15,904 matches
-
531/31.08.2001, au fost aprobate modificările și completările la Legea contabilității nr. 82/1991 republicată, prin care se asigură armonizarea deplină cu prevederile Directivelor europene în domeniu și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. După primele alegeri, Consiliul Camerei Contabililor a definitivat Normele privind procedurile de control al calității auditului financiar, Regulile privind procedurile minimale de audit, Regulile privind pregătirea continuă a auditorilor, în luna iunie 2001 realizându-se o nouă sesiune de examene, urmată în luna iulie 2001 de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
industriale). România trebuia să își concentreze eforturile pentru a asigura implementarea corectă a acquis-ului cu privire la dreptul societăților comerciale, în particular cu privire la funcțiile de bază ale registrelor de comerț. Au fost introduse noile standarde de contabilitate, dar nu existau încă suficienți contabili autorizați care să asigure implementarea legislației și a mecanismelor de intrare în vigoare a acesteia. Trebuia realizată, în continuare, alinierea la acquis-ul cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. Pirateria și contrafacerea constituiau, în continuare, probleme serioase și implementarea drepturilor de proprietate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
română privind contabilitatea și auditul nu era încă pe deplin armonizată cu acquis-ul. Erau necesare eforturi suplimentare, în special privind Standardele Naționale de Contabilitate și Audit. Deși numărul auditorilor a crescut în timpul perioadei de raportare, disponibilitatea limitată a auditorilor și contabililor calificați rămâne o sursă de preocupare. În concluzie, România trebuia să continue să găsească resurse pentru pregătirea de profesioniști. În ceea ce privește drepturile de proprietate industrială, armonizarea trebuie completată prin adoptarea legislației asupra certificatelor suplimentare de protecție pentru produsele farmaceutice și protecția
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vigoare la 1 ianuarie 2003. Autoritățile române urmau să se consulte cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene în ceea ce privește acest proiect de lege. Controlul financiar preventiv propriu organizat și exercitat în toate entitățile publice, asupra tuturor proiectelor de operațiuni, de către contabilul șef sau alte persoane autorizate, fiind in sfera răspunderii manageriale. Controlul financiar preventiv delegat organizat și exercitat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Corpul controlorilor delegați numai pentru ordonatorii principali de credite, agențiile de implementare a fondurilor comunitare (PHARE, ISPA și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
avocat, cazul fiind "ilar de simplu".) Celor șase familii Posdram mutate în mod samavolnic la Brănduț prin matrapazlâcurile lui Bahadur B. Posdram, fostul șef de post, actualmente decedat, atât au așteptat! Așa că l-au pus contra unui bacșiș corespunzător pe contabilul Vasile R. Posdram, rudă de-a treia cu cei trei frați, să-i sponsorizeze plătindu-l pe maestrul Ludovic L. să le apere cauza la recurs. Chiar dacă se afla la începutul strălucitei sale cariere, maestrul Ludovic L. (pe care în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
public în salonul albastru al CLUBULUI ROYAL, că s-ar folosi în mod abuziv de titlul nobiliar și că, prin urmare, n-ar fi avut ce căuta în acel loc exclusiv! Ba nici măcar în salonul verde, unde se întrețineau secretarii, contabilii și avocații, în vreme ce patronii lor se desfătau în atmosfera încântătoare din SALON BLEU CLAIR. Martorii la incident au relatat sub jurământ că, inițial, (falsul) viconte Jean-Paul Melec de Melec ar fi rămas mut de indignare, timp suficient pentru ca (falsul) marchiz
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Rabindranath d'An să adauge că nu, nici chiar în salonul verde n-ar avea ce căuta (falsul) viconte Jean-Paul Melec de Melec, întrucât nu ar putea dovedi calitatea de secretar și cu atât mai puțin cea de avocat sau contabil! Și au mai relatat sub jurământ martorii la incident că (falsul) marchiz Rabindranath d'An i-ar fi strigat (falsului) viconte Jean-Paul Melec de Melec: "Locul tău este cel mult în salonul gri, laolaltă cu valeții și birjarii!". Și astea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Comerț sau program artistic?! Octav: Și una și alta... Amîndouă sînt creații... Matei: Bine, bine, cum stăm? Octav: Stăm bine... Matei: Stăm bine, numai că maică-ta spune că nu stăm tocmai bine... Octav: Da de ce nu stăm bine, doamnă contabil?! Marieta: (scoate niște acte) Pentru că, uite, la ultimul inventar stocul de marfă nu se prea potrivește cu încasările. Octav: Adică?! Marieta: Adică vînzare mare, încasări mici... Octav: Ei, o fi vorba de contul meu... al lui Socrate... Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
