1,915 matches
-
melancolia, cu transcendentul, cu tragicul și cu poezia a fost pusă în lumină îndeosebi de romantismul german. K. W. F. Solger (Vier Gespräche über das Schöne und die Kunst, 1815) și Fr. Schlegel (Athenäum, 1798), justifică umorul ca Weltangschauung prin contemplarea infinitului derizoriu al lumii. Prin umor, josnicul poate face impresia de sublim și ideile sublime se dizolvă în neînsemnat, iar egalizarea lor creează un sentiment tragic: " Toate se află în umor ca într-un fluviu și merg în contradictoriu, așa cum
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
formele de civilizație întâlnim o "unitate în multitudine": în artă existând o unitate intuitivă, în știință un intelectuală, iar în religie și mit una emoțională 165, acoperind cele trei funcții ale cunoașterii, cea de expresie (crearea de simboluri), cea a contemplării (abordarea obișnuită prin rațiune) și cea a semnificației (științifică superioară), arta și mitul corespunzând celei dintâi, ambele operând pe baza simbolului, arta izvorând chiar din funcția de creare a mitului.166 Să reținem însă nota lui Claude Lévi-Strauss, conform căruia
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
62, nota 37. Mai mult, "extazul rațiunii la filozofi este impregnat de elemente mitice". Ibidem, p. 95. 161 Apud Vasilis Vitsaxis, op. cit., p. 65. D. Mitta desface acest traseu de la mit la filozofie pe trei etape: prima, a mitului, corespunzând contemplării imediate a formelor, a doua, a filozofiei, marcând respingerea acestora, iar a treia, a revenirii conștiente la mit, marcând amintirea formelor și cunoașterea adevărată. Astfel, filozofia nu are început și nici sfârșit, ea fiind un punct pe circumferința cercului căutării
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
veșminte moderne, poartă ochelari de soare, și mișcarea de cădere spre care îi antrenează cel dintâi prăvălit în prăpastie îi scufundă într-o groapă plină de ziare, cărți, în fundal, Theo a dăruit acest tablou părinților mei, ne întrerupe Aida contemplarea neștiutului tablou al lui Theo, nu m-aș putea despărți de el pentru nimic în lume, mai am un altul în camera mea, o Natură moartă, primit de mine și eu mi-amintesc din caietul lui, o cutie cu medicamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Augustus descoperise niște intrigi politice ale acestuia și au început să-l numească „surghiunitul din Rhodos“. Populares au proclamat că triumfala carieră a lui Tiberius era terminată. S-au dovedit însă niște afirmații imprudente, fiindcă le Palatinus rămânea Maștera. Simpla contemplare (dacă se poate spune astfel) a acelui arbore genealogic nebunesc ne dă o idee despre infernul ce domnea în sânul strălucitoarei și bogatei familii imperiale. Iar deasupra tuturor stătea ea, care era, în același timp, soția lui Augustus, mama vitregă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
faimoși, sunt uneori incomplete sau neglijente. Din nisip au fost recuperate șapte mii de bucăți din enormul grup de marmură al Scyllei, distrus cu brutalitate. În timpul restaurării s-a constatat că era cel mai mare grup statuar din antichitatea romană. Contemplarea lui îți taie respirația și astăzi. Pretorienii. Milites praetoriani comandați de Elius Sejanus au căpătat curând faima periculoasă că ar fi înclinați spre revolte și comploturi; aveau să rămână un corp de armată timp de trei secole. Pretorienii au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ce claie de păr Îmi creștea, nu am nici măcar mustață, nu se observă că trăiesc, aici parcă sunt un mort. Da, cuvântul a venit singur: a te fotografia Înseamnă a muri puțin; orice fotografie este o oprire a timpului, o contemplare a unui mort, o probă repetată a unei imagini ce se amână. Nu știu de ce nu-mi plăcea să mă fotografiez când eram În liceu, fugeam din grup ori de câte ori colegii voiau să combine o imagine colectivă, o „amintire“, ziceau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și triste amintiri, disperate, ca și imaginea aceea a omului contemplând pe marginea prăpastiei, frumusețea unui golf la Mediterană. Gaspar David Friedrich? O disperare romantică. Dincolo de natură, care există prin aspectul ei exterior, trebuia percepută lumea individuală, a omului, de la contemplarea senină până la limitele disperării. Dar cui să spună toate astea? El, zburând gol pușcă pe deasupra orașului, pe deasupra tuturor, urmărit de toate unitățile de pompieri, pentru imoralitate, brusc reîntors din vis. Cum poate omul să zboare, să plutească, și este atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a vulcanilor