7,851 matches
-
nu-i serveștc drept criteriu și fiindcă el desemnează mai puțin conflictul decît unitatea. Nu e o categorie morală, deoarece consensul ține de ordinea faptelor, fără imputare valorică și încă și mai puțin de responsabilitate; faptul că a existat un consens, indiscutabil și masiv, în Germania nazistă nu scuză nazismul, nici nu-l acuză. Circumstanță nici atenuantă, nici agravantă. Prea culturală ca să fie politică, prea politică pentru a fi culturală, noțiunea de consens desemnează, în realitate, ceea ce în fiecare societate are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puțin de responsabilitate; faptul că a existat un consens, indiscutabil și masiv, în Germania nazistă nu scuză nazismul, nici nu-l acuză. Circumstanță nici atenuantă, nici agravantă. Prea culturală ca să fie politică, prea politică pentru a fi culturală, noțiunea de consens desemnează, în realitate, ceea ce în fiecare societate are putere de lege, fără a lua forma legii și nici mijloacele forței. Pe scurt, iată-ne reveniți la misterul inițial, a cărui înfățișare tenebroasă îl înspăimînta deja pe Jaurès. Nu fim oare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-ne reveniți la misterul inițial, a cărui înfățișare tenebroasă îl înspăimînta deja pe Jaurès. Nu fim oare mai avansați la acest sfîrșit de secol decît la început? Marxiștii au crezut odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea și cu burghezia liberală împotriva aristocrației țariste. Gramsci 1-a făcut să alunece
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel al structurilor puterii burgheze.62 Progres mai mult notabil decît negativ. Un prim merit: sublinierea a tot ceea ce comportă o dominație politică pe latura culturalului. S-ar găsi deci recuzate simultan, după spusele discipolilor lui Gramsci, "interpretarea juridico-liberală" a consensului potrivit căreia acordul creează forță (teorie a dreptului natural și a Contractului social) și interpretarea "etatico-politică", potrivit căreia forța creează acordul prin simpla calchiere sau proiectare (după teoriile mecaniste ale ideologiei ca pur reflex al unui raport de forță prestabilit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Judecătorul enunță regulile și jandarmul veghează la respectarea lor. Dar și unul, și altul pierd teren, și odată cu ei statul, pe care-1 fac să se răstoarne atunci cînd cei guvernați încetează a mai crede în el. Dezamăgirea sociologilor în fața iscoadelor consensului își găsește corespondentul în panica guvernanților din toate timpurile și în panica țărilor în fața bruștelor epidemii de nesupunere civilă, care declanșează alunecări nestăvilite de teren (Europa de Est) sau vertiginoase culoare de vid (mai '68, în Franța). Cînd adeziunea jucătorilor este suspendată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
obiect de studiu? Adevărul nu are de-a face cu opinia, universalitatea lui se impune prin ea însăși oricărei ființe dotate cu rațiune. De aceea nu ni se va spune niciodată despre o propunere științifică faptul că face obiectul unui consens, ci al unei recunoașteri (că femeile au suflet, de exemplu, e o teză politică, fiindcă a trebuit să facă obiectul unui vot majoritar la conciliul de la Niceea; e de fapt o dogmă, ca și înzestrarea spirituală a genului masculin). Vechiul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
diversele ritualuri, protocoale, delegații și puneri în scenă destinate să înalțe un cuvînt, să discearnă pentru a consacra, instaurînd în jur liniștea legitimă (a altora). Cine tace, consimte. Arta de-i face pe ceilalți să cînte la unison (cea a consensului) postulează arta de a-i reduce la tăcere, astfel încît liniștea să domnească nu prin ordin ori somație, ci ca reculegere spontană și binefăcătoare. "Profunda logofobie" pe care Foucault o descoperea în societatea noastră nu-i decît mărunțiș, prețul de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
evoluției Universului, n.n.), posedă chiar prin aceasta Piatra Filosofală; niciodată nu va fi lipsit de nimic (nici n’are nevoie de nimic, cel puțin terestru, n.n.), toate ființele pământului și toate forțele cerului îi vor fi supuse (atunci când ești în consens cu ceva, nu-i poți cere decât ceea ce poate face; e ca și cum ți-ar fi supus, n.n.) (Paracelsus) ”. Fazele Marii Opere corespund strict fazelor inițierii , iar Piatra Filosofală este de fapt “înțelepciunea, intuiția, procesul spiritual care ne apropie de dumnezeu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
contestat, ar trebui să existe un fel de exemplar original de comunitate a cărui autoritate să fie general acceptată, înfruntările ulterioare rezumându-se la modul în care modelul original ar fi fost optim dezvoltat. Însă, departe de a exista un consens referitor la acel model original, unii se întorc până la polisul grecesc ca paradigmă a comunității, alții către satul feudal, iar alții la viziuni care nu pot fi practic identificate. Așa cum sociologia nu poate primi o definiție o dată pentru totdeauna, definirea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
