KorAP: Find »[drukola/base=contingență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...86 >

2,136 matches

Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387

1.2. Comportamentele liderului /132 1.3. Participarea la decizie /133 1.3.1. Formele /133 1.3.2. Efectele participării /134 2. Abordarea contingentă /136 2.1. Situația: modelul lui Fiedler (1967) /136 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) /138 3. Dezvoltări actuale în cercetare /139 3.1. Modelul schimbului /140 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional /141 Capitolul 10. Grupuri și echipe de lucru /145 1. Un precursor: Godin (1877) /145 2. Definițiile și

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Putem da câteva exemple de poziționare a unor teorii care vor fi abordate pe parcursul cărții. Tabelul 1. Clasarea teoriilor Nivel individual Nivel Grupal Nivel organizațional Loc de dezvoltare Intern Teoria lui Hackman și Oldham Modelul contingent al lui Fiedler Teoria contingenței structurale Extern Teoria echității Teoria câmpului aplicată la dinamica de grup Teorii implicite ale organizaților Cadrele teoretice vor fi puse în serviciul elaborării unei probleme de cercetare. Ele ne vor permite mai ales să dăm un răspuns la problema pusă

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
identificarea factorilor care influențează forma organizațiilor. Vom oferi o vedere de ansamblu asupra marilor orientări de cercetare. 5.1. Rolul contextului Relația între contextul de funcționare a organizației și structură va fi în centrul "teoriei contingente a organizațiilor" (sau teoria contingenței structurale). Această teorie pornește de la refuzul modelului ideal de organizație propus de Weber, birocrația. Structura birocratică prezintă, pentru acest autor, caracteristici care o fac deosebit de eficientă: există reguli care se aplică la fel tuturor. Ele permit o standardizare și evită

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea cognitivă și motivațională a responsabilului. Ranson, Hinnings și Greenwood (1980) au un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea cognitivă și motivațională a responsabilului. Ranson, Hinnings și Greenwood (1980) au un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
lui Fiedler permite explicarea unor rezultate contradictorii obținute în cadrul unei abordări generalizatoare. El sugerează aplicații practice care urmăresc să schimbe situația. Pentru Fiedler, schimbarea orientării CP sau CG a liderului este greu de conceput. 2.2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) Hersey și Blanchard vor să se limiteze la un model simplu. Într-adevăr, introducerea a numeroase variabile în modele le face pe acestea greu de utilizat.) Ei rețin, prin urmare, o singură variabilă, maturitatea subordonaților, care

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
schimbare. Consultantul trebuie să facă atunci o analiză riguroasă a situației. Aceasta se sprijină pe ansamblul lucrărilor prezentate în volumul de față. Ea se referă la: activități; parametri de concepere (tip de grupare, centralizare-decentralizare, specializare, mecanisme de integrare...); factori de contingență (mediu); regulamente; cultură; strategiile actorilor și puterea de care dispun aceștia... Găsim în cartea lui Petit și Dubois (1998) o grilă privitoare la aceste aspecte. Această analiză permite identificarea adevăratelor probleme organizaționale și evidențierea unui eventual decalaj între cerința responsabililor

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Sociogramă, 149. Statut și rol, 147. Strategii, 35, 125. Structură birocratică, 58. Structură, 45. Susțineri sociale, 41. Ș Șomaj, 14, 30, 39, 43, 117-129, 211. T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y, 202. Teorie contingenței structurale, 57, 65. Teorie, 11, 19, 31, 55, 58, 62, 79, 91-93, 95, 97-104, 202. Teorii implicite ale organizației, 19, 64. Test sociometric, 148-149. Tipologii, 49-50, 66. Tranziție, 43, 55, 75, 123. V Valori, 55. Viața la muncă și viața

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399

începe cu adevărul a posteriori că există o ordine a cauzelor eficiente. Cel de al treilea argument al lui Toma se bazează pe o experiență pe care o împărtășim cu toții: aceea a nașterii și a morții, aceasta vizând originea și contingența existenței umane, în general. Argumentul este prezentat de Toma D'Aquino astfel: "Găsim în lucruri unele lucruri care sunt posibile și altele care nu sunt, precum și unele care sunt considerate că generează și degenerează, prin urmare posibile să fie sau

