8,426 matches
-
care au trebuit să facă să zâmbească poliția de atunci. - În acest personal găsim pe d. Jules Allix, mai târziu inventator al melcilor simpatici, viitorul comunalist, care s-a întors din exil tot atât de agitat ca și în trecut; apoi un conte Brătianu, astăzi ministru în Moldo-Valachia. Restul, afară de d. Ranc, nu pare a fi pătruns la suprafață. La audiență d. Jules Favre, apărătorul d-lui Brătianu, se-ntreba ce-o fi căutat nobilul său client într-o adunătură în care era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost nimic alta decât stabilirea condițiilor cooperării necesare. O condiție însă a cooperării la desfacerea Turciei a fost respectarea celor două Principate, Moldova și Țara Românească. Astfel la 1772 Thugut raportează lui Kaunitz despre conferențele ce le-a avut cu contele Orlof, conferențe cari toate se făceau pe baza unei convenții secrete dintre Austria și Rusia. În acest raport se asigură de două ori că Maiestatea Sa împărăteasa Rusiei a promis a renunța de la intențiile ei asupra Moldovei și Țării Românești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neliberale. Lumină de sus nu le trebuie ca să vază halul intelectual și moral în care sânt toți sânt egal de buni și egal de răi pentru a putea aspira la portofolii. Din acest punct de vedere aprobăm și noi hotărârea contelui de contrabandă, că, cu sau fără melcii simpatici ai colegului său din Comuna Parisului, ai d-lui Jules Allix, a simțit durerea sufletească a coreligionarilor săi politici și se îndură în sfârșit a manevra o retragere pentru a le asigura
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de mare ca și când ar fi vorba de hotărârea Franței ori a altei puteri de-a încheia alianțe sau a face război. Din câte știm noi despre ilustrul nostru prim-ministru cu apucături de mare cancelar crează-ni-se una. Ilustrul conte, care a participat cu aer melodramatic și cu figură sinistră la conspirația de la Opera comică și de la Ipodrom și care a urmat lecțiunile d-lui Allix asupra melcilor simpatici, nu e un om atât de primejdios pe cât se pare de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publică un memoriu secret al guvernului rusesc din 15 ianuarie 1869, căruia se-nțelege că nu trebuie să-i uităm originea, de vreme ce pe atunci marele expedient al d-lui Brătianu consista în a pune în mișcare cestiunea orientală. Asupra politicei contelui Beust în România memoriul se esprimă astfel: În primele paisprezece zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politicei contelui Beust în România memoriul se esprimă astfel: În primele paisprezece zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust a istovit toate încercările de-a dezvălui înaintea cabinetelor occidentale pretinsele agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi necesitatea de-a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românul; în cazul nostru o plătește pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg și cu Ambron, făcătorul de minuni. Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de țăran! D-nia lui știe de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare și limbi la cumpăna Europei. {EminescuOpXI 390} De aceea drumuri de fier în sus, drumuri de fier în jos, drum de fier de la Craiova la Țarigrad. Întrebarea e: Ceda-va partidul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin care ni se dă sfatul a ne alege stăpân. Iată-l în toată întinderea. Nu putem reciti Tractatul de la Berlin din 1878 făr-a recunoaște că alianța între Germania și Austria se hotărâse de pe atunci, că principele de Bismarck și contele Andrassy concepuseră deja pentru monarhia austro-ungară proiectele de estenziune cătră Orient cari au început a se realiza astăzi și că, în fine, dispozițiile Congresului au fost pre cât se poate îndreptate în înțelesul acesta. Clauza relativă la ocuparea Bosniei și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nou de cătră Principat. Austria n-a pregetat de a trage folos din avantajele cari i se asiguraseră în mod atât de abil prin acele articole. De la 8 iulie 1878 începînd, așadar câteva zile înainte de-a se-nchide Congresul, contele Andrassy iscăli cu d. Ristici un proiect de convenție prin care Austria se-ndatorea a-și întinde rețeaua căilor ferate până la Belgrad, iar Serbia se-ndatorea a construi un drum de fier care, plecând din Belgrad și urmând valea Moravei, avea a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu înclinări rele, l-am văzut repetat sub altă