4,884 matches
-
și speculativ, de la analiza crizei subiectului în contextul tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
animaă prin combinarea dintre domeniul viului și inginerie. Artificiul și automatul continuă să se manifeste în rețelele cibernetice de comunicare în cadrul cărora se observă o combinare între intervenția umană și automatizarea browser-elor și a programelor artificial-evolutive. Circuitul informatic este o convergență a tehnologiilor inteligente (vezi Ross, 1994Ă, răspunzând prin feedback, și a umanului integrat în sistemul automat (vezi Morse, 1994Ă. Artificialul devine în acest context o articulare a vitalului (a celebrului elan vitală, o formă de vitalitate care nu mai corespunde
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este ilustrată prin exemplul agenților cognitivi (vezi Maher, Gero, Smith și Gu, 2003Ă, prin intermediul cărora lumile, obiectele și spațiile virtuale devin actori și îndeplinesc anumite sarcini. Computarea bazată pe agenți ai cunoașterii datează din anii ’70, ca o ilustrare a convergenței de idei dintre inteligența și viața artificială (vezi Steels, 1995, Maes, 1995Ă, deși, abia în anii ’90, cu suportul Internetului, aceștia au devenit populari. O definiție unanimă îi apreciază pe acești agenți drept sisteme intenționale, operând independent și rațional și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a creaturilor virtuale, însă creându-și propria comunitate și propriile trăsături de specie. La fel ca majoritatea inițiativelor de acest tip, utilizatorii online intră în interacțiune cu aceste ființe numerice care coabitează în spațiul virtual în ritmuri diferite de evoluție. Convergența dintre principiile informaticii și cele ale biologiei produce un sentiment de alteritate, de diferență și de stranietate în ceea ce privește posibilitatea accesului la codul însuși al vieții. Plecând de la ideea că viața este controlabilă și programabilă ca un cod digital (viața in
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinile paranoice și cele miraculante corespund corpului fără organe din cadrul sintezei disjunctive. Un al treilea gen de sinteză care succede primelor două tipuri îl constituie sinteza conjunctivă a „mașinilor celibatare”: „punctele de disjuncție pe corpul fără organe formează cercuri de convergență în jurul mașinilor dezirante; atunci subiectul, produs ca reziduu al mașinii, apendice sau piesă adiacentă mașinii, trece prin toate stările cercului și trece dintr-un cerc în altul. El nu este în centru, ocupat de mașină, ci este pe bord, fără
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum Silver, 1997, sau Stock, 2002Ă. La fel cum fizica este astăzi, în cercetarea computerizată, o combinare între mecanica clasică, cuantică, teoria haosului și a complexității, fractali, teoria corzilor etc., biologia este o convergență între conceptele neodarwiniene (de selecție naturală și de moștenireă și principiile sistemelor complexe, autoorganizaționale și autoreproductive. Însă aceste principii se regăsesc și în cibernetică, economie, sociologie, politologie sau artă, ca o dovadă a implicării noțiunilor de putere (cu corolarele conceptelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deopotrivă ilustrări ale fenomenologiei, cu corolarele experiențelor perceptive și senzoriale ale corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe orizontală între departamentele guvernamentale, dar și între nivelurile guvernamentale, sectorul privat și cetățeni. Conform acestei abordări, de exemplu, responsabilitatea cu privire la asigurarea securității grupurilor vulnerabile este, în principal, o problemă a cetățenilor și comunității. Vulnerabilitatea acestor persoane este determinată de convergența dintre anumiți factori (nivelul de educație, probleme de sănătate, atitudini culturale) și politicile de protecție socială aplicate la nivelul comunității (politici care trebuie să ia în considerare toți acești factori). Problemele grupurilor vulnerabile nu pot fi rezolvate de autorități doar
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
al parlamentului poate reprezenta o anumită cauză prin chestionarea unui ministru în timpul alocat interpelărilor în parlament sau prin solicitarea directă de informații de la guvern sau de la un minister. 2.3.4. Responsabilitatea în diagonală Literatura de specialitate nu oferă o convergență a definițiilor acestui tip de responsabilitate. Responsabilitatea în diagonală încearcă să antreneze direct cetățenii în activitatea de responsabilizare orizontală a instituțiilor. Acesta este un efort de creștere a eficacității societății civile în funcția de câine de pază, prin ruperea monopolului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