submarini, un delfin se gândește la celălalt delfin de care Îl despart distanțe astrale, de mii de ani, se gândește, dar numai o clipă și după aceea, obosit de acest duios gând, Își reia starea lui de cumplită contemplare a propriei libertăți, ca un somn, ca o prostrație, ca o paralizie perpetuă, fără finalitate, transmisă din generație În generație, ca și cum gândurile ar fi imobilizate În pereții unui vârtej uriaș, o pâlnie a trecutului Înghițând ca o gaură neagră tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Funcția cea mai nobilă a obiectelor e să fie contemplate. Ce frumoasă e o portocală înainte de a fi mâncată! Situația se va schimba în cer când toată grija noastră se va reduce, sau mai bine zis se va lărgi la contemplarea lui Dumnezeu și a tuturor lucrurilor în El. Aici, în această biată existență, singura noastră ocupație este să ne folosim de Dumnezeu; căutăm să-L deschidem, ca pe-o umbrelă, ca să ne apere de tot soiul de rele.“ Zicând acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu aceste meditații stradale în mijlocul mulțimii aferate și indiferente la păsurile lui, se simți mai liniștit și se întoarse acasă. XXV Augusto se duse în vizită la Víctor ca să-l giugiulească pe fiul său târziu venit, să se recreeze în contemplarea fericirii proaspete a acelui cămin și, totodată, să se și sfătuiască cu prietenul său despre propria-i stare de spirit. Și, găsindu-l singur, îi spuse: — Și ce mai e cu romanul sau... cum ziceai?... a, da, rimanul, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
esența vieții. Și, într-adevăr, filozofii n-au văzut partea din ei înșiși, din visarea care îi constituie, pe care au pus-o în efortul lor de a sistematiza viața și lumea și existența. Nu e filozofie mai profundă decât contemplarea felului cum se filozofează. Istoria filozofiei e filozofia perenă. Trebuie, în sfârșit, să-i mulțumesc dragului meu Cassou - oare nu eu, cel portretizat, l-am făcut autor al portretului? - pentru faptul de a recunoaște că, în ultimă instanță, apărându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca un individ care sortează nasturii unor haine ce s-au transformat de mult În zdrențe. Sau de Uri Gefen, care aleargă din iubire În iubire, perfect treaz, dar cu inima adormită. În acest punct, Fima decise să renunțe la contemplarea pasivă de la fereastră. Să Înceapă să pregătească apartamentul pentru renovarea de săptămâna viitoare. Trebuiau date jos tablourile de pe pereți. De asemenea harta țării, pe care trasase cândva cu creionul niște granițe rezonabile. Trebuia adusă toată mobila În mijlocul camerei și Învelită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mal, de la locuința lacustră - se afla, pur și simplu, aici și nu-i cerea nimic. Florile pe care le fotografia tata trebuie că erau pentru el propriile lui priviri, așa îmi închipuiam; ceva curat și netulburat de nici un corp străin. Contemplarea lor exclude orice l-ar fi amenințat cu întunericul și care reîncepea odată cu deconectarea proiectorului: temerile pentru cifra de afaceri și intrările comenzilor, nesiguranța vizavi de acel om care ne obliga să fim atenți, pentru că devenise tot mai sensibil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Imaginea lui Gus nud Îl bântuise zile Întregi după aceea, cu efecte tulburătoare, atât fizice, cât și mentale. Era limpede că, pentru a fi artist, aveai nevoie de curajul de a Încălca tabuul impus asupra goliciunii altor ființe, de detașarea contemplării ei calme și de meșteșugul redării frumuseții ei abstracte, ideale, ascunse dedesubt. Îi oferi drei Woolson rodul acestei teorii În cursul discuțiilor despre nud, fără Însă a-i relata experiența personală care stătea la baza ei. Ea avea patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de la Harvard, cu o soție și o familie proaspătă de care trebuia să se ocupe, nu mai avea timp pentru Alice. În orice caz, Henry bănuia că, oricât s-ar fi arătat de bucuroasă În public, sora sa găsea dureroasă contemplarea fericirii domestice a lui William de la mică distanță - depresia aproape suicidă din ’78 nu coincisese cu logodna acestuia cu o altă Alice? Acum, că părinții și un frate Îi muriseră (Wilky, după o existență postbelică scurtă și nefericită, sucombase În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