muncă în interiorul firmei, mai ales că Andrei s-a dovedit în timp o resursă de valoare, i-a oferit un post de reprezentant de vânzări. 1. Credeți că profilul psihologic al unei persoane care a fost potrivită pe post de contabil este potrivit pentru un viitor reprezentant de vânzări? Argumentați răspunsul. 2. Credeți că Andrei se poate adapta la acest post mai rapid decât un nou venit în companie (nou - venit care a lucrat în vânzări doi ani)? Argumentați răspunsul. 3
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
, Mioara (12.V.1944, Stoenești, j. Vâlcea), istoric literar și prozatoare. Este fiica Elvirei (n. Petrescu) și a lui Vespasian Popescu, contabil. Petrece copilăria și anii de școală primară și secundară la Sibiu, absolvind Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1967). Între 1967 și 1986 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Obține
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
DOINA, Jela (1.III.1951, Vadu, j. Constanța), prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Gămălan) și a lui Ion Enache, contabil. Urmează studii elementare și medii în Vadu, Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă româna și franceza la școala medie din Valea Dacilor (1974-1985), apoi este profesoară suplinitoare
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
Isidor Domșa, compactor la tipografia seminarială. Urmează în orașul natal cursurile școlii primare și ale liceului, pe care îl termină în 1885. Din 1889, este și absolvent al Seminarului Teologic, un an mai târziu fiind hirotonisit preot. Cancelist mitropolitan, apoi contabil al Administrației Centrale Capitulare, „catehet” la Școala de Fete (1894-1905), tânărul cleric urcă încet treptele ierarhice pentru a fi numit, în 1922, protopop al Blajului. Din 1891, începe să scrie la gazeta bisericească „Unirea”, iar între 1900 și 1911, o
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
într-o structură de orientare centrifugă, care funcțional rămâne coerentă, fiindcă servește o teoremă unică. C. își compune povestirile în mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Motivul pentru care planurile de participare la profit nu pot crește performanța o constituie faptul că profiturile nu pot fi controlate de angajat. Un angajat poate munci cât de mult poate și totuși să nu primească nimic din profit. Fiscul, contabilii, cotarea dolarului pe piețele internaționale, toate pot avea o influență mai mare asupra profitului decât munca angajatului. Aduceți-vă aminte din capitolele anterioare că oamenii nu trebuie recompensați sau pedepsiți pentru rezultatele pe care nu le pot controla. Când există
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și să păstreze clientul. Am lucrat în vederea determinării oamenilor din toate sectoarele companiei să închege relații cu clienții. Nu numai persoana care lucrează la marketing dă telefoane și întocmește un raport. Poate fi cineva de la biroul de reclamații sau un contabil ori cineva din conducerea asistentelor. Toată organizația contribuie la acest efort de marketing!”, a spus Jones. Participarea echitabilă la profituri Tot personalul de la BCBS din Alabama primește compensații în conformitate cu formula plată-pentru-performanță. „Toți au posibilitatea să riște niște bani și să
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
organizațiilor. O analiză critică a modului cum este operaționalizat costul ca instrument de management arată că există multe aspecte cărora nu li s-a acordat o atenție suficientă. De asemenea, este ușor de remarcat o falie majoră între ingineri și contabili în ceea ce privește modul de abordare a costurilor sau o adaptare scăzută a sistemului de gestiune a costurilor la nevoile managementului. Problemele se amplifică în cazul în care costul devine un element de fundamentare a deciziilor strategice, pentru că, la momentul actual, baza
