2,265 matches
-
conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și (meta)analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele conceptului și cum rezultatele obținute se înscriu într-un context teoretic mai larg (rețeaua de constructe nomotetice implicate). De aceea, ea presupune și (meta)analiza datelor obținute de diverși cercetători, cu diverse metode, în conformitate cu principiul „triangulației”, la care ne-am referit deja (în finalul capitolului despre specificul anchetei în context metodologic). Există un consens în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau aspecte ale lumii exterioare și ale propriei persoane. Schemele mentale operează ca niște structuri scheletice, tipare mentale prin care se interpretează, organizează și activează (se aduce în memorie) informația. Apropierea de conținut cu ceea ce descriam mai înainte ca fiind constructe sau categorii personale, prototipuri mentale, tipificări este destul de mare. Termenul „schemă” este însă mai general și prin el se pune accent pe procesele cognitive (euristice) și, în tot cazul, a devenit consacrat. Efectul schemelor mentale în reproducerea unui material a
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
constituirea identității personale, dezvoltarea conștiinței de sine, înțelegerea propriei persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se stabilește în interiorul unei clase școlare. III. 5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie", relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe compensatorii care au acționat și la nivel estetic, și la nivelul constructelor imaginarului). în Cuvântul de îmblare pre la munci, text vechi în literatura noastră (tălmăcit din slavă, dar restituind categoric un original grecesc; copiat de popa Grigorie din Măhaci în sbornicul său 514), Sfânta Fecioară îi găsește în Iad, cufundați în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea societății românești postdecembriste în ansamblu (în ambele situații întâlnim caracteristici specifice postmodernității). Acestea sunt: Ele reprezintă fundamentul constructelor noastre sociale; obiceiurile se transformă în instituții care, odată create, sunt obiectivate și perpetuate de mecanisme de control ca sedimentarea și legitimarea; de aceea, pentru a fi eficient, managementul clasei trebuie să genereze obiceiuri noi printre elevi. Capacitatea omului de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi, într-un anume fel, reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
organizația școlară în ansamblu, cât și resursele umane ale acesteia. Suntem de părere că dezvoltarea organizației școlare presupune conștientizarea faptului că schimbarea reală rămâne la latitudinea organizației și a oamenilor săi, neexistând soluții gata elaborate sau universal valabile, ci doar constructe ale schimbării, contextualizate. De asemenea, ea vizează schimbări structurale, coordonate, atât la nivel structural, cât și la nivel atitudinal, comportamental, respectându-se astfel principiul schimbării prin acțiune. Concluzia pe care o avansăm se referă la faptul că orice încercare de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
incoerență în adoptarea strategiilor de dezvoltare, incapacitatea de a prevedea viitorul și de a preveni șocurile etc. Teama de nou, de viitor, de schimbare în sens generic, pare a fi oarecum îndreptățită dacă e să reflectăm la ansamblul profețiilor sau constructelor teoretice care încercau o analiză a stării de fapt a societății în ansamblu. Majoritatea analiștilor vorbeau de "răspântiile" și "răscrucile" în care s-ar afla civilizația, de importanța depășirii celui de "al treilea val" pentru a păși în era postindustrialismului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întreg, hire adâncă, cât poți spune că nasc și în Moldova oameni”, fără ca evenimentele provocate de el să fie pe măsură. De aici, concluzia: C. a inventat, în Letopiseț..., modelul uman ideal al înțeleptului (Radu cel Mare), sperând ca acest construct să provoace emulație. Înțelept sau nu, domnitorul e om, și prin ceea ce face, merge în întâmpinarea destinului implacabil. În varii formulări, meditațiile melancolice pe tema sorții lunecoase revin ca un laitmotiv în povestire. Cronicarul are un acut simț al dramatismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
De exemplu: trebuie mers pe o anumită parte a drumului, în sensul de mers al șoferului, sau nu este permis să se vorbească într-o sală de concert în timpul execuției muzicale propriu zise etc. Permisivitatea comunicării umane este dată de "constructele sociale ale realității" (M.Argyle și Monica Henderson, 1985). Aceste constructe care guvernează într-un sens larg toate activitățile noastre sunt: · folosirea limbajului; · jocurile cu regulile lor; · folosirea unor elemente de curtoazie; · respectarea "instituției" căsătoriei; · utilizarea de raționamente; · luarea deciziilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sensul de mers al șoferului, sau nu este permis să se vorbească într-o sală de concert în timpul execuției muzicale propriu zise etc. Permisivitatea comunicării umane este dată de "constructele sociale ale realității" (M.Argyle și Monica Henderson, 1985). Aceste constructe care guvernează într-un sens larg toate activitățile noastre sunt: · folosirea limbajului; · jocurile cu regulile lor; · folosirea unor elemente de curtoazie; · respectarea "instituției" căsătoriei; · utilizarea de raționamente; · luarea deciziilor în grup; · vânzări sau cumpărări de bunuri; · trimiterea în judecată a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și Howard Sandler (1997), după ce au revăzut literatura din domeniu, au dezvoltat un model teoretic capabil să explice de ce părinții sînt implicați în activitatea de învățare a copiilor. Modelul sugerează că alegerile și deciziile implicării părinților se bazează pe cîteva constructe*). Primul construct este "construcția personală a rolului parental" ce cred părinții că ar trebui să facă în legătură cu educația copiilor lor. Se definesc astfel activitățile importante, necesare și permise prin care părinții se implică în beneficiul copiilor. Modul în care părinții
