2,898 matches
-
tensiunii psihice este starea de „atonie psihologică”. Ticul: gest scurt, repetat involuntar, fără o necesitate obiectivă, de care individul este conștient. Timiditate: dispoziție emoțională caracterizată prin inhibiția conduitelor sociale și morale în relațiile interpersonale, ducând la dificultăți de adaptare. Tip: constelația de trăsături morfologice, fiziologice și psihologice ale unui individ care-i conferă o anumită configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări psihice. Torpoare: încetinirea progresivă a activității psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în epocă. Ea funcționează deci selectiv, adesea pieziș, în dependență de diverse variabile sociologice și culturale, transformând obiectele gândirii și convenționalizând mecanismele rapelului la amintiri în funcție de contextul cultural, de raporturile intergrupale, de impregnarea socioantropologică. Fiind raliată unui mediu psihologic intern (constelație de elemente cognitive, afective, emoționale), dar și unui mediu extern (social, cultural, ideologic), memoria conferă identitate colectivă prin articularea elementelor psihologice individuale cu cele sociologice, antropologice, istorice. Concluziile desprinse de Tapia din examinarea studiilor inserate în acest număr al revistei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copilului. De asemenea, tulburările specifice ale procesului dezvoltării la persoanele cu dizabilități au loc în diferite paliere/sectoare ale structurii personalității, orice deficiență (denumită după palierul la nivelul căruia se află tulburarea primară sau incapacitatea originară) prezentând și o anume constelație de tulburări derivate, mai mult sau mai puțin accentuate și afectând, în special, funcțiile și procesele psihice complexe, cum ar fi psihomotricitatea, limbajul, mecanismele reglatoare conștiente, autocontrolul etc. Din această perspectivă, se impune aplicarea timpurie a măsurilor de corectare‑recuperare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că se află în cu totul altul. În literatură sunt prezentate realizările corporației International Series Research, Inc. din Boulder, Colorado, care a realizat tehnologia autentificării locației. Ea se numește CyberLocator, iar sistemul folosește semnalele bazate pe microunde transmise printr-o constelație de 24 de sateliți ai GPS (Global Positioning System) pentru calcularea și validarea unei semnături a locației, care este unică pentru fiecare loc de pe pământ în fiecare moment solicitat. Fiecare utilizator al unui sistem protejat are un senzor al semnăturii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1996; Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
din România, Filiala Iași, pentru opera omnia (2003). Coordonatele esențiale ale liricii lui P. sunt trasate încă din primul volum, Laudă formei (1969), o pledoarie implicită în favoarea resuscitării modelelor clasice de poezie. Toate plachetele de versuri care vor urma, de la Constelația Hyperion (1978) la Meditații orfice (2003), sunt înscrise pe direcția aspirației spre împlinirea prin formă a sublimului ce derivă din fericita joncțiune dintre expresia spiritualizată și ideatica de extracție filosofică. Din acest motiv, multe poeme sunt mai mult niște aforisme
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
pictură (1973), Auguste Rodin (1976) - și traducerile din Omar Khayyam, Rabindranath Tagore, Rainer Maria Rilke ș.a. întregesc profilul unui scriitor definit de tentația spre totalitate. SCRIERI: Laudă formei, București, 1969; Semnificațiile spațiului în pictură, București, 1973; Auguste Rodin, București, 1976; Constelația Hyperion, Iași, 1978; Spațiul poetic eminescian, Iași, 1982; Orfeu și Euridice, Iași, 1986; Prezentul etern eminescian, Iași, 1989; Istoria culturii și a civilizațiilor. Un compendiu al spiritualității universale, Iași, 1997; Însemnările unui oaspete al luminii, Iași, 1998; Inițieri, Iași, 1999
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
Divanul, Iași, 1997; A.K. Coomaraswamy, Hinduism și budism, Iași, 1997; Rainer Maria Rilke, Elegiile duineze. Sonete către Orfeu, Iași, 2000. Repere bibliografice: Aurel Leon, „Auguste Rodin”, CL, 1977, 9; Liviu Leonte, Lirism și interpretare, CRC, 1979, 19; Zaharia Sângeorzan, „Constelația Hyperion”, RL, 1979, 40; Dimitrie Costea, Poezia emoției intelectuale, CRC, 1980, 4; Mihai Drăgan, O carte nouă despre Eminescu, CRC, 1983, 20; Constantin Ciopraga, Eminescu și spațiul poetic, ATN, 1983, 10; Virgil Cuțitaru, Pasiuni integratoare, CL, 1983, 11; Dimitrie Costea