formă într-o foaie roșie, cu care îndealtmintrelea nu discutăm. Ce? zicea acea foaie. Ni se impută că am conspirat? Se-nțelege. Și Napoleon a conspirat și a ajuns împărat, și contele Andrassy a conspirat și a ajuns cancelar, de ce cutare și cutare român să nu fi conspirat pentru a ajunge unde este? Dar la ce toată discuția? Negă "Romînul" datele de mai sus, cari le-am înșirat în monologul ce-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu acestea evenimentele câte au urmat în realitate în aprilie 1865. Prusia încheie alianța cu Italia (misiunea Govone), ba chiar Garibaldi e utilizat în războiul în contra Austriei (pentru popularitatea lui, ca erou de teatru oarecum); cu oamenii revoluției ungurești tratează contele Usedom și se face cunoscută provocarea făcută generalului Klapka (Kossuth rămăsese în ariergardă) "de-a lovi în inimă"; principele Cuza e răsturnat, iar în mai 1866 se urcă Carol de Hohenzollern pe tronul României, însoțit de d. I. Brătianu, ai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
motivul palului se poate aprofunda cu lucrările: T. Vianu Cuvînt despre Eminescu, în studii de literatură română, Buc., Ed. didactică și pedagogică, 1965, p. 297; Zoe Dumitrescu Bușulenga Eminescu cultură și creație, Buc., Ed. Eminescu, 1976, pp. 232-236; Rosa del Conte Mihai Eminescu o dell' Assoluta, p. 329; Ion Negoițescu, Op.cit., p. 61. 49 Pentru aprofundările acestei idei trimit la lucrarea lui Ioan Marchiș, Nodul dacic, Ed. Eikon, prefață de Constntin Prut, Cluj-Napoca, 2014. 1 Vezi Rosa del Conte, Eminescu sau
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Rosa del Conte Mihai Eminescu o dell' Assoluta, p. 329; Ion Negoițescu, Op.cit., p. 61. 49 Pentru aprofundările acestei idei trimit la lucrarea lui Ioan Marchiș, Nodul dacic, Ed. Eikon, prefață de Constntin Prut, Cluj-Napoca, 2014. 1 Vezi Rosa del Conte, Eminescu sau despre Absolut, Ed. Dacia, 1990, trad. de Marian Papahagi, note, p. 246, conf. G. Tucci, Istoria della filosofia Indiana, Bari, Laterza, 1957, p. 480 și 483. 2 Ibidem, Op.cit., p. 245. 3 Eminescu, Mihai Opere, vol. VIII, cap
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit..." (Cântul IV, Diorile Bihorului, anul I, 12/30 alui Răpciuni, 1854). 16 M. Eminescu, Opere, IX, Istorice, Ediție critică de Aurelia Rusu, Ed. Minerva, Buc., 2001. 17 Art. Contele Wolkenstein s-a întors..., Timpul, 3 aprilie 1882. 18 Art. Nu numai motive..., Timpul, 29 aprilie 1882. 19 Gh. Bogdan-Duică îl ortografiază "I. Selagianu" (Beiuș) în Buletinul "M. Eminescu" din Cernăuți, 1930; iar Perpessicius "Ion Silviu Sălăgianu" (Opere, VI, 1963
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-și trimită grâul și lemnul la Ackerman. În 1784, prințul August Sulkowski proiecta construcția unui canal între râul San și Nistru la Sambor, prin care să lege Polonia cu Marea Neagră, iar în 1786, abatele Gaspari făcea studii în același scop. Contele Dzieduszychi a cerut chiar un privilegiu de navigație, gândind la o legătura cu Marea Mediterană prin Marea Neagră. În 1789, activitatea e reluată cu mai mult spor de același prinț Nassau Siegen, care, însoțit de abatele Gaspari, a coborât Nistrul, cercetându-l
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
folosească mijloace noi, corespunzătoare situației de atunci, pentru realizarea planurilor lor. Mijloacele au fost indicate de către comandanții armatei austriece. La 7 octombrie 1854 - deci foarte curând după intrarea armatei austriece în țară - feldmareșalul R. von Hess, într-o scrisoare către contele Buol, ministrul de externe al Austriei, declara: „...din partea noastră se va încuraja construirea de șosele, drumuri, poște și a telegrafului. De asemenea, vom construi acum și mai târziu căi ferate și vom încuraja toate avantajele comerțului. Prin aceasta, vom ajunge
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vaselor rusești, care, ajunse la Bosfor, au făcut să tremure Istanbulul (ne referim la demonstrația maritimă a Rusiei, care a însoțit misiunea reușită a lui Ukraințev de încheiere a păcii cu Turcia - 1700). Este cât se poate de semnificativă nota contelui Poniatowski, interlocutor al țarului la Jaworow; Petru I „comptait lui-même si fort sur ses prochaines victoires, qu’il disait qu’il voulait être enterré a Constantinople”. Să ai o ambasadă la Constantinopol și să nu verifici măsura în care bunele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi oferit Rusiei, în deplină folosință pe vremea războiului, Camenița; în cele din