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Sandler (1997), după ce au revăzut literatura din domeniu, au dezvoltat un model teoretic capabil să explice de ce părinții sînt implicați în activitatea de învățare a copiilor. Modelul sugerează că alegerile și deciziile implicării părinților se bazează pe cîteva constructe*). Primul construct este "construcția personală a rolului parental" ce cred părinții că ar trebui să facă în legătură cu educația copiilor lor. Se definesc astfel activitățile importante, necesare și permise prin care părinții se implică în beneficiul copiilor. Modul în care părinții construiesc acest
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ei le aparțin ori cu care se identifică. Aceste grupuri pot fi alți membri ai familiei, școala copilului și locul lor de muncă. Credințele părinților despre creșterea copiilor și despre sprijinul lor acasă influențează de asemenea construirea rolului lor. Acest construct sugerează că diferite contexte culturale și de clasă contribuie la formarea felului în care părinții își definesc rolul atunci cînd se angajează în educația copiilor. Al doilea construct se concentrează pe "sensul eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și despre sprijinul lor acasă influențează de asemenea construirea rolului lor. Acest construct sugerează că diferite contexte culturale și de clasă contribuie la formarea felului în care părinții își definesc rolul atunci cînd se angajează în educația copiilor. Al doilea construct se concentrează pe "sensul eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor pentru succesul școlar al acestora". În acest sens, credințele părinților au în vedere dacă: • au abilități și cunoștințe necesare să ajute copiii; • copiii lor pot învăța ceea ce ei
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
credințele părinților au în vedere dacă: • au abilități și cunoștințe necesare să ajute copiii; • copiii lor pot învăța ceea ce ei le transmit; • pot găsi alternative la abilitățile sau cunoștințele lor atunci cînd este necesar să fie mai eficienți. Al treilea construct exercită influență asupra deciziilor părinților referitoare la sursele de unde vine implicarea lor, așa cum sînt "invitații de participare, cerințe, oportunități de implicare a familiei". Întrebarea examinată de autori a fost: "Percep părinții faptul conform căruia copilul și școala vor și sînt
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la sursele de unde vine implicarea lor, așa cum sînt "invitații de participare, cerințe, oportunități de implicare a familiei". Întrebarea examinată de autori a fost: "Percep părinții faptul conform căruia copilul și școala vor și sînt interesați de implicarea lor?" În acest construct, vîrsta copilului și nivelul lui de dezvoltare, nivelul general al performanței, calitățile personalității și entuziasmul față de implicarea părinților în școală, toate influențează deciziile părinților referitoare la participare. În acest fel, staff-ul școlii și copiii semnalizează așteptările lor referitoare la
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
-ul școlii și copiii semnalizează așteptările lor referitoare la implicarea părinților. Ca rezultat, aceste semnale influențează deciziile părinților privind implicarea lor. O dată ce părinții s-au decis să se implice, Hoover-Dempsey și Sandler sugerează că alegerile părinților sînt formate de trei constructe adiționale: 1. percepțiile părinților despre propriile abilități și interese; 2. experiențele părinților legate de alte cerințe de timp și energie; 3. experiențele părinților referitoare la sugestii și invitații de implicare primite de la copii, profesori și școală. Autorii sugerează că școlile
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL *) Pagina web "Parent Involvement and Student Achievement", în limba română, "Implicarea parentală și performanța elevului", la adresa: www.sdcoe.k12.ca.us/notes/51/parstu.html *) Construct, o imagine, o idee ori o teorie, un complex format dintr-un număr de elemente simple; idee abstractă sau generală inferată sau derivată din cauze specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în ceea ce numim realitate. Sunt astfel repuse în discuție și chiar îndepărtate multe dintre postulatele sau axiomele prea economiciste, dar instrumentele matema tice nu sunt îndepărtate complet. Comportamentul economic al indivizilor este influențat de sugestiile din mediu și de propriile constructe interioare, cum ar fi teama de risc, de eșec, regretele resentimentele, orgoliile, ambițiile și multe altele, toate influențînd luarea deciziilor. Dacă profiturile anticipate, de pildă, sunt mai mici decît sentimentul subiectiv al nereușitei, demersul respectiv nu va avea loc. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
unificat China, a pus să fie arse toate marile cărți de înțelepciune din vechime, pentru ca istoria să înceapă cu el. S-au pierdut astfel multe comori de înțelepciune, dar unele au scăpat totuși. Ceea ce ne poate părea contradictoriu între diferite constructe ale gîndirii chineze este de fapt complementar, ca în foarte subtilul simbol Yin-Yang. De pildă: transcendent-imanent, spirit-trup, subiect-obiect, întreg-parte, bine-rău reprezintă în gîndirea chineză niște complementarități și nu antinomii cum ne-am repezi noi să credem. Avem de-a face
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
activităților de muncă și de timp liber depuse de un individ. Una dintre cele mai complete definiții a fost oferită de Herr și Cramer în 1996: Cariera este un fenomen unic și se construiește în funcție de alegerile fiecărei persoane. Este un construct dinamic care se întinde de-a lungul întregii vieți și care nu include numai ocupații, ci integrează armonios munca și alte roluri sociale: familia, comunitatea, timpul liber. Spre sfârșitul secolului trecut, dezvoltarea carierei începe să fie abordată din perspectivă holistică
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
universul muncii. Ca o observație de final, ocupațiile, pozițiile profesionale, locurile de muncă sunt realități obiective, ele există în afara noastră, pe când despre carieră nu se poate discuta decât în relație cu experiențele personale ale unui individ anume. Cariera este un construct subiectiv. 4.2. Tipuri de intervenții în carieră În relație cu toate aceste concepte analizate și cu dinamica relației care se stabilește între client și consilierul în carieră (sau instituția care oferă servicii de consiliere în carieră), vorbim de intervenție
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]