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
reconstituită din sutele de texte (studii, articole, cronici și recenzii) publicate de-a lungul anilor în numeroase periodice românești sau străine. O încercare - parțială - o constituie volumul Studii de literatură comparată (1981). Mai multe linii de forță organizează subteran această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
mai au de la cine naște copii, agață un român... . Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101 Haiku Poems, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
noi, București, 1963; Strada mică, București, 1964; Zile de munte, București, 1965; Între cetăți și râuri, București, 1966; Țară de cântec, București, 1966; Decolare, București, 1967; Zodie milenară, București, 1968; Lacrimi pe spadă, București, 1969; Baba Novac, Cluj, 1971; În constelația Clujului, Cluj, 1971; Imn copilăriei, București, 1973; Rugul palidității, Cluj, 1973; Porți de legendă, București, 1975; Orizontul regăsirilor, Cluj-Napoca, 1976; Drumuri de duminică, București,1979; Râul târziu, Cluj-Napoca, 1981; Spațiu cardinal, București, 1982; Sideralul vis, Timișoara, 1984; Intrarea în memorie
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
precursori pe reprezentanții Școlii de la Târgoviște (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu) și pe unii mari poeți - considerați a fi fost marginalizați - contemporani cu epoca modernismului postbelic (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu). Din epocile mai vechi este identificată o întreagă constelație de autori și opere reprezentând „curiozități literare, experimente, anticipări”, Mircea Cărtărescu aflând prefigurări „postmoderniste” în cronici rimate din secolul al XVIII-lea, în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, în scrieri ale lui Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Iordache Golescu, I. Heliade-Rădulescu, C.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
axei imaginare a textului precum lentilele de mărimi variabile ale unui aparat optic. Însă progresia în complexitate a instrumentului de observație, departe de a conduce la limpeziri de contur, nu face decât să tulbure și mai mult imaginea intricată a constelațiilor factuale, a căror semnificație psihologică ultimă nu se revelează, în totalitatea ei, decât altui observator - celui care a trăit, cu ochii măriți de febrele spaimei, suferințele și ororile războiului. Și aici, distanța față de Proust se menține totuși considerabilă, scrierea purtând
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sugerate de Perpessicius, trebuie prevenită, înainte de toate, o posibilă eroare logică. „Fluxul de autenticitate” - adevăratul responsabil pentru disfuncționalitatea instrumentelor și confuzia „măsurătorilor” critice interbelice - și conceptul de autenticitate sunt două lucruri distincte, la fel cum „fluxul conștiinței” - mai apropiat de constelațiile inconștientului decât de caracterul disociativ al intelectului - nu suportă operația de echivalare cu ideea de conștiință. Dacă autenticitatea camilpetresciană poate fi explicitată ca aproximare infinitezimală a convergenței, în individualitate monadică, a întregului (ideatic) și părții (contingente), a esenței și imanenței
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul”. Este laureată a concursului de debut al Editurii Eminescu, pentru volumul de poezie Orion, constelația mea, apărut în 1976. Într-un ciclu din Orion, constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios pentru a descrie țara („idee absolută”, „începutul și sfârșitul luminii/ și-împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul” și „Contemporanul”. Este laureată a concursului de debut al Editurii Eminescu, pentru volumul de poezie Orion, constelația mea, apărut în 1976. Într-un ciclu din Orion, constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios pentru a descrie țara („idee absolută”, „începutul și sfârșitul luminii/ și-împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
poporanismului, de critic și eseist, apoi „aventura românească”. O altă încercare monografică, Vasile Cârlova (1981), reconstituie, cu documente istorice, cadrul social în care se situează poetul Cârlova, de al cărui nume se leagă o serie de controverse biografice. SCRIERI: Orion, constelația mea, București, 1976; Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război, pref. Al. Piru, București, 1978; C. Stere, scriitorul, București, 1978; Ars amandi, București, 1980; Vasile Cârlova, București, 1981; De față cu desăvârșirea, București, 1983; Secretul femeii dispărute, București, 1996; Misterul
