15,099 matches
-
bunurilor pentru care se acordă despăgubiri; ... – art. 6 alin. (1) reglementează modul de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor de către comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003; ... – art. 7 consacră competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de a analiza dosarele aferente hotărârilor comisiilor județene, respectiv a municipiului București, din punctul de vedere al existenței și întinderii dreptului la acordarea despăgubirilor, de a valida sau invalida hotărârea comisiei județene, respectiv a
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
decăderile, nedemnitățile și interdicțiile care decurg din condamnare și care sunt perpetue. Acestea, deși decurg dintr-o condamnare, constituie consecințe extrapenale, deoarece nu funcționează ca pedepse, ci sunt menite să ocrotească anumite interese publice. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor ce consacră efectele pe care reabilitarea le produce față de o persoană rezultă că acestea se produc pentru viitor și nu echivalează cu o restitutio in integrum. Astfel, reabilitarea face să înceteze caracterul de antecedent penal al condamnării anterioare, în sensul că
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
a unei condamnări sau a unei sentințe poate privi atât chestiuni de fapt, cât și chestiuni de drept sau poate fi limitată numai la chestiuni de drept. Totodată, orice restricție prevăzută de legislația internă cu privire la dreptul la reexaminare consacrat de norma menționată trebuie - prin analogie cu dreptul de acces la o instanță, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenție - să urmărească un obiectiv legitim și să nu aducă atingere înseși substanței dreptului respectiv (Hotărârea din 20 iulie 2021
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
tip de handicap, textele de lege criticate nu fac altceva decât să prevadă că, în executarea legii, se vor emite acte administrative normative, cu putere inferioară legii, respectându-se, astfel, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, principiu consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. În acest sens este Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
de cauze”, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate” este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe
COMUNICAT din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272519]
-
cu referire la art. 139^1 alin. (1)] din legea criticată, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 26, ale art. 28 și ale art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. Astfel, din perspectiva respectării principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, apreciază că prevederile criticate nu îndeplinesc criteriile de precizie, claritate și previzibilitate menționate de Legea fundamentală. Reține că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
crea diverse grade de comparație ale nevinovăției, în funcție de care să se nască dreptul la despăgubire. Prin urmare, acceptarea unor efecte diferite ale hotărârii judecătorești în funcție de motivul achitării ar fi de natură să afecteze prezumția de nevinovăție consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție. Spre deosebire de soluționarea procesului penal prin achitarea inculpatului, caz în care dreptul la despăgubire operează în mod plenar, indiferent de temeiul achitării, în cazul soluționării procesului prin clasare, Curtea a stabilit că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Astfel cum s-a reținut în paragrafele anterioare, dispozițiile cu caracter de principiu prevăzute la art. 9 alin. (5) din Codul penal se corelează cu prevederile art. 539 din același act normativ. Cu alte cuvinte, dreptul la libertate și siguranță, consacrat în codificarea procesual penală, poate fi valorificat doar în condițiile art. 539 din același act normativ, care stabilește atât titularul acțiunii („persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate“), cât și actele procesuale prin care poate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
statuat că „în ceea ce privește puterea legislativă, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau de urgență. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori, pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din 17 ianuarie 2020, paragraful 16). ... 156. Hotărârea judecătorească nu poate fi subsumată conceptului de lege penală și nu poate fi calificată ca fiind mai favorabilă sau nu, întrucât acest caracter este inerent și intrinsec legat de lege. Hotărârea judecătorească consacră o modalitate de interpretare a normei legale, fără a avea aceeași legitimitate și autoritate prin prisma principiului separației și echilibrului puterilor în stat. ... 157. Din jurisprudența citată în paragrafele anterioare ale prezentei decizii se conturează aspectele de principiu ce urmează
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
largă. După căderea regimului comunist, statul a promulgat o serie de legi cu scopul de a acorda despăgubiri pentru încălcarea drepturilor de proprietate de către fostul regim (infra, pct. 5, 7 și 10). ... 5. Legile nr. 112/1995 și 10/2001 au consacrat principiul restituirii (emiterea de titluri de proprietate și reconstituirea dreptului de proprietate) pentru imobilele rezidențiale naționalizate și acordarea de despăgubiri în cazurile în care restituirea nu mai era posibilă. Legea nr. 18/1991 conferea foștilor proprietari și succesorilor acestora dreptul la
