32,433 matches
-
PRIMA TV, Virgil Mihaiu și Bogdan Teodorescu, nu ilegalitatea, ci criminalitatea chiar a ultimei expediții spre Capitala a lui Miron Cozma. * În mijlocul nopții, în timp ce minerii veneau spre București, un cetățean care s-a recomandat Bogdan Măureanu, a încercat să-i convingă pe invitații lui Dan Andronic, de la PRIMA TV, ca Miron Cozma e marea speranța a nminerilor din Valea Jiului. Acel domn Măureanu, limbaj de semi-intelectual, dar nici într-un caz de miner normal, pledează pentru expediția lui Cozma, o problemă sindicală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
unui "jurnal cu Noica", continuat cu "jurnalul unei psihanalize", cum discipolul pasionat într-ale psihanalizei și activ promotor al ei printre reticenții (doar dupa unele teorii) locuitori ai spațiului mioritic se va fi aflat într-o constantă încercare de a convinge asupra importanței culturale a științei lui Freud. Ceva, se pare, tot va fi reușit, în pofida opoziției de principiu a lui Noica - după cum se poate vedea și din acest îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu e cel mai
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
a bronzului turnat ce le emite în astfel de cazuri. Autoritățile o ținuseră pe-a lor, să tragă un ceas măcar, înțelegînd în cele din urmă riscul unei acțiuni atît de puternice. Cît se zbătuse Brenner, nu izbutise să-i convingă, și, înainte de a se apuca să pună în mișcare scripeții enormi precum și toată infrastructura greoaie a gigantului cu gura sa de bronz sfințită, le atrăsese atenția ce se va întîmpla, punîndu-le în vedere că în acest caz, parohia catolică de
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Arta persuasiunii, de pildă, nu se referă la o inspirație divină și misterioasă, ci la un set de strategii explicite, pe care le poți studia și apoi folosi, spre a deveni astfel un bun orator, o persoană capabilă să-i convingă pe ceilalți. Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că aceasta ne-ar pofti inima ori
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii lui de generație că trebuie să disprețuiască totul pentru a deveni un mare scriitor. Dan Lungu, Cheta la flegma, Iași, Ed. OuTopos, 1999. 152 pag.
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
bine implantata ăntre "căsuțele" unor colonei și generali de la armată sau de la poliție! Reapariția simbolurilor comuniste, la Brașov, amenință să ne arunce nu zece sau douăzeci de ani an urma, ci o jumatate de secol. Nu sunt, nici pe departe, convins că muncitorii de la "Român" sau studenții din București sunt manipulați politic. Dar mă ăngrijorează când brașovenii strigă vehement: "Fabrică e a noastră!" - ceea ce s-ar putea să fie adevărat -, iar guvernul refuză să le-o retrocedeze! De ce un guvern care
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
valoare premeditat minimalizatoare a unui "vânător de greșeli", să zicem. Extraordinarele dimensiuni an timp și spațiu ale acestei civilizații impun călătorului până a-l lăsa fără alternativă. Cine gestionează cea mai terifiantă bombă, cea demografică, merita toată atenția. Nu ne convinge ansa regretul lui Ioan Holban că românii se mulțumesc cu propriile mituri defetiste. Grila asiatică ni se pare incompatibilă cu structurile spirituale de tip greco-latino-mediteranean. Ne-a captivat stilul ăngrijit al expunerii, personalizată mereu de atitudine dar și de "senzaționalul
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
mai neănsemnat (comentator -n.n.). an limba lui Caragiale, ea sună: ăăti trag palme, mă-ntelegi?a"; ăDupă vreo o sută de pagini, mi-am zis mai, dar nu m-aleg cu nimic!"; Mă dau de ceasul morții să-i conving: nu scriu jurnal intim"; N-are rost s-o fac pe niznaiul". Dar n-are rost s-o mai lungim. Să consemnam doar tactică autorului de-a câștiga, prin rostirea debutonată, o simpatie care să corijeze "acreala" corecțiunilor aplicate lui
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