gradul lor de penetrare și evoluția lor până la starea actuală. În acest sens, diagnosticul este etiologic. De altfel, acesta identifică sectoarele atinse (țesuturi, meridiane, organe, substanțe, psihism) și le poziționează alături de semne și simptome. Divergențele sau contradicțiile reconsideră rezultatul, iar convergențele îl confirmă. În acest sens, el este diferențial. Pe scurt, diagnosticul energetic al medicinii tradiționale chineze este rezultatul echilibrat între diagnosticul pozitiv care admite o patologie, diagnosticul etiologic care precizează condițiile apariției sale și cel diferențial care o măsoară și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
grave, răni, prezența maselor dure, distrugeri celulare). Factori declanșatori: • urmenajul; • bolile; • șocurile afective și frustrările; • carențele sexuale; • carențele respiratorii; • carențele alimentare etc. 2. Metodologie practică a) Centrele de reglare ale corpului Primul demers este să se acționeze asupra locurilor de convergență ale meridianelor interne ale celor trei focare. FS: • trunchi Yang: 15V (D5/D6); • trunchi Yin: 17 FM (între cele două mameloane sau al patrulea EIC). FM: • trunchi Yang: 20V (D11/D12); • trunchi Yin: 12FM (la jumătatea distanței dintre stern și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
experiențe umane confirmate. Sunt cele trei forme de educație doar „paralele”, cum au fost adesea taxate? Pot școala, societatea ignora aportul educației nonformale și al celei informale, chiar dacă sunt uneori disfuncționale din perspectiva educației școlare? George Văideanu vede o posibilă convergență a educațiilor paralele, o articulare a nonformalului cu informalul pe linia trasată de educația școlară. Cum se poate realiza acest lucru? T. Cozma propunea câteva modalități de integrare a celor trei forme de educație. Iată câteva propuneri pe care le
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Strategia de descentralizare aprobată în ședința de Guvern din decembrie 2005 nu este singura reglementare legală a noii politici privind descentralizarea, fiind o componentă a unui cadru legislativ mai larg1. Totuși, aceasta sintetizează cel mai bine filosofia noii abordări și convergența cu abordările moderne ale noului management public. La nivelul principiilor, strategia promovează răspunderea publică, autonomia instituțională și apropierea centrului de decizie de locul actului de educație, transparența actului decizional, abordarea etică a serviciului educațional. La nivelul obiectivelor, strategia urmărește eficientizarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
materie. Într-o lume în care ne cam lăsăm trăiți, rareori avem timp să ne oprim din drum și să ne întrebăm cine suntem. De aceea, cred că este necesară o școală altfel, o educație în spiritul dialogului, în spiritul convergenței, nu al risipirii de sine. Reconsiderarea sistemului, astfel încât la bază să stea o abordare de tip transdisciplinar ar schimba la față învățământul românesc. Mircea Hurdea: Nu neg eficiența unui asemenea tip de abordare, însă nu cred că în forma actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
European (FSE), fondul de creditare controlat de Banca Europeană de Investiții și mai apoi înființarea în 1968 a Fondului European de Orientare și Garanție Agricolă (FEOGA) nu au adus o evoluție semnificativă asupra modului de implementare a unei politici de convergență și coeziune, din cauza impactului redus și uneori Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene deficitar al acestora la nivelul țărilor membre, unii critici solicitând în scurt timp reformarea acestora, așa cum menționează și Jovanović (2005) sau Pastor (2001). Fondul
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
europene, așa cum prezintă și figura de mai jos. 2000-2006 > 2007-2013 Obiective Inițiative cumunitare Fondul de coeziune Instrumente financiare > Obiective Instrumente financiare Obiectivul 1 Regiuni întârziate în privința dezvoltării FEDER FSE FEOGA Garantare FEOGA Orientare IFOP Fondul de coeziune Fondul de coeziune > Convergență FEDER FSE Fondul de coeziune Obiectivul 2 Zone în reconversie economică și socială FEDER FSE Obiectivul 3 Sisteme de formare și promovare a ocupării forței de muncă FSE > Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă FEDER FSE INTERREG III FEDER
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
în perioada 2007-2013, sunt atât fonduri structurale, fonduri de preaderare, cât și fonduri tematice. Mai jos este prezentată și alocarea indicativă pe fiecare stat membru în perioada 2007-2013. Alocare indicativă pe stat membru, 2007-2013 (valori curente, în milioane de euro) Convergență Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă Figura 3. Alocarea indicativă pe stat membru - fonduri structurale Așa cum se observă și din figura de mai sus, din punct de vedere bugetar, această perioadă reprezintă primul ciclu complet de contractare pentru cele