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă - Legea nr. 134/2010, însă art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu a fost modificat în mod corespunzător. Față de această incongruență legislativă, în practica judiciară s-a consacrat interpretarea potrivit căreia și în ipoteza contestării contractelor administrative este obligatorie, aidoma actelor administrative, parcurgerea procedurii plângerii prealabile. Or, Curtea a constatat că această interpretare judiciară are valențe neconstituționale, reținând, în esență, că este deosebit de dificil, dacă nu chiar
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează salariile pentru funcțiile de grefier, grefier-statistician, grefier-documentarist, grefier-arhivar, grefier- registrator și specialist IT gradul I. ... 22. Autorul excepției invocă încălcarea următoarelor prevederi constituționale: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (4) în care se consacră principiul remunerării egale a femeilor și bărbaților pentru muncă egală, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. ... 32. În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii
DECIZIA nr. 675 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271137]
-
acestor considerente, reiese că nu pot fi aplicabile nici cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, așa cum consideră autorul excepției. ... 16. Referitor la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează doar pe viitor indemnizațiile pentru creșterea copilului și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condițiile
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
același buget, potrivit textului criticat, primarii și viceprimarii au drepturile salariale reglementate prin lege, nediferențiate în funcție de buget. Unul dintre principiile consacrate ale sistemului de salarizare este acela conform căruia „pentru muncă egală sau de valoare egală, plată egală“, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituție și art. 6 alin. (3) din Codul muncii. ... 11. Se consideră, în esență, că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție, prin delegarea unei competențe ce aparține
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
viceprimar. ... 26. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale. În același timp, în stabilirea salariului lunar, ordonatorii de credite
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
regulilor concursului de infracțiuni rezultă o disproporție vădită, pe de o parte, între pedeapsa individuală cea mai grea și pedeapsa rezultantă și, pe de altă parte, între pedeapsa rezultantă și ansamblul activității infracționale a făptuitorului. Este, astfel, încălcat principiul proporționalității consacrat de art. 53 din Constituție, deoarece se ajunge la o disproporție între valoarea socială lezată prin infracțiune și regimul sancționator aplicabil. În final, arată că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 124 din Constituție prin lipsa dreptului de apreciere
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
Normele fundamentale invocate sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 21 - Accesul liber la justiție din Constituție, precum și cele ale art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră aceleași principii și drepturi. ... 16. Examinând actul de sesizare și celelalte documente aflate la dosarul cauzei, Curtea Constituțională reține că autorul excepției a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 alin.
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
2015) s-a prevăzut posibilitatea obligării debitorului la plata unor penalități de întârziere, ce vor fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu. S-a consacrat astfel, spre deosebire de vechea reglementare, dreptul creditorului de a folosi orice mijloc legal pentru a-l determina pe debitor să execute el însuși obligația, în natură. Astfel, natura juridică a penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
legii, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 16 și la art. 26 alin. (1) din Constituție, precum și la art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 9. Se mai susține că norma penală criticată consacră o excludere nejustificată de la beneficiul unei cauze de nepedepsire a funcționarului public care are obligația pozitivă de a încunoștința organele de urmărire penală despre săvârșirea unei infracțiuni de către un membru de familie al acestuia. Astfel, se arată că
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
drepturi salariale ipotetice, reduse la nudum jus. ... 12. Dimpotrivă, reglementarea sporului pentru condiții de muncă trebuie să corespundă exigențelor constituționale, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Din moment ce Legea-cadru nr. 153/2017 consacră dreptul la sporul pentru condiții de muncă, înseamnă că respectivele cheltuieli bugetare implicate au sursa de finanțare asigurată și respectarea dreptului nu poate fi condiționată abuziv de ordonatorul principal de credite prin nealocarea integrală a procentului de fonduri necesare plății
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
a apreciat, de asemenea, că modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței nu reprezintă altceva decât o garanție pentru realizarea dreptului consacrat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]