4,463 matches
-
argumente: eficiența ridicată a primei metode, cu mortalitate doar puțin mai ridicată la uremici față de non-uremici, dar și rată mare a restenozărilor în cazul ultimei metode). Stentarea coronariană adaugă și mai multă complexitate acestei ecuații neclare și deja complexe. Angioplastia coronariană (APC) și stentarea arterelor coronariene Există în momentul de față 18 lucrări care raportează rezultatele procedurilor de APC la pacienții cu IRC, dializați sau transplantați renal. Rata de succes imediat este ridicată, 80-90% dintre pacienți prezentând dispariția durerii anginoase sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
metode, cu mortalitate doar puțin mai ridicată la uremici față de non-uremici, dar și rată mare a restenozărilor în cazul ultimei metode). Stentarea coronariană adaugă și mai multă complexitate acestei ecuații neclare și deja complexe. Angioplastia coronariană (APC) și stentarea arterelor coronariene Există în momentul de față 18 lucrări care raportează rezultatele procedurilor de APC la pacienții cu IRC, dializați sau transplantați renal. Rata de succes imediat este ridicată, 80-90% dintre pacienți prezentând dispariția durerii anginoase sau reducerea importantă a simptomatologiei anginoase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
urmat variind între 41 [i 80%, în comparație cu doar 33% la pacienții non-diabetici și non-uremici [Herzog, 2000]. Cauzele acestei rate ridicate de restenozare nu sunt bine înțelese. Trebuie luați în considerare factori multipli: proporția ridicată a pacienților uremici cu boala arterelor coronariene care prezintă diabet zaharat, rata ridicată a restenozării la diabetici fiind bine cunoscută; hiperfibrinogenemia pacienților prezentând restenozare vizibilă angiografic și/ sau niveluri ridicate ale fibrinogenului în comparație cu subiecții non-uremici fără restenozare; diametrul lumenului mai redus în vasele afectate, cel mai probabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vizibilă angiografic și/ sau niveluri ridicate ale fibrinogenului în comparație cu subiecții non-uremici fără restenozare; diametrul lumenului mai redus în vasele afectate, cel mai probabil datorită unei hiperplazii a mediei și intimei vasculare; rezultate mai puțin satisfăcătoare ale procedurii din cauza existenței calcificărilor coronariene extensive. Recomandăm efectuarea angiografiei de control pentru evidențierea unei eventuale restenozări la 6-12 luni post-PCA. Stentarea coronariană Prin rezultatele bune pe termen lung, stentarea coronariană reprezintă o promisiune terapeutică pentru viitorul apropiat. Le Feuvre [2000] a raportat o rată de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în vasele afectate, cel mai probabil datorită unei hiperplazii a mediei și intimei vasculare; rezultate mai puțin satisfăcătoare ale procedurii din cauza existenței calcificărilor coronariene extensive. Recomandăm efectuarea angiografiei de control pentru evidențierea unei eventuale restenozări la 6-12 luni post-PCA. Stentarea coronariană Prin rezultatele bune pe termen lung, stentarea coronariană reprezintă o promisiune terapeutică pentru viitorul apropiat. Le Feuvre [2000] a raportat o rată de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hiperplazii a mediei și intimei vasculare; rezultate mai puțin satisfăcătoare ale procedurii din cauza existenței calcificărilor coronariene extensive. Recomandăm efectuarea angiografiei de control pentru evidențierea unei eventuale restenozări la 6-12 luni post-PCA. Stentarea coronariană Prin rezultatele bune pe termen lung, stentarea coronariană reprezintă o promisiune terapeutică pentru viitorul apropiat. Le Feuvre [2000] a raportat o rată de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară la 21 de pacienți dializați și 187 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară la 21 de pacienți dializați și 187 de subiecți non-uremici (30% față de 25%). Prin contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că restenozarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu recent care compară 63 de pacienți dializați cu 63 de pacienți non-uremici de vârstă, sex, istoric de fumat, niveluri ale colesterolului seric și gradul leziunilor coronariene foarte asemănătoare. La acest grup, rata complicațiilor și succesul primar au fost similare la pacienții uremici (chiar dilatați suboptimal, dar stentați) comparativ cu cei non-renali, rata de recurență tardivă/de progresie a bolii a fost similară în cele două grupuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