asupra căreia insista implacabilul editor de la Lippincott’s, unde urma să apară În mai. Pe când se afla la Paris, află de la Gosse despre moartea lui John Addington Symonds, personaj față de care interesul lui fusese intens și de lungă durată, prin contemplarea vieții căruia putea să Își definească și clarifice propria poziție față de chestiunea delicată a relațiilor de afecțiune dintre bărbați. Symonds Îi stârnise pentru prima dată conștiința În anii 1870, ca autor al unui studiu În mai multe volume asupra Renașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cel puțin așa consideraseră doctorul și asistenta ei personală, căzând pradă unui obicei pe care ei Îl considerau morbid, acela de a zăbovi prea mult asupra ideii de moarte. Desigur, exista și o altă explicație pentru comportamentul ei, a cărei contemplare Îi crea lui Henry un disconfort profund, și anume faptul că plănuise deliberat și rece să se sinucidă, prefăcându-se doar că are mintea tulburată de boală. Termenul „sigilat“, care apărea de mai multe ori În mesaje și care sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Înțelesul. Dacă te dai câțiva pași Înapoi, abia dacă Îi mai zărești structura, atât de fine sunt firele; dacă Încerci să o condensezi, riști să o distrugi. Dar ne Încăpățânăm să Încercăm. El spune că există două efecte posibile ale contemplării chestiunii: „efectul de a ne face să dorim moartea... absolut ca binevenită dispariție și Încheiere; sau efectul de a ne face să ne-o dorim ca pe o reînnoire a interesului, a aprecierii, a pasiunii, a conștiinței ample și consacrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
negru, înnegrea, cocoașa lui arunca umbre negre ca noaptea. Doar în treacăt fie amintit că Oskar Mazerath pozase ca model și la Mages și-l rebotezase îndată „profesorul Maruhn“. Mulți dintre colegii mei cărora el le-a oferit cocoașa spre contemplare la orele lui Maruhn și Cozonac, au fost folosiți mai târziu ca modele pentru furia lui de a scrie, de pildă prietenul meu Franz Witte, cu care împărțeam un atelier sub supravegherea blândă a lui Pankok; în roman, lui i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pline. Se zice pe drept cuvânt că după un proces pierdut trebuie achitată nota călăului; drept care, după incendiu, au izbucnit certurile. Magul și ebenistul au Început să se dușmănească. Proferând monosilabe nemuritoare, generalul Su Wu a ridicat În slăvi deliciul contemplării unei vânători de urși, dar știm cu toții că mai Întâi l-au nimerit drept În cârcă săgețile arcașilor care nu dădeau niciodată greș și după aceea l-a ajuns din urmă prada Întărâtată și l-a Înfulecat cu fulgi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sunat În mansardă, mandea am aici Sfânta creatoare a cerului și pământului, și don Alejandro, vereșcanu, e tomna În La Plata! Și gându m-a și extras dân nemișcarea care căzusem În ea. Nu era momentu să cad la dulci contemplări: don Alejandro era puriu de anțărț și avea să-mi privească cu ochi nașpa esplicația că cum de nu-i purtasem dă grijă la turturica. Trăsese obloanile, odihnească-se În pace, da tot nu mi-a venit s-o las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
243 de opere ale sale, scrise În latină și catalană, dintre care cele mai importante sunt: Árbol de la ciencia (Arborele științei), Libro del gentil y de los tres sabios (Cartea păgânului și a celor trei Înțelepți), Libro de contemplación (Cartea Contemplării) etc. Lunfardo. Argoul (probabil < fr. lombard) delincvenților (care și ei se numesc lunfardos), format În Buenos Aires la sfârșitul secolul al XIX-lea și Începutul secolul XX prin asimilarea de cuvinte din limbile imigranților sosiți În Argentina mai ales din Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la fel de ARSĂ ÎN MEMORIA CORALILOR de unde o mare de doruri învinge în capcanele geroase ale întâmplărilor Dar și ciudățenia de chipuri albastre și de cuvinte albastre răstignite în amorțeala licorilor aglomerate-n extazuri mâloase de lumi. Și lumea e o CONTEMPLARE DE SPIRIT de lumini și infernale iubiri, iubiri separate de glasuri, iubiri separate de ploi, iubiri separate de altele noastre iubiri prin desprinse Trupuri de aer. DUREREA EXTAZULUI DUREREA EXTAZULUI Oamenii fără SPIRITUL DIVIN, își pun întrebări și câteodată încearcă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
NOPȚILOR. URMA INVIZIBILĂ A DRAGOSTEI Nu voi putea muri până când nu voi despărți norii de zbatere ai trupului meu, lăsând pe cer acea urmă invizibilă a dragostei. Nu voi putea muri, deși știu bine că viața mea a fost o contemplare de zări, având tot timpul trupul firav întins peste înnoptările sufletului. Brațele mele își vor căuta sărutul visului și vor fi desfăcute în acei ochi ai tăcerilor pentru a înțelege deznădăjduita viață. Iubirea mea nu va fi alături de acel tic-tac
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]