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
fals. Este deci necesar să punem altceva, care să fie necesar prin sine, nu să aibă cauza necesității altundeva, dar care să fie cauza necesității altora"38. Această a treia cale a lui Toma se dezvoltă pe marginea conceptelor de contingență și necesitate. Este implicat un argument prin reducere la absurd. Am putea observa că nu e lămurit de ce existența necesară a unui lucru trebuie să depindă de existența necesară a altora. De altfel, am putea spune că pentru oamenii obișnuiți

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
mai mare dintre toate", Gaunilon a fost acuzat de către Anselm de infidelitate filologică. Între cele două concepte există o diferență de semnificație, deoarece nu semnifică același lucru și există o diferență de statut, expresia unuia exprimând necesitatea și a celuilalt contingența 83. Anselm critică astfel formularea lui Gaunilon: " Mai întâi ceea ce adesea susții că aș fi spus: că acela ce este mai mare între toate se află în intelect, iar dacă se află și în intelect, este și în fapt căci

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
sunt echivalente din punct de vedere logic pentru scopul argumentului lui Anselm. Presupunând pentru o clipă că "perfect" implică necesitatea de a exista, este la fel de adevărat, în concordanță nu doar cu Anselm, ci și cu oricine altcineva, că insulă implică contingență. Așadar, insulă perfectă implică o afirmație contradictorie: ceva în același timp necesar, dar și contingent 88. Unul dintre apărătorii recenți ai argumentului ontologic, Alvin Plantinga respingea obiecțiile lui Gaunilon arătând imposibilitatea conceptului de insulă perfectă. Orice am adăuga în imaginația

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
pornim de la asumarea existenței unei ierarhii a lumii, în care acceptăm distincția dintre vârful ierarhiei, cu statut de creator și restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o a doua variantă

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
restul etajelor, cu statut de ființe create și dependente de voința creatorului. În aceste condiții, regimul celor create ar fi contingența. Astfel, baza conflictului dintre Anselm și Gaunilon ar fi că în timp ce primul susține existența necesară a lui Dumnezeu și contingența lumii, celălalt susține existența necesară a lumii 92. Ca răspuns la criticile lui Gaunilon, Anselm formulează o a doua variantă a argumentului ontologic. Aceasta este rezumată de către N. Geisler în felul următor: 1. Este logic necesar să afirmăm despre un

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
a lui Descartes, și de a depăși criticile scolasticilor în frunte cu Toma D'Aquino. Punctele slabe ale versiunilor anterioare ale argumentului ontologic puteau fi întărite printr-o raportare corespunzătoare la posibilitatea: a fi posibil înseamnă a fi necesar, atâta timp cât contingența nu poate fi atribuită ființei perfecte 216. Un filosof care merită menționat datorită contribuțiilor aduse argumentului ontologic și datorită conceptului "posibilității" este Ralph Cudworth. El a ajuns la o bună înțelegere a structurii modale prezente în argumentul anselmian și a

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
prin raportarea existenței la posibilitate, este benefică discuțiilor actuale din filosofia analitică, privitoare la argumentul ontologic. 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile Logica modală studiază argumente a căror validitate depinde și se sprijină pe conceptele de "necesitate", "posibilitate", "contingență" și "imposibilitate". Principalele notări sunt: ˅ este necesar că ◊ este posibil că ~ este fals că Dacă folosim o variabilă propozițională p, atunci avem: ˅p = ~ ◊ ~ p (este fals că este posibil să fie fals p) ◊ p = ~ □ ~ p (este fals că este necesar

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
A1 NS A2 N(S → T) → (NS → NT) A3 NS → S A4 ~NS → N ~ NS A5 NA2, NA3, NA4. Mai trebuie menționate două definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul folosit pentru posibilitate), respectiv între contingență și necesitate (C fiind operatorul pentru contingență): D1. PS ≡ ~ N ~ S D2. CS ≡ (~ NS & ~ N ~ S) Dacă un enunț este posibil, atunci negația sa nu este necesară. Mai mult, se poate arăta în sistemul S5 că dacă un enunț este