comparativ cu cei non-renali, rata de recurență tardivă/de progresie a bolii a fost similară în cele două grupuri (26-30% la un an). Există numeroase paralelisme între dezbaterea privind alegerea preferențială a angioplastiei sau a stentării per primam a leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza aterosclerotică de arteră renală, stentarea primară este metoda preferată. By-pass-ul coronarian Riscurile by-pass-ului coronarian la pacientul cu insuficiență renală cronică. Rao și col. [1997] au comparat 38 de pacienți cu IRC cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza aterosclerotică de arteră renală, stentarea primară este metoda preferată. By-pass-ul coronarian Riscurile by-pass-ului coronarian la pacientul cu insuficiență renală cronică. Rao și col. [1997] au comparat 38 de pacienți cu IRC cu pacienți similari cu funcție renală normală. Pacienții renali au necesitat o spitalizare semnificativ mai prelungită în secția de terapie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza aterosclerotică de arteră renală, stentarea primară este metoda preferată. By-pass-ul coronarian Riscurile by-pass-ului coronarian la pacientul cu insuficiență renală cronică. Rao și col. [1997] au comparat 38 de pacienți cu IRC cu pacienți similari cu funcție renală normală. Pacienții renali au necesitat o spitalizare semnificativ mai prelungită în secția de terapie intensivă și au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
chiar ușoară, a fost demonstrată ca fiind un predictor independent al sindromului de debit cardiac scăzut în postoperator (risc relativ crescut cu 360%). Analiza unei baze de date în Statele Unite a relevat că pacienții la care a fost efectuat by-pass-ul coronarian la un nivel al creatininei serice de 130-260 mmol/l au prezentat o mortalitate mai ridicată la 30 de zile, necesar de ventilație mecanică prelungită și mai frecvent complicații hemoragice față de pacienții cu creatinina serică inițială sub 130 mmol/l.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care a urmărit caracterizarea incidenței insuficienței renale acute (IRA) postoperatorii; după chirurgia cardiacă, IRA severă survine la 1-5% dintre pacienți și reprezintă un predictor important și independent asociat cu morbiditatea și mortalitatea perioperatorii. Factorii de risc ai apariției IRA post-by-pass coronarian. Într-un studiu prospectiv [Chertow, 1998] cuprinzând 43.642 de pacienți care au suferit by-pass coronarian sau intervenție chirurgicală valvulară în perioada 1987-1994 a fost evidențiat un risc global de a dezvolta IRA severă, necesitând dializă, de 1,1%. Mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la 1-5% dintre pacienți și reprezintă un predictor important și independent asociat cu morbiditatea și mortalitatea perioperatorii. Factorii de risc ai apariției IRA post-by-pass coronarian. Într-un studiu prospectiv [Chertow, 1998] cuprinzând 43.642 de pacienți care au suferit by-pass coronarian sau intervenție chirurgicală valvulară în perioada 1987-1994 a fost evidențiat un risc global de a dezvolta IRA severă, necesitând dializă, de 1,1%. Mortalitatea la 30 de zile la pacienții cu IRA a fost de 63,7%, în comparație cu 4,3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
postintervenții pe cord deschis a fost un imbold pentru dezvoltarea unităților de dializă în marile clinici de chirurgie cardiovasculară din lume. Unele dintre cele mai importante provocări chirurgicale de depășit au constat în dificultatea anastomozării vaselor native calcificate (aorta, vasele coronariene) și evitarea manipulării excesive a aortei din cauza pericolului declanșării embolismului calcic. Problemele-cheie rămase nerezolvate sunt: precizarea situațiilor în care intervenția chirurgicală ar trebui preferată tehnicilor non-chirurgicale; clarificarea ideii după care strategiile terapeutice non-intervenționale care s-au dovedit de succes la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din cauza pericolului declanșării embolismului calcic. Problemele-cheie rămase nerezolvate sunt: precizarea situațiilor în care intervenția chirurgicală ar trebui preferată tehnicilor non-chirurgicale; clarificarea ideii după care strategiile terapeutice non-intervenționale care s-au dovedit de succes la pacienții non-uremici cu boală a arterelor coronariene (vezi studiul AVERT) ar fi relevante pentru pacienții uremici. Un studiu al lui Manske și col. publicat în 1992 constată că pacienții cu diabet zaharat insulinodependent (DZID) evaluați în vederea transplantului renal și care prezintă boala arterelor coronariene semnificativă la examinarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
