1,418 matches
-
a tubului, dar forma de dom dă o arie a suprafeței puțin mai mică întregii mase de mercur. Din nou, cele două efecte se combină pentru a minimiza energia potențială totală. O astfel de formă a suprafeței se numește menisc convex. Motivul pentru care se consideră aria suprafeței întregii mase de mercur, inclusiv porțiunea care se află în contact cu sticla, este că mercurul nu aderă deloc la sticlă. Astfel, tensiunea superficială a mercurului acționează asupra suprafeței sale totale, inclusiv a
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal ("Sulcus sinus marginalis") prin care trece sinusul marginal. Solzul osului occipital ("Squama occipitalis") este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
astfel încât să nu se frece, să se sfărâme, ciocnească sau să se autoaprindă. - Cu bricheta (de buzunar, de la automobil): folosește-o numai pentru aprinderea focului. Țigările se vor aprinde altfel: de exemplu de la soare, cu o lentilă. - Cu o lentilă convexă - poți aprinde amorsa și vreascurile de la razele soarelui. Anumite lentile (convergente) dau rezultate mai bune, altele mai slabe, iar unele (cele divergente) nu aprind deloc. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite (cu dioptrii „plus"). Geamul de la ceas este prea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
aprinde amorsa și vreascurile de la razele soarelui. Anumite lentile (convergente) dau rezultate mai bune, altele mai slabe, iar unele (cele divergente) nu aprind deloc. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite (cu dioptrii „plus"). Geamul de la ceas este prea puțin convex, nu concentrează suficient razele soarelui. Cel mai bine e să suprapui două lentile - fie de la aceeași pereche de ochelari, fie de la două perechi (de la două persoane); și mai bună e o combinație de 4 lentile suprapuse. Lentilele binoclului sau lunetei
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
și al omenirii”. A fost instituit la 30 iulie 1992 prin Legea nr. 1123 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova; primii cavaleri ai ordinului au fost decorați în același an. „Ordinul Republicii” se confecționează din argint și reprezintă o stea convexă, poleită cu aur, cu opt colțuri în formă de fascicule de raze divergente. Între razele principale sunt intercalate raze subțiri în relief, din argint. În centrul ordinului, într-un cerc, încadrat într-un chenar în relief, poleit cu aur, se
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
marginile laterale ale botului, orificiile nazale sunt fine și ușor alungite, iar asemănător urechilor, nutriile au la nivelul nasului membrane care se închid în timpul înotului sub apă. Buza superioară este împărțită în două jumătăți simetrice, care las la vedere incisivii, convecși și de culoare portocalie. Tipici speciei, incisivii sunt în general mari, curbați, bine evidențiați în exterior și foarte ascuțiți. Aceștia se refac la mărimea lor normală în aproximativ 42-50 zile, în cazul în care se rup sau se accidentează. Gâtul
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
ordinul 1 au lungimi în general reduse, dar pot atinge chiar 3-5 km. Versanții din bazinul Secașului Mic se încadrează în cea mai mare parte în tipul de versanți complecși (rezultați din îmbinarea, în proporții diferite, a celor trei forme: convexă, dreaptă și concavă) și în trepte, cu pante cuprinse între 6 și 12o, uneori mult mai mari. În lungul lor, în multe cazuri, apar rupturi de pantă, de formă predominant convexă, cauzate de deplasarea laterală a văilor. În partea superioară
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
din îmbinarea, în proporții diferite, a celor trei forme: convexă, dreaptă și concavă) și în trepte, cu pante cuprinse între 6 și 12o, uneori mult mai mari. În lungul lor, în multe cazuri, apar rupturi de pantă, de formă predominant convexă, cauzate de deplasarea laterală a văilor. În partea superioară a versanților se constată o îmbinare între sectoarele concave și cele drepte, iar în partea mijlocie și inferioară predomină cele drepte și convexe. Versanții din dreapta bazinului au orientări generale sud-vestice și
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
cazuri, apar rupturi de pantă, de formă predominant convexă, cauzate de deplasarea laterală a văilor. În partea superioară a versanților se constată o îmbinare între sectoarele concave și cele drepte, iar în partea mijlocie și inferioară predomină cele drepte și convexe. Versanții din dreapta bazinului au orientări generale sud-vestice și sudice, dar au în proporții reduse și orientări sud-estice, vestice și chiar nordice, în funcție de direcția de curgere a unor afluenți. Versanții din stânga bazinului au orientări nord-vestice și vestice, pe partea dreaptă a
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
traducere, "piatră de lectură". Acești așa ziși ochelari fiind foarte grei, erau ținuți cu mâna în timpul cititului, dar nu înaintea ochilor, ci a textului de lecturat. De abia prin Veneția anilor 1300 s-au fabricat niște sticle ingenioase, concave sau convexe ,numite "besicles", din cristal, pentru a corija vederea. Așadar, florentinul Salvino Dogli Armați, ar fi inventatorul ochelarilor optici cu adevarat. Primii ochelari erau în formă de clește, confecționați din fier sau argint, la extremități având câte o lentilă. Mai tarziu
Ochelari () [Corola-website/Science/316818_a_318147]
-
Ordinul de Onoare” este situat pe poziția următoare Ordinului „Bogdan Întemeietorul”, și înainte de Ordinului „Gloria Muncii”, fiind a cincea distincție de stat din Republica Moldova. Ordinul de Onoare se conferă: Ordinul de Onoare se confecționează din tombac, reprezentând o stea puțin convexă, poleită cu aur, cu opt colțuri, formată din fascicule din cinci raze divergente șlefuite în fațete. Peste steaua de bază este amplasată o altă stea, care constă din fascicule din trei raze în relief, suflate cu argint, raza din centru