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
NT) A3 NS → S A4 ~NS → N ~ NS A5 NA2, NA3, NA4. Mai trebuie menționate două definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul folosit pentru posibilitate), respectiv între contingență și necesitate (C fiind operatorul pentru contingență): D1. PS ≡ ~ N ~ S D2. CS ≡ (~ NS & ~ N ~ S) Dacă un enunț este posibil, atunci negația sa nu este necesară. Mai mult, se poate arăta în sistemul S5 că dacă un enunț este necesar, atunci este necesar să fie necesar

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
acord cu această critică consideră că argumentul ontologic stabilește doar existența conceptuală, dar nu și existența reală. Dar a-l concepe pe Dumnezeu nu este același lucru cu a concepe o insulă perfectă sau un diavol perfect; o insulă implică contingență și avem astfel o contradicție între ceva care este în același timp necesar și contingent. Se pierde astfel înțelesul real al argumentului ontologic 251. S-a susținut în filosofia analitică că argumentul din capitolul 3 este un argument modal care

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
de nedepășit în scopul universal de a fi el însuși 349. Aristotel a extras o consecință importantă din imuabilitatea divinității. O ființă care nu se poate schimba, nu poate avea nici o potențialitate inactualizată în realitatea sa. Orice poate fi, este. Contingența, pusă în relație cu divinitatea concepută astfel, poate însemna doar că anumite efecte care puteau să se producă nu s-au produs. Dar divinitatea fiind necesară, înseamnă tot ceea ce e capabil de a fi și astfel, orice relație dintre divinitate

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
a cunoaște rezultatele sale posibile. Cauzele lasă întotdeauna rezultatele deschise pentru decizii viitoare 351. Spinoza a fost și el de acord cu Aristotel și a considerat că a cunoaște implică ceea ce e cunoscut și prin urmare, devreme ce Dumnezeu este fără contingență există două posibilități: 1. Toate lucrurile sunt în mod necesar precum Dumnezeu. 2. Dumnezeu nu cunoaște toate lucrurile. Aristotel a menținut a doua variantă, iar Spinoza prima. Rămâne o a treia variantă, neexplorată corespunzător până în metafizicile secolului XX: de a

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
posibilități: 1. Toate lucrurile sunt în mod necesar precum Dumnezeu. 2. Dumnezeu nu cunoaște toate lucrurile. Aristotel a menținut a doua variantă, iar Spinoza prima. Rămâne o a treia variantă, neexplorată corespunzător până în metafizicile secolului XX: de a se admite contingența și schimbarea atât în Dumnezeu cât și în lume352. Poziția e una competitoare pentru tot ceea ce a fost enunțat în filosofia religiei de la filosofii greci și până în zilele noastre. A admite schimbarea în cadrul divinității implică o schimbare profundă a ideilor

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
un moment la altul 356. Principiul libertății divine în cadrul teismului procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale creative puteau fi altfel. Mulți teologi au considerat de-a lungul timpului că în cazul în care Dumnezeu este liber să creeze, atunci poate fi la fel de liber în a nu crea

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
se întâmplă trebuie să fie cunoscut în mod etern de către Dumnezeu. Întâmplările de mâine, necunoscute de către noi sunt întotdeauna cunoscute de către Dumnezeu pentru care nu există un viitor deschis. La această perspectivă a teismului clasic, Hartshorne răspunde că Dumnezeu cunoaște "contingențele viitoare", întâmplările care urmează să aibă loc, doar ca posibilități. Nu există actualități viitoare, ci mai degrabă posibilități viitoare 380. Din perspectiva teismului neoclasic pe care îl propune Charles Hartshorne, Dumnezeu este subiectul schimbării: odată cu trecerea timpului experiența sa este

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
cineva nu poate convinge dinspre posibilitate către existență (Mp → p), dar poate convinge dinspre posibilitatea unei existențe necesare către existența actuală (MLp → p)386. Premisa 2) sau "principiul lui Anselm" a fost considerat de Hartshorne o descoperire deoarece era eliminată contingența din existența divină. Plecând de la textul lui Anselm, se poate spune că a exista fără alternativa imaginabilă de a nu exista înseamnă mai mult decât a exista având această alternativă 387. Avem două posibilități în ceea ce privește conceptul oricărei ființe: 1) poate

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]