boală a arterelor coronariene (vezi studiul AVERT) ar fi relevante pentru pacienții uremici. Un studiu al lui Manske și col. publicat în 1992 constată că pacienții cu diabet zaharat insulinodependent (DZID) evaluați în vederea transplantului renal și care prezintă boala arterelor coronariene semnificativă la examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care prezintă boala arterelor coronariene semnificativă la examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau absente, iar ecocardiografic se constată o fracție de ejecție de peste 35%. Dintre acești pacienți, 26 au acceptat să fie randomizați fie pentru tratament medicamentos (un blocant al canalelor de calciu plus aspirină), fie în vederea revascularizării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de calciu plus aspirină), fie în vederea revascularizării (angioplastie sau by-pass aorto-coronarian). 10 dintre cei 13 pacienți alocați brațului studiului cu terapie medicamentoasă față de doar 2 dintre cei 13 pacienți care au suferit o procedură de revascularizare au prezentat un eveniment coronarian (la un interval median de 8,4 luni după angiografie coronariană). Patru pacienți tratați medicamentos au decedat prin IMA în cursul urmăririi. Revascularizarea coronariană prin by-pass reduce rata evenimentelor cardiace la pacienții uremici cu diabet zaharat și stenoză asimptomatică de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
10 dintre cei 13 pacienți alocați brațului studiului cu terapie medicamentoasă față de doar 2 dintre cei 13 pacienți care au suferit o procedură de revascularizare au prezentat un eveniment coronarian (la un interval median de 8,4 luni după angiografie coronariană). Patru pacienți tratați medicamentos au decedat prin IMA în cursul urmăririi. Revascularizarea coronariană prin by-pass reduce rata evenimentelor cardiace la pacienții uremici cu diabet zaharat și stenoză asimptomatică de artere coronare. Din păcate, nu s-au publicat studii mai noi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2 dintre cei 13 pacienți care au suferit o procedură de revascularizare au prezentat un eveniment coronarian (la un interval median de 8,4 luni după angiografie coronariană). Patru pacienți tratați medicamentos au decedat prin IMA în cursul urmăririi. Revascularizarea coronariană prin by-pass reduce rata evenimentelor cardiace la pacienții uremici cu diabet zaharat și stenoză asimptomatică de artere coronare. Din păcate, nu s-au publicat studii mai noi care să se adreseze aceleiași dileme (terapie medicamentoasă versus intervenționism), în condițiile în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
venoase. Procedura de by-pass în sine determină modificări inflamatoare și trombotice la nivelurile sangvin și al pereților vasculari care le amintesc pe cele constatate la pacienții uremici. în viitor se așteaptă studii intervenționale care să amelioreze aceste fenomene. Boala arterelor coronariene (BAC) este semnificativă clinic la o proporție importantă a pacienților cu insuficiență renală cronică. Acest fapt este valabil pentru orice grad de disfuncție renală. Dacă în prezent știm mult mai multe despre unele aspecte ale evoluției naturale a BAC în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Dacă în prezent știm mult mai multe despre unele aspecte ale evoluției naturale a BAC în aceste cohorte de pacienți, suntem dezavantajați de lipsa studiilor intervenționale. Ca rezultantă, a existat o tendință spre nihilism terapeutic la pacientul uremic cu boală coronariană. Totuși, pe măsură ce datele din studiile intervenționale la pacienții non-uremici tind să se acumuleze, această atitudine este din ce în ce mai greu de susținut. Suntem de părere că nu există decât trei posibile justificări în evitarea medicației cardioprotective la pacienții renali (în special în ceea ce