urmă, Panin a preferat o perioadă de așteptare, întrucât Moldova fusese cucerită fără participarea polonezilor. Ideea trocului româno-polonez a avut, la începutul războiului, o circulație destul de largă. Contele italian Tomatis, aflat în serviciul regelui Poloniei, a sosit la Paris răspândind zvonul că rușii negociau împărțirea Imperiului Otoman pe următoarea bază: Rusia să dobândească Azovul, Taganrogul și libera navigație pe Marea Neagră, iar Polonia să ia Moldova și Muntenia; cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marea Neagră, iar Polonia să ia Moldova și Muntenia; cum Austria și Prusia se vor opune cedării Principatelor, cea dintâi să anexeze Oltenia și cea de a doua episcopatul Worms. Una din variantele împărțirii Imperiului Otoman avansată Austriei de Panin prin intermediul contelui Massin, fost contraamiral al flotei rusești, aflat în Florența, prevedea că Austria să ia Serbia, Boemia și Herțegovina, Rusia să păstreze cuceririle de la Marea Neagră, tătarii să devină independenți, Prusia să fie compensată pe seama Poloniei, iar aceasta din urmă în Principate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de imprecizie și confesiune țintea să facă generozitatea creștinească credibilă politicește. Semnificativ este că, în iunie 1771, Panin ar fi fost de acord cu cedarea doar a Olteniei către Austria, alternativă care apare și în varianta a doua transmisă prin contele Massin. Desigur, îngrijorat de febrilitatea Austriei, Panin urmărea s-o atragă de partea Rusiei în rezolvarea conflictului sau, mai bine zis, conflictelor, iar Principatele Române constituiau un punct esențial, de cel mai mare interes pentru Austria și, deci, de neocolit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o provincie a Poloniei la bunăvoia ei”, iar Austria și Prusia ar fi luat și ele provincii poloneze limitrofe. Așa s-a născut planul împărțirii Poloniei, trimis lui von Solms la Petersburg, la 2 februarie 1769, plan atribuit de rege contelui Lynar. În această „partidă”, o carte de mare valoare o constituiau Principatele. În capitala Rusiei, von Solms a luat legătura, în martie 1770, cu fostul domnitor Grigore al III-lea Ghica. Deși „tratat cu distincție” de ruși, el nu va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât să reia schema sugerată de cel din urmă; Constantinopol, oraș liber, și constituirea în Balcani de state monarhice independente. La 22 iunie 1828, [I. A.] Dașcov i se adresa lui Al. Sturdza, cerându-i să-l influențeze pe [generalul conte F. P.] Pahlen în reorganizarea Principatelor, în sensul unirii lor, „căci eu țin mereu la ideea, atât de fertilă în mari consecințe, a reunirii celor două Principate”. În același an, Dașcov a elaborat un memoriu privitor la chestiunea orientală și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unirea Principatelor. Au fost apoi angajate binecunoscutele tratative cu Ion Câmpineanu, care ținteau, printre altele, și la unirea Moldovei cu Țara Românească. Activitatea partidei democratice a urmat și ea o curbă progresivă. La 27 februarie 1835, Metternich îl încunoștiința pe contele Bekendorff despre acțiunea și scopurile „Societății democratice poloneze” în toate provinciile românești. În 1841, Faustyn Filanowicz organiza emigrația democratică în Moldova, care a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această hotărâre s-a ajuns cu prilejul întâlnirii dintre N. Bălcescu și Adam Czartoryski în drumul acestuia din urmă spre Berlin, deci înainte de izbucnirea revoluției. Într-adevăr, alesul, colonelul Zablocki, a plecat spre București având la el o scrisoare a contelui Rystizanowski către N. Bălcescu, datată Berlin, 22 aprilie 1848, în care emigratul polonez îl recomanda pe Zablocki și încerca să forțeze mâna lui Bălcescu, avertizându-l că în cazul când cel dintâi nu va găsi la destinație încredere și cordialitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despuierii Austriei și Italiei. E de înțeles despuierea Austriei, dar a Italiei ? Cum Hübner concepea Italia, asemenea lui Metternich, ca o „noțiune geografică”, probabil că el considera o despuiere a Italiei de... italieni, adică de acei câțiva prinți, duci și conți înclinați să se autodemită, răsplătiți în așteptare, pentru progresul cauzei naționale, a cărei izbânda se număra cu lunile. Cititorul are suficiente și credibile argumente pentru a ne cere o explicație elementară: ce legătură există între paranteza deschisă de noi, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]