenților în legătură cu cele 5 aspecte legate de infidelitatea conjugală poate fi redusă la atitudinea acestora în raport cu numai doi factori: un factor care ține de percepția și specificitatea individuală a persoanei care comite infidelitatea (insatisfacția sexuală, caracterul terapeutic al infidelității și credința că infidelitatea este vindecabilă) și un al doilea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
asemeni, caracterizarea directă lasă regizorului libertate totală, câtă vreme "rolul" e făcut să pună complet în umbră individualitatea personajelor ca atare, transformate în simple simboluri ale unor idei morale. Avem, mai întâi, o situație stereotipă intens exploatată de comediografi (triunghiul conjugal), dar tratată de Lovinescu în registru grav, în acord cu convingerea sa peremptorie privind condiția "tragică" a încornoratului. Răstălmăcirea aceasta, altminteri foarte lovinesciană (recte: melodramatică 116), se datorează identificării cathartic-imaginare cu cel slab și în suferință, "victimă" a ticăloaselor tertipuri
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în stare oricând să găsească soluții mai rezonabile măruntelor drame ale vieții. Senzația de improvizație căznită se datorează și faptului că autorul comite greșala de a face din încornorat un tip tragic, dominat de patimi autodestructive, deși abordează motivul triunghiului conjugal din alt unghi estetic, acela al melodramei, în nota unui comic dureros, însă nici pe departe... mortal! Inadecvarea sare în ochi ca un lucru strident, supărător. În aceeași ordine de idei, Lovinescu atribuia intelectualului un rol prin excelență pozitiv, la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
anticipată de fapt, ca în tragedia clasică, de un eveniment anterior, petrecut în culise și readus în scenă prin ricoșeu, în felul unui episod de tristă amintire ce declanșează conflictul cu deznodământ previzibil. Odată dezvăluit resortul ascuns al dramei (triunghiul conjugal), actul suicidar își găsește explicația justă și reclamă pedepsirea în consecință a vinovaților. De aceea, spectatorul se așteaptă ca revolverul din primul act să-și facă treaba înainte de lăsarea cortinei, ca într-un joc cu cărțile la vedere. Numai că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
recâștige pentru sine, ca pe un trofeu încă demn de râvnit? Dar Lovinescu urmărește să surprindă aici mai puțin mobilul inextricabil al suicidului, și mai mult psihologia tipic feminină, cu reacțiile specifice determinate de dramatica răsturnare a situației (destrămarea triunghiului conjugal). În primul act, dramaturgul sugerează (aproape exclusiv cu ajutorul dialogului) starea confuză în care se află Ana la puțin timp după moartea soțului 118. Ea nu înțelege în totalitate gestul lui Iorgu, dar tinde să-și asume vinovăția, transformată în remușcare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
victimă a relației maladiv-perverse dintre cei doi soți, de vreme ce moartea rivalului îi apare, bietul de el, drept o nesperată cale de acces la inima (împietrită de acum) a femeii iubite. În paralel cu încurcatele raporturi sentimentale generate de existența triunghiului conjugal, dramaturgul prezintă, prin contrast, relația dintre Maria și logodnicul ei, Gică (nomen est omen!) ființe sănătoase, lipsite de complexitate sufletească, pe care nenorocita mamă le vede predestinate unei vieți liniștite: "Ei, Marie, tu știi puține. Nu-ți doresc să știi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
după scenariul bine cunoscut conform căruia "subiectul" (aici, Ana), dacă vrea să se vindece de boală, e constrâns să înfrunte lucid acele lucruri de groază și de rușine îngropate adânc în inconștient. "Boala" morală (evidentă în relația duplicitară din cadrul triunghiului conjugal) se dovedește în schimb un salvator debușeu psihic și nu e condamnabilă, cât timp conservă principiul vieții și ține laolaltă familia, păstrând aparențele sociale. Vina o poartă înclinația melancolic-autodestructivă a soțului, pentru că sinuciderea rupe echilibrul "triunghiular" și declanșează drama. Nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Din carte în viață urmează a migra deci, ca într-un joc de oglinzi, și personajul lovinescian, care citește comedia Necredincioasa a lui Roberto Bracco, unde o tânără și frumoasă contesă pe nume Clara, plictisită de manevrele previzibile ale amorului conjugal, visează la o aventură cu un celebru Don Juan pe nume Riccardi (aceasta e, de altfel, "intriga" povestirii de față: nevoia de iluzie, "bovarismul"). Fiind o femeie rațională și cu simțul umorului, exact când e pe punctul de a-și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]