simbolic care cuprinde toate sufletele. Ideal al formelor de relaționare, legăturile de la suflet la suflet se pot realiza cel mai bine în comunitate. De cealaltă parte, communitas trimite la un grup ce se autoguvernează și care își reglează afacerile prin consensul tuturor membrilor. Astfel de grupuri au ca referent opus societatea sau orașul. 2.3. Comunitate și asociație Pentru Robert M. MacIver (1970), definirea oricărui concept-cheie trebuie făcută având în vedere un complex de termeni-cheie corelați. Astfel, el pleacă de la societate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modalitatea în care definim pronumele noi devine esențială pentru modul în care definim comunitatea. A ști cine este în comunitatea ta înseamnă a ști cine este inclus în mod corespunzător în noi. Dacă în privința includerii familiei, prietenilor, vecinilor, există un consens destul de larg cu privire la includerea lor în "noi", în privința modalității în care se raportează la restul umanității, pozițiile sunt divergente. Este amintit aici Edmund Husserl, care arată că putem vorbi despre comunitate locală atunci când mai mulți indivizi urmează un același drum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Fără o viață împărtășită fără depășirea intereselor și fără diferite variante de apartenență legăturile comunității sunt slabe și vulnerabile." (Selznick, 2002: 20) Un alt criteriu care se bucură de o atenție deosebită din partea celor care văd comunitatea ca gemeinschaft este consensul asupra valorilor și scopurilor. În viziunea lor, acest consens ar trebui să fie complet sau aproape complet. Numai că, deși o asemenea situație putea fi întâlnită în pre-modernitate și, eventual, considerată dezirabilă, un asemenea consens nu este nici posibil, nici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diferite variante de apartenență legăturile comunității sunt slabe și vulnerabile." (Selznick, 2002: 20) Un alt criteriu care se bucură de o atenție deosebită din partea celor care văd comunitatea ca gemeinschaft este consensul asupra valorilor și scopurilor. În viziunea lor, acest consens ar trebui să fie complet sau aproape complet. Numai că, deși o asemenea situație putea fi întâlnită în pre-modernitate și, eventual, considerată dezirabilă, un asemenea consens nu este nici posibil, nici de dorit în societățile moderne. "O comunitate viabilă este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
văd comunitatea ca gemeinschaft este consensul asupra valorilor și scopurilor. În viziunea lor, acest consens ar trebui să fie complet sau aproape complet. Numai că, deși o asemenea situație putea fi întâlnită în pre-modernitate și, eventual, considerată dezirabilă, un asemenea consens nu este nici posibil, nici de dorit în societățile moderne. "O comunitate viabilă este una în care există dispută, chiar conflict cu privire la valorile și scopurile împărtășite, cu siguranță cu privire la modalitatea în care vor fi actualizate în viața cotidiană" (Bellah, 1998
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este nici posibil, nici de dorit în societățile moderne. "O comunitate viabilă este una în care există dispută, chiar conflict cu privire la valorile și scopurile împărtășite, cu siguranță cu privire la modalitatea în care vor fi actualizate în viața cotidiană" (Bellah, 1998: 16). Consensul în comunitate nu este unul tăcut, ci unul care poate fi pus în competiție și schimbat în timp fie gradual, cum se întâmplă de obicei, fie radical, uneori. De asemenea, ceea ce face diferența dintre o comunitate și o asociație de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de altă parte, este rezultatul reconcilierii și echilibrării intereselor care sunt motivate fie de judecăți de valoare raționale, fie de eficiență" (Weber, 1993: 91). În mod tipic, agregarea se poate sprijni pe un acord rațional la care se ajunge prin consens. În acest caz, arată Weber, comportamentul "agregat" va fi orientat fie spre valoare, fie spre un scop. Indiferent spre care se orientează, este de tip asociativ dacă decurge din calculul rațional al interesului sau voinței mai degrabă decât din identificare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Comte între relația comunitară și cea socială merită atenție. "În vreme ce relația comunitară se bazează pe puterea spirituală și se supune legii preponderenței afectelor sociale asupra forțelor pur intelectuale, relația socială se bazează pe puterea temporală, care presupune ordine bazată pe consensul ideilor, deci pe ideologie, pe puterea intelectului. Comunitatea