2,935 matches
-
brunetă bronzată, În jur de vreo treizeci și cinci de ani, l-a privit stăruitor. Mustafa a Întors ochii În altă parte. Era Încă un bărbat arătos, nu atât prin trupu lui Înalt și masiv, trăsăturile ascuțite și părul negru ca pana corbului, cât mai curând prin manierele lui politicoase și stilul elegant de a se Îmbrăca. Deși de-a lungul vieții atrăsese atenția multor femei, nu-și Înșelase niciodată soția. Ironia era că, cu cât evita mai mult celelalte femei, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lipise părți desprinse ale unor clavecine. CÎnd eram mici, mama ne vorbea adesea de meseria asta la care renunțase cînd s-a căsătorit. Eram de-a dreptul uluiți cînd aflam că, pentru a face muzică, era nevoie de pene de corb, de păr de cal, de fanoane de balenă, de fildeș de elefant, de păr de mistreț. CÎnd mama l-a Întîlnit pe tata În Italia, ea avea douăzeci și doi de ani. Într-o fotografie făcută la Assisi, e uimitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai încoace și-ncolo, pur și simplu eu vorbeam vrute și nevrute, iar ea își aprinsese o țigară și mă urmărea pe sub gene cu ochii ei de culoarea ciocolatei jucînd în umbre și ape adînci, cu o căldură ascunsă. Și ciorile și corbii sînt păsări foarte deștepte, pălăvrăgeam eu privind aiurea peste dealurile din depărtare. Am văzut odată la televizor o emisiune în care o cioară a aruncat o nucă în stradă și a așteptat să treacă o mașină să spargă coaja cu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ai putea lipsi, nu-i așa, prietene, care erai așa de curios altădată - vă Încredințez, spuneam, că este prezent printre noi cel care ar putea să ne-o mărturisească. Ardenti!“ Colonelul Ardenti - cu siguranță, el, cu Înfățișarea-i obișnuită de corb, deși cam senilizat - Își făcu loc prin asistență și Înaintă până În fața a ceea ce trebuia să fie tribunalul său, ținut la distanță de Pendulul ce trasa un spațiu interzis trecerii. „De când nu ne-am văzut, frate“, surâdea Agliè. „Știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
însă controlul inteligenței superior-amuzate face diferența, în pofida facilității sau banalității unor „sentințe”. Sub titlul Încercări pentru restabilirea moralităței în fabulele regretatului La Fontaine sînt „restabilite” adevărul și moralitatea - ambele „compromise” - din cîteva fabule clasice: „Greierele și Furnica“, „Lupul și Mielul“, „Corbul și Vulpea“, „Broasca și Boul“. În toate aceste cazuri, vechea morală e denunțată - funambulesc și amuzat - ca fiind rezultatul unor neînțelegeri, al unor confuzii sau al unor simplificări nejustificate. Cu alte cuvinte, ca prejudecată. „Lecția lor - notează Ov.S. Crohmălniceanu - e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scarabei sărutând părinteștile luturi, crengile noastre căzute-n adânc, în ținuturi amare și reci. Pe lespezi urechea de-o pui, audu-se viermi cu freamăt porniți pe căile vremii cu carnea noastră să se cuminece pe rând în nouă duminece. [1937] * CORBUL Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei un corb.Îl vezi, fetița mea, Ana? În toamnă pe-aici se stingea aurie povestea, țâșnea veverița, cădea castana. Corbul își măsură pasul, scrie-n zăpadă nou testament, sau poate o veste cerească, pentru cineva
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
-n adânc, în ținuturi amare și reci. Pe lespezi urechea de-o pui, audu-se viermi cu freamăt porniți pe căile vremii cu carnea noastră să se cuminece pe rând în nouă duminece. [1937] * CORBUL Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei un corb.Îl vezi, fetița mea, Ana? În toamnă pe-aici se stingea aurie povestea, țâșnea veverița, cădea castana. Corbul își măsură pasul, scrie-n zăpadă nou testament, sau poate o veste cerească, pentru cineva care ar trece prin țară și n-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pe căile vremii cu carnea noastră să se cuminece pe rând în nouă duminece. [1937] * CORBUL Câmp alb. Descinde-ntrupat din funingei un corb.Îl vezi, fetița mea, Ana? În toamnă pe-aici se stingea aurie povestea, țâșnea veverița, cădea castana. Corbul își măsură pasul, scrie-n zăpadă nou testament, sau poate o veste cerească, pentru cineva care ar trece prin țară și n-a uitat de tot să cetească. Noi, oamenii, noi am uitat. [1937] * IEZERUL În pâlnia muntelui iezerul netulburat