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
COMȘA, Ioan (26.XI.1912, București), traducător și publicist. Este fiul Otiliei (n. Garfunkel) și al lui Aron Comșa, contabil. Licențiat al Facultății de Științe Juridice a Universității din București, face și studii la Pitman’s College din Londra. Membru al Baroului de Ilfov, este secretar în biroul consilierului juridic al Legației Britanice (1935-1941), avocat pledant la Institutul Central de
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
în satul Gârcov (județul Romanați), ca învățător suplinitor (1914-1915). Luat la armată, din 1915 se instruiește la Școala Militară de Ofițeri din București, dar ezită, la încheierea stagiului, să urmeze o carieră ostășească. Nu se înveșnicește nici în funcția de contabil la Percepția din Caracal (1918-1919). Demisionează și îmbracă uniforma de ofițer la garnizoana din Fălciu (1919-1920), de unde se mută la Școala de Cavalerie din Sibiu, stabilindu-se, în 1921, în acest oraș. Se pensionează cu gradul de colonel. Era încă
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
dați afară din slujbă, obscurii „impiegați” trăiesc și ei într-un stres continuu și orice ieșire din obișnuit îi alarmează. De altfel, în orășelul searbăd, o întâmplare cât de măruntă poate lua imprevizibile proporții. Arhivari cu nasul veșnic în hârțoage, contabili tipicari, grefieri umili, medici escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
COSAȘU, Radu (pseudonim al lui Oscar Rohrlich; 29.X.1930, Bacău), prozator și jurnalist. Este fiul Melaniei (n. Wassermann) și al lui Isac Rohrlich, contabil. La București urmează studiile liceale (1940-1948), frecventează un an Facultatea de Litere (1948-1949), e cursant la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953), fiind și redactor la „Scânteia tineretului” (1949, 1953-1956), iar mai târziu, redactor la revista „Cinema” (1968-1987). Debutează ca
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
lună fiind admis în Colegiul de avocați din județul Bacău. Nu exercită însă profesiunea. În 1912 este suplinitor în școli din Bacău, apoi, în februarie 1913, capătă postul de copist la Prefectura din Bacău, după puțin timp devine ajutor de contabil la Prefectură; în iunie 1914 este internat la Sanatoriul de boli nervoase al doctorului Mărgăritescu din București. În decembrie același an primește vizita lui Al. Macedonski la Bacău. Viața lui B. se împarte, în continuare, între slujbe efemere (copist la
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
, Aurelia (16.IX.1934, Bazargic), poetă, traducătoare și editoare. Este fiica unui contabil. A absolvit liceul la Constanța (1951) și timp de un an a lucrat ca reporter. A urmat apoi, până în 1957, Facultatea de Filologie din București și a activat ca redactor, mai întâi la „Gazeta literară”, apoi la Editura pentru Literatură
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
fiul Iuliei (n. Mihăilescu) și al lui Ion Berbecaru, funcționar superior la Banca Națională. Face gimnaziul și liceul (1938-1947) în București, urmează doi ani la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, frecventând ulterior diverse școli serale și de reciclare pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează contabil la gospodăriile agricole de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca administrator la Institutul Politehnic București, șef de
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
și liceul (1938-1947) în București, urmează doi ani la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, frecventând ulterior diverse școli serale și de reciclare pentru activitatea de contabil și administrator. Funcționează ca secretar la o școală a Ministerului Telecomunicațiilor (1952-1953), apoi se angajează contabil la gospodăriile agricole de stat din Ceptura, Dumbrăveni și Rupea (1953-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca administrator la Institutul Politehnic București, șef de depozit la o întreprindere de geologie (1962-1965) și director de hotel la complexul turistic Capitol (1976-1977
BERBECARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
, Lucia (30.VII.1942, Iași - 11.XII.2003, Iași), etnolog și istoric literar. Este fiica Mariei Hopu (n. Bălțătescu), profesoară de lucru manual, și a lui Ioan V. Hopu, contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]