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
1980; Vasile Cârlova, București, 1981; De față cu desăvârșirea, București, 1983; Secretul femeii dispărute, București, 1996; Misterul din strada Paris, București, 1998; Judecata de apoi, București, 2000; Liberul arbitru, București, 2002. Repere bibliografice: Piru, Poezia, II, 518-520; Constanța Buzea, „Orion, constelația mea”, AFT, 1977, 2; Nicolae Ciobanu, O poetă și un prozator, LCF, 1977, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Trecere și petrecere în poezie, CL, 1977, 9; Andrei Roman, Documentele unei atitudini, LCF, 1978, 25; Ulici, Prima verba, II, 110-112; Pompiliu Marcea
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
de Filologie, secția limba rusă, a Universității din Cluj. După absolvire se angajează la revista „Steaua”, beneficiind de sprijinul lui A. E. Baconsky. N. debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1952), iar editorial, cu cartea de versuri Cântecul constelației (1960). După altă plachetă, Ochii (1962), publică o lungă serie de romane polițiste și de aventuri. Această producție abundentă îi conturează un profil aparte printre autorii români de gen. Chiar dacă formula narativă se limitează la o stângace înregistrare a faptelor
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
se declară incoerent, determinări temporale naiv-deictice și prezentări directe, implicând identificarea autorului cu naratorul etc.), răspund, prin ritmul alert al acțiunilor și prin tematică, așteptărilor unui public nepretențios, dornic de o lectură agreabilă în timpul liber. În volumele de versuri Cântecul constelației și Ochii, asociind poezii dedicate Partidului, comunismului, Uniunii Sovietice, detașamentelor de brigadieri etc., cu balade și pasteluri construite pe tema naturii, N. nu reușește să depășească nivelul de imitator sârguincios, fie al poeților proletcultului, fie al autorilor clasici de tablouri
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
un text „cu cheie”, ale cărui personaje sunt Poetul, Pictorul, Marea Actriță, dar și A.E. Baconsky, D.R. Popescu ș.a. Mai degrabă cu o valoare documentară decât literară, cartea poate oricând alcătui obiectul unor studii de critică sociologică. SCRIERI: Cântecul constelației, pref. Dumitru Micu, București, 1960; Ochii, București, 1962; Întoarcerea focului, București, 1964; Toporul de argint, București, 1964; Celălalt prezent, București, 1965; Frumusețea pietrei nevăzute, București, 1965; Acolo unde vântul rostogolește norii, I-II, București, 1966; Aventură și contraaventură, București, 1966
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
noastră”. După ieșirea din închisoare, P. renunță să mai scrie roman. Versuri nu a compus niciodată, deși avea o mare pasiune pentru poezie, învederată prin traduceri din R. M. Rilke, cronici literare la cărți de poezie și prin antologia O constelație a poeziei române moderne (1974), și se dedică criticii literare. Volumul Mozaic istorico-literar. Secolul XX (1969) se ocupă de „cazuri literare insolite”, precum M. Blecher, Emil Botta, Serghei Esenin, pentru că din cultură pe critic îl interesau mai ales „chestiunile care
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Valeriu Ciobanu, Fiul lunii, pref. edit., București, 1969; M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate, pref. edit., București, 1970; Ștefan I. Nenițescu, Ani, pref. Al. A. Philippide, București, 1973; Ionel Teodoreanu, Pagini cu copii și adolescenți, București, 1973; O constelație a poeziei române moderne, București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
1975, 36; Cornea, Aproapele, 226; Alexandru George, O memorabilă restituire, LCF, 1998, 26; Nicolae Manolescu, Spiritul critic și insectele, RL, 1998, 29; Alexandru George, De-ale editării, LCF, 1998, 30; Teodor Vârgolici, Memoriile lui E. Lovinescu, ALA, 1998, 427; Săndulescu, Constelații, 169-175; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 32; Paul Cornea, Enigma marelui critic, OC, 2000, 1; Eugen Simion, Multă melancolie și solitudine, „Curentul”, 2001, 571; Cornelia Ștefănescu, Monumentalitatea epică, RL, 2002, 11; Nicolae Manolescu, Specializări pe cale de dispariție, RL
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt „Pajiști și constelații”, „Atitudini și verdicte”, „Curier ultim”. Predispoziția polemică alunecă nu de puține ori spre poziții radicale, de dreapta. Atitudinea de stânga este considerată de Aurel Putneanu drept una „așa-zisă socialistă, fără Dumnezeu, cu un substrat care se bazează pe minciună
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]