este guvernată de legea preponderenței afectului. Societatea, dimpotrivă, este guvernată de legea sau principiul consensului intelectual" (Bădescu, 1994: 45). O altă modalitate de a prezenta caracterele speciale ale relațiilor din comunitate este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sociale asupra forțelor pur intelectuale, relația socială se bazează pe puterea temporală, care presupune ordine bazată pe consensul ideilor, deci pe ideologie, pe puterea intelectului. Comunitatea este guvernată de legea preponderenței afectului. Societatea, dimpotrivă, este guvernată de legea sau principiul consensului intelectual" (Bădescu, 1994: 45). O altă modalitate de a prezenta caracterele speciale ale relațiilor din comunitate este aceea a sentimentului obligației nelimitate. Prima virtute a comunității este ethosul obligației nelimitate. O obligație este nelimitată atunci când rezistă în pofida numeroaselor schimbări ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare de norme sau anomie Redundanță socială mare Redundanță socială scăzută 8. Comunitățile ocupaționale Comunitățile ocupaționale se bucură de o atenție aparte din partea unor gânditori datorită importanței pe care o au pentru căpătarea de către relațiile din grup a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a fi bine pentru noi. În ce măsură acestea sunt adevărate comunități și dacă ele au multe în comun cu etica de factură comunitariană pentru care se luptă sunt aspecte asupra cărora este greu de crezut că se va ajunge curând la consens. 2.3. Arhitectură și comunitate Europa urbană Așa cum specificam mai sus, baza comunității este reprezentată de rețelele sociale. Întinderea, forța și rezistența acestora depind de contactele dintre membri, contacte facilitate sau dimpotrivă, și de designul arhitectural. Acesta ar trebui s
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
civilizației ca extinderea gesellschaft în detrimentul gemeinschaft, Durkheim vede extensia organului social în detrimentul segmentului social. În lucrarea lui Tönnies se observă c( o comunitate s-ar baza pe o (n(elegere (mp(rt((it( de toți membrii, dar nu pe un consens. Distinc(ia este relevant( deoarece atingerea consensului presupune un efort de armonizare a unor poziții divergente. Or, (n comunitate, (n(elegerea este acolo, (n sine, nu trebuie c(utat(, construit(. Este un punct de plecare (( nu unul de sosire. Referindu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vede extensia organului social în detrimentul segmentului social. În lucrarea lui Tönnies se observă c( o comunitate s-ar baza pe o (n(elegere (mp(rt((it( de toți membrii, dar nu pe un consens. Distinc(ia este relevant( deoarece atingerea consensului presupune un efort de armonizare a unor poziții divergente. Or, (n comunitate, (n(elegerea este acolo, (n sine, nu trebuie c(utat(, construit(. Este un punct de plecare (( nu unul de sosire. Referindu-se la această idee, Bauman o leagă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
gesellschaft individualismul este puternic dezvoltat, relațiile fiind bazate mai degrabă pe calcul, pe schimb, decât pe încredere reciprocă. Această formă a societății nu este naturală, organică, precum cealaltă, ci artificială, bazată pe contract și nu pe legea familiei și pe consens. Salaman (1974) face o specificare interesantă referitor la natura muncii în cele două structuri generice. La Tönnies societatea gesellschaft este societatea capitalistă. Apariția ei schimbă maniera în care omul se atașează de munca sa. În gemeinschaft, omul se orientează spre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dar susținut de o alianță parlamentară sui-generis a mai multor partide 18. Apoi, fiind o coaliție de partide, de fapt, o coaliție de coaliții, stabilitatea și funcționalitatea ei au depins direct proporțional de gradul în care s-a putut realiza consensul între parteneri. Un indicator important al funcționalității coaliției CDR-USD-UDMR îl reprezintă raportul dintre numărul ordonanțelor și ordonanțelor de urgență elaborate de Guvern și numărul legilor adoptate de majoritatea sa parlamentară. Statistica acestora este redată în tabelul de mai jos19. Anul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nu poate numi sau revoca miniștri după propria sa voință sau, cel puțin, nu o poate în aceeași măsură ca premierul unui cabinet format dintr-un singur partid, al cărui șef îi și este. Deciziile primului sunt întotdeauna condiționate de consensul liderilor partidelor din coaliția guvernamentală. Iar un premier "care nu prea are control asupra echipei (descrisă mai bine ca o non-echipă ai cărei intangibili joacă propriul joc) (...) care nu își poate controla miniștrii (pentru că nu îi poate concedia) și care
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]