Ordinul de Onoare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/321328_a_322657]
-
p"-sumabile pe orice compact din formula 4. Elementele din formula 2 le vom numi "funcții local p-sumabile". Rezultă imediat că formula 2 este un spațiul liniar cu operațiile de adunare și înmulțire cu scalari a funcțiilor. formula 2 devine un spațiu local convex separat cu sistemul de seminorme formula 24, unde "K" parcurge compactele din formula 4 și formula 26 Este ușor de verificat că pentru o exhaustiune formula 27 cu compacte a lui formula 4, sistemul formula 29 de seminorme este crescător și generează topologia local convexă inițială
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
local convex separat cu sistemul de seminorme formula 24, unde "K" parcurge compactele din formula 4 și formula 26 Este ușor de verificat că pentru o exhaustiune formula 27 cu compacte a lui formula 4, sistemul formula 29 de seminorme este crescător și generează topologia local convexă inițială pe formula 2. De aici rezultă că formula 2 este metrizabil. Dacă formula 32 și formula 33 este un compact oarecare în formula 4, din relația formula 35 rezultă că formula 1 pentru orice formula 37. TEOREMA 1. Fie formula 39. Atunci pentru orice formula 40, funcția formula 41 este
Funcții p-sumabile și funcții local p-sumabile () [Corola-website/Science/328926_a_330255]
-
prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
o distanță medie de 49 de milimetri (cu variații de 35-60); această distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care două, convexe înainte, sunt constante; ele ocupă partea superioară și partea inferioară a șanțului central, și sunt numite genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una de alta printr-o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult sau mai puțin accentuată
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
("Sulcus precentralis"), sau șanțul prerolandic, șanțul vertical ("Sulcus verticalis") este un șanț vertical întrerupt, paralel cu șanțul central, pe fața laterală convexă a emisferei cerebrale, care delimitează anterior girusul precentral de restul lobului frontal. se află anterior de șanțul central și este întrerupt de piciorul de inserție a girusului frontal mijlociu pe girusul precentral, care îl împarte în 2 segmente: segmentul superior
Șanțul precentral () [Corola-website/Science/327005_a_328334]
-
început numărul lor fiindcă sunt înserate câte unul pe rând. Însa trebuie sa cunoaștem de la început intervalele coordonatelor. De asemenea permite modificări în vederea obținerii triangulației cu constrângeri pentru metrici non-Euclidiene sau pentru triangulații 3D. Algoritmul începe cu crearea unei învelitoare convexe sau crearea unui triunghi temporar ce cuprinde toate punctele înserate. A doua posibilitate pare sa fie mai bună fiindcă prima construcție adaugă nevoia de diferențiere a triunghiurilor de pe primul nivel în algoritmul de locație. Însă, folosirea triunghiului de început nu
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec ramurile zigomaticofaciale ale nervului zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
antero-inferioară (maxilară) este rugoasă, groasă și se articulează cu apofiza zigomatică a maxilei formând sutura zigomatico-maxilară ("Sutura zygomaticomaxillaris"). O parte a mușchiului ridicător al buzei superioare ("Musculus levator labii superioris") se inserează pe această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia parte la delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
aceluiași lanț muntos, au dus la înmulțirea pantelor, transformându-i de fapt într-o regiune de versanți. Forma versanților este foarte variată. După mărimea pantei sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Evoluția în timp, este legată în primul rând de ritmul adâncirii văilor (și respectiv al înălțării scoarței), sau de stagnarea acesteia pe perioade diferite. O dată cu adâncirea unei vai, versantul se naște și crește, dezvoltându-se ascendent și îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
pe perioade diferite. O dată cu adâncirea unei vai, versantul se naște și crește, dezvoltându-se ascendent și îmbrăcând forme rectilinii, convexe sau complexe. Când adâncirea stagnează, pantele încep să se reducă, dezvoltându-se descendent, până la nivelare. Evoluția ascendentă (versanții rectilinii sau convecși). Evoluția ascendentă rezultă dintr-o adâncire a râurilor, care este egală sau depășește eroziunea de versant în aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
aceeași unitate de timp. Dacă adâncirea văii și evacuarea de pe versant sunt egale, pantă va crește sub formă rectilina. Dacă adâncirea văii crește, în raport cu erodarea versantului, la baza vor apărea pante tot mai înclinate, iar pe ansamblu el va deveni convex. Altitudinile relative se măresc continuu, văile sunt în formă de V, iar în apropiere de talveg ele se îngustează tot mai mult față de stadiile anterioare ; la baza are loc și cea mai intensă evacuare de versant, caracteristice fiind deplasările rapide
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe aluvionate. Astfel apar niște bucle numite meandre. Orice meandru, după ce s-a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
strict crescătoare pe formula 41, caz în care formula 36 este punct de minim local. În analiza funcțională pe un spațiu vectorial topologic "X", un operator "T" : "X" → "X" se numește operator monoton dacă formula 46 Teorema lui Kachurovskii spune că o funcție convexă pe un spațiu Banach are ca derivată un operator monoton. O submulțime "G" a produsului cartezian "X" × "X" se numește mulțime monotonă dacă pentru orice pereche "(u,v)", "(u,v)" de elemente din "G" avem că formula 47 Graficul " G" al
Funcție monotonă () [Corola-website/Science/323122_a_324451]