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
membre cu un produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să-și stabilizeze economiile. Acesta susține acțiuni în cadrul obiectivului „Convergență” și se află sub incidența acelorași reguli de programare, de gestionare și de control ca în cazul FSE și FEDR, celelalte două programe structurale (Comisia Europeană, 2010). Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor țări: Bulgaria, Cipru, Estonia
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
2010). Fondul Social European (FSE) - cel mai vechi program de finanțare al Comisiei Europene, funcționând încă din 1957, urmărește îmbunătățirea calității locurilor de muncă și posibilităților de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine mai ales în cadrul obiectivelor „Convergență” și „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă” (Comisia Europeană, 2006). FSE sprijină acțiunile statelor în următoarele domenii: ~ adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor; sisteme de învățare pe toată durata vieții, conceperea și diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni și măsuri de asistență tehnică. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională: ~ convergență - domeniile de intervenție FEDR se concentrează asupra modernizării și diversificării structurilor economice, precum și asupra păstrării și creării de locuri de muncă durabile. Astfel sunt finanțate următoarele domenii: cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT), inovare și spirit antreprenorial, societate informațională, mediu, prevenirea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
PAC) a fost cea mai importantă dintre politicile comune ale Uniunii Europene (UE). Așa se explică de ce i-a fost alocat o mare parte din bugetul UE, cu toate că procentajul a scăzut constant în ultimii ani în defavoarea fondurilor de coeziune și convergență. PAC înlocuiește începând cu anul 2007 unul dintre cele mai vechi fonduri în domeniu, FEOGA, cu alte două programe de finanțare, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). ul total al UE reglarea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
În figura de mai jos sunt prezentate succint principalele schimbări ale politicii europene din domeniul finanțărilor structurale aduse de perioada de programare 2014-2020, față de perioada de programare 2007-2013. ARHITECTURA POLITICII DE COEZIUNE 2007-2013 2014-2020 Obiective Scopuri Categorie de regiuni Fonduri Convergență Regiuni mai puțin dezvoltate Eliminarea progresivă a convergenței Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă Introducere progresivă FEDR FSE FEDR FSE Fondul de coeziune Regiuni de tranziție Fondul de coeziune Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă FEDR FSE Investiții
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
principalele schimbări ale politicii europene din domeniul finanțărilor structurale aduse de perioada de programare 2014-2020, față de perioada de programare 2007-2013. ARHITECTURA POLITICII DE COEZIUNE 2007-2013 2014-2020 Obiective Scopuri Categorie de regiuni Fonduri Convergență Regiuni mai puțin dezvoltate Eliminarea progresivă a convergenței Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă Introducere progresivă FEDR FSE FEDR FSE Fondul de coeziune Regiuni de tranziție Fondul de coeziune Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă FEDR FSE Investiții în creștere economică și ocuparea forței de muncă
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
2011a). Eligibilitate pentru regiunile mai puțin dezvoltate 2007-2013 2014-2020 Regiunile NUTS II al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE Neschimbat Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru obiectivul de convergență dacă pragul ar fi rămas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 Categorie separată pentru regiunile de tranziție Fondul de coeziune: statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de tranziție, care va cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75 și 90% din media UE-27. Eligibilitate pentru regiunile de tranziție 2007-2013 2014-2020 Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru obiectivul de convergență dacă pragul ar fi rămas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 (eliminare progresivă a convergenței) Regiunile NUTS II al căror PIB pe cap de locuitor este cuprins între 75 și 90% din
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]