se plăngă an ce mă privește de depășirea ei(...) Aceiași rezervă, de astă dată cu mult mai naturală, m-a ămpiedicat să formulez an public vreo obiecție față de felul injust an care șunt tratat an cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca fondul serios merită cel putin o judecată dreapta, daca nu o privire binevoitoare". Din acest punct Vianu ia
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
contraproductiva. Antidotul agresivității se inoculează prin cultivarea bunului-simț, a educației, a deprinderii bunelor maniere. Din nefericire, astăzi s-a ajuns pînă acolo încît... e interzis să interzici! Educația permisiva din ultimele decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti să înțeleagă prompt că anumite noțiuni și-au pierdut pe drum, relativ, semnificația: morală, disciplina, politețe, credința, patriotism, cinste etc. - iată noțiunile care vor contribui la alcătuirea
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
S-a folosit de Deutsche Welle doar fiindcă acolo era amploaiat. Ne putea calomnia oriunde, cu aceeași ticăloasa nonșalanta. Dl Iancu ar putea aparține spetei de mercenari ideologici care-și oferă serviciile contra cost. Faptul că este evreu nu mă convinge neapărat să-l așez printre fundamentaliștii religiei sale. N-am un respect mai mare pentru fanatici și extremiști decît pentru mercenari. Dl Iancu este un banal pion pe o tablă pe care alții joacă șah. N-am, în afară de o imensă
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal al măduvei de copac. Și ai vrea atunci să rămîi alături, cu stîrvul paralel spre celelalte, cetățean obscur de liniște... Și plec pe cărare, ostenit de tăcere, convins că-l voi regăsi fără lacrima și mîine aici și la anul, pînă în ziua cînd vor urca și alții la cimitir, să mă găsească pe mine". Destinul a vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2 octombrie 1944, la
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
mai mult genial decât spiritual, pe culmile nobleții bărbătești, când o apără contra tuturor pe prințesa calomniata, desi toți cei ce o foarfecă nu spun decât purul adevăr. Și nu se știe dacă d'Arthez, combătăndu-i, apărăndu-si iubita, nu este convins că adversarii spun adevărul; dar, cănd iubești cu adevarat, trebuie să dai un credit nelimitat ființei iubite. E, poate, ce simte ănsăsi prințesa, ăn final, cănd iubirea ce i-o poartă acum scriitorului pare să fi trecut prin probele cele
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
opoziția n-ar fi putut nici să viseze. Asta în timp ce ministrul Finanțelor, dl Remeș anunță că bugetul pentru anul 2000 ar putea fi unul al relaxării fiscale. Întors de la Istanbul cu președinția OSCE pentru România, dl Constantinescu se străduiește să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl așează în
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
George Popescu, e strict retoric, ține de prestigiul Editurii Humanitas, un prestigiu dobândit tocmai prin traducerile din filozofie. Povară persuasiunii, ansa, ăn acest caz, e mult mai mare. Altfel spus, Mădălinei Diaconu, traducătoarea, i-a revenit greaua misiune de a convinge cititorii că textul pe care li-l pune la dispoziție e fidel, ăn spiritul filozofiei kierkegaardiene, deși nu e preluat din limba an care a fost inițial scris. Orice traducere se luptă cu un demon/ănger al originalului, si de
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
că, Boala de moarte capătă haloul unui text care trebuia tradus, cât mai grabnic, si care implicit trebuie citit, așa cum e. De necontestat, atât destoinicia retorica a traducătoarei, cât și competența să filozofica. La drept vorbind, aproape că m-a convins, nu prin argumentele pe care le folosește, ci prin ănsusi faptul că, confruntata fiind cu o sarcină mai dificilă decât alți traducători, e de presupus că a fost obligată să fie și mai scrupuloasa, pentru a suplini ăntr-un fel deficitul
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
din imitație, din orgoliu, din răzbunare. Pretutindeni există un motiv personal pe care m-am căznit să-l mistific. Este un mijloc să ți se dea dreptate și care ămi aparține temperamental: autoflagelarea. De ce voi mai scrie? Nu șanț absolut convins că voi mai scrie. Afară doar de articole ăntămplătoare care nu te preocupă prea multă vreme. Dar nu mă ănchipui deloc construind un nou român." Și, iată, opinia lui M. Sebastian: Dacă n-ar exista edituri, tipografii, ziare, reviste, public
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de azi nu prea mai exista cititori de proza scurtă, ca ficționalul a devenit senzațional și ca atare îl găsim în revistele de scandal ori pe ecranele televizorului, pe Internet mai recent, nu în literatură. De unde, atunci
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
că pacificarea din Iugoslavia include și răzbunări de tot felul ale etnicilor albanezi. Editorialistul acestui ziar ignoră că România nu se mai află an situația de țară care stă pe margine an privința integrării an U.E., dar vrea să-și convingă cititorii că România e țară an care fundamental nu s-a schimbat nimic - sau dacă s-a schimbat ceva, schimbarea e doar an rău. Ar mai fi un mic element de, să-i zicem, decor, apropo de susținerile Adevărului. Uniunea Europeană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
de Dâmbovița, crezând că electoratul românesc al momentului leșină de dragoste pentru ei: procentajul actual din răspunsuri nu e decât votul preelectoral negativ al nemulțumiților tranziției și, daca fatalitatea va decide și scrutinul propriu-zis din 2000, aceiași pedeseristi să fie convinși că nu dragostea pentru ei a contat, ci votul negativ al celor ce suporta duritățile reformei.) Că alegerile bat la ușă, e doar o figură de stil. Pentru că până la momentul lor e un răstimp an care forțele democratice din țară
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
din Paris. "O încercare de regasire de sine prin Isus Cristos, a declarat el. N-am nici un motiv de a nu-l crede, chiar dacă referirile la religie devin, în ultimele sale texte, laborios de repetitive. Parcă ar vrea să se convingă singur. Ce e mai veridic: aceasta ipostază de pocăit recuperat de Dumnezeu sau imaginea lui pe un platou de televiziune (în emisiunea lui Bernard Pivot) unde seamănă cu Portretul lui Dorian Gray, intru atât îi apărea față de brăzdata cu ridurile
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
și sudul Europei, la un ceas de mers cu autobuzul poștal de peisajele meridionale, si mai putin de atât, probabil, de strălucirea elegantă a piscurilor alpine. Pentru Nietzsche, Sils-Maria avea "un amestec de blândețe, grandoare și mister" care l-a convins să al aleagă drept loc de răgaz pentru scrierea celei de-a două părți din Așa grăit-a Zarathustra. Pentru Iso Camartin, este locul unde e deopotrivă acasă și departe. La urma urmelor, aceasta este esența acoperișului ca metaforă: odată
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
să "îndrume" creația literară. Drept urmare, nu reușește - și nici nu încearcă - să surprindă nimic din complexitatea și nici măcar din pitorescul "personajelor" sale. Memorialistul povestește, de exemplu, cum l-a vizitat pe Tudor Arghezi în 1950 la Mărțișor, întâi ca să-l convingă să traducă în limba română fabulele lui Krîlov (în materie de traduceri, aveau prioritate absolută autorii ruși) și a doua oară ca să-l determine să accepte anumite modificări ale versiunii românești. Singură remarcă pe care o face Mihai Beniuc în legătură cu
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
românești. Singură remarcă pe care o face Mihai Beniuc în legătură cu un om atât de original că Tudor Arghezi este că el s-a arătat dispus să coopereze: "Mi-a revenit sarcina că împreună cu Novicov să-l vizităm și să-l convingem să modifice anumite versuri. Altcineva s-ar fi temut să se ducă direct la Arghezi, probabil de a nu se alege numai cu un refuz categoric. Oamenii nu-l cunoșteau pe Tudor Arghezi destul de bine. Novicov, desigur, era specialist, fiind
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost doar o îngrămădire de gunoi, rușine, obtuzitate și absurditate perpetua, el se va simți în mod sincer obligat binefăcătorilor săi, pentru că l-au scos la lumină din condiția să esențială de vită". Să recunoaștem
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]