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
abuzurilor la care este supus de propria guvernare nesăbuită? Răspunsul era ușor: dai vina pe un dușman din afară. Dincolo de poarta orașului, cam la o sută de pași, fusese construită o schelărie de lemn pe care se lăsau stoluri de corbi, coțofene și ciori, care își luau zborul cârâind la sosirea vultanilor și a zăganilor. Aflat în spatele meu, soldatul care mă escorta călare a rânjit și mi-a spus: - Din prietenii tăi se înfruptă acum cele mai spurcate animale de pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din jur au înghețat și ele, iar copiii au luat în stăpânire ghețușul. Zăpada a sosit abia în a treisprezecea zi a lui noiembrie, adusă de un vânt rece care bătea șficiuitor dinspre răsărit, anunțată fiind de stoluri negre de corbi. Viscolul a despuiat copacii din pădure, smulgând frunzele vajnicului stejar ce rezistaseră cât putuseră. Pierind de-acum culoarea ierburilor din pricina chiciurii, câmpiile și pădurea au încremenit, și, drept fundal, arcada munților a apărut în toată candoarea ei. Țăranii înfrigurați colindau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
agoniseala de-o viață în spate, luaseră calea refugiului. Debarcând eu la Antiohia, nu m-am oprit în orașul acela. Satul familiei mele, Cecla, nu era departe. Am cumpărat un cal sănătos și robust, un animal cu coama ca pana corbului, și galopând în voie și întrebând de mai multe ori, am ajuns la o strânsoare de case albe, cu bazine pentru apa de ploaie pe acoperișuri, locuințe modeste, dar curate, cu livezi și grădini. Jur-împrejur măslini și viță-de-vie, pășuni galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
N-are niciun rost să spun aici cum s-a desfășurat războiul. Toate au același miros de sânge, mațe și creiere spulberate pe jos, de carne care putrezește. Pe toate câmpurile de bătaie se află nori de muște acoperind cadavrele, corbi mari care smulg ochii și își iau zborul, goniți de câinii sălbatici care ling sângele închegat al muribunzilor implorând ajutor și urlând de durere, erupțiile fetide provocate de pântecele celor neîngropați, înnegrite și umflate de soare. Și, așa cum se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
caca și nu nimerise gaura. Apa i se scurgea din nas, din urechi, din ochiul deschis și din bandaj. Îi bag un fitil În curul ilotului ăstuia și-l fac să se bășească, spunea Anzalone. Ceilalți, excitați, țipau ca niște corbi. Camilla renunță să explice prietenelor avantajele de a fi pește - prea erau gâște pentru acele povestiri de oameni mari - și le lăsă baltă. Kevin Buonocore dispăruse cu băieții de la a cincea C și nu-i acordase nici măcar o privire. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
omoare pe mine, care am șaizeci de ani și osteoporoză, că oasele mi se sfarmă ca sticla, eu le-am spus judecătorilor că ginerele meu are ochi ciudați și gânduri Întortochiate, și are puști de război, nu de joacă, dar corbii Între ei nu-și scot ochii, nu știu dacă mă Înțelegeți. O Înțelegea prea bine. — Ei bine, chiar nu știu după ce criterii Își alege Mister Verità subiectele..., ezită Sasha slab. Deci tipul care o urmărea este fostul soț al Emmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu ele. Dar nu asta-i vindecarea Cât mai mult îmbrățișarea Capul ea pe braț îl ține, Să-l mângâie, să-l aline. Iar spre alba dimineață Toate se întorc la viață. Și-au rămas stârvuri străine Să-i roadă corbii și câinii, Din pământ să ias-un șarpe, Sângele din ei, să-l soarbe. Să se știe pe vecie Cei ce seamănă urgie, Vor muri pe-acest pământ, Fiind împrăștiați de vânt. Că pe nimeni n-au pe-aproape, Să-i
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
capră. Zilpa era fiica lui Laban cu o sclavă pe nume Mer-Nefat, care fusese cumpărată de la un negustor egiptean în vremurile în care Laban avea încă ceva avere. După cum povestea Ada, mama Zilpei era slabă, cu părul negru ca pana corbului și atât de tăcută, încât era destul de ușor să uiți că avea darul vorbirii - o trăsătură pe care fiica ei n-o moștenise. Zilpa era doar cu câteva luni mai mică decât Lea și după ce mama Zilpei murise, Ada le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lor și cu râsete. Când a venit tatăl meu, nu mai erau în jurul lui Laban decât o nevastă bolnavă și patru fiice. Deși Laban era destul de mulțumit de venirea lui Iacob, cei doi se antipatizau reciproc. Diferiți ca măgarul de corb, erau legați prin rudenie de sânge și aveau să fie în curând și prin avere. Iacob s-a dovedit un om foarte muncitor, priceput la animale - mai ales la câini. A transformat cele trei potăi ale lui Laban în adevărați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și-au ridicat capetele și s-au pornit să schelălăie în ritmul melodiei, și atunci caporalul a început să danseze, acolo printre boarfe și pantofăraie, cântând în același timp, nu era un cântec propriu-zis, era mai curând un croncănit de corb, și într-adevăr, cum țopăia așa, într-un picior, fluturându-și cârja, caporalul părea un ditamai corbul sur, cu toate astea nu era caraghios, și-n vreme ce mă uitam la el, spirtul a început deodată să-și facă efectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
început să danseze, acolo printre boarfe și pantofăraie, cântând în același timp, nu era un cântec propriu-zis, era mai curând un croncănit de corb, și într-adevăr, cum țopăia așa, într-un picior, fluturându-și cârja, caporalul părea un ditamai corbul sur, cu toate astea nu era caraghios, și-n vreme ce mă uitam la el, spirtul a început deodată să-și facă efectul, dar nu numai asupra mea, ci și asupra lui Zsolt și al lui Csabi, până și asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
așa ceva, și să-mi dau haina jos. Abia atunci am observat că salopeta pe care-o purta era peticită, rânduri-rânduri, cu pene de păsări, aducea cu o armură ciudată și solzoasă, erau mai ales pene cenușii, de vrabie, porumbel și corb, din loc în loc se mai vedea câte una colorată, de pasăre cântătoare, eram atât de surprins încât, pentru o clipă, mi s-a oprit mâna în aer în timp ce mi-o scoteam din mâneca ruptă, după ce m-am dezbrăcat de haină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o calomnie, zise ea cu vocea ei cea mai convingătoare, o manevră pentru a arunca dezonoarea asupra familiei noastre și a ne stăvili proiectele de mărire a fabricii de faianță. Nimic mai mult. Și știu foarte bine cine e josnicul corb care se ascunde Îndărătul acestei orori! Ronan, tulburat, o văzu că-și Înhață cheile mașinii de pe birou și o ajunse din urmă cînd cobora scara. - Doar nu crezi că familia Kersaint s-ar coborî pînă la... - Șacalii ăștia sînt În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
l-a legat pe Kron cu vorbe ce s-au topit În trupul lui, ajungând astfel din tată-n fiu, până la Psara, fiică a Milei, și apoi la mine. Scept se sumeți. Avea barba lungă și plete negre ca pana corbului ce fâlfâiau, grele, În bătaia vântului de Miazănoapte. - Te știu prea bine, Krog, Încă de când ai venit În satul meu. Am auzit ce mi-ai spus dar, până una-alta nu văd În fața ochilor decât un mut. Mă și mir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și așa mai departe, toate duc într-același loc, spre coarnele taurului cum bine zici, sau coroana regelui căruia i se mai spune și crai. După etimologia lui Skeat, rădăcina asta KRI, KRE, KRU înseamnă și a auzi. E silaba corbului. Un taur, o rigă, un corb. Ce credeți? E un om, zice pictorul. Mai precis o femeie. Capul de taur e uterul, că așa e forma lui. Corbul e ficatul, uitați. Pictorul a și început să grifoneze un petec de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
într-același loc, spre coarnele taurului cum bine zici, sau coroana regelui căruia i se mai spune și crai. După etimologia lui Skeat, rădăcina asta KRI, KRE, KRU înseamnă și a auzi. E silaba corbului. Un taur, o rigă, un corb. Ce credeți? E un om, zice pictorul. Mai precis o femeie. Capul de taur e uterul, că așa e forma lui. Corbul e ficatul, uitați. Pictorul a și început să grifoneze un petec de hârtie cu liniile lui nenumărate. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Skeat, rădăcina asta KRI, KRE, KRU înseamnă și a auzi. E silaba corbului. Un taur, o rigă, un corb. Ce credeți? E un om, zice pictorul. Mai precis o femeie. Capul de taur e uterul, că așa e forma lui. Corbul e ficatul, uitați. Pictorul a și început să grifoneze un petec de hârtie cu liniile lui nenumărate. Și prietenii încep să vadă. ─ Iar regele... Regele unde să fie? Înăuntrul ei? zice și Pascal. Pictorul îi adresează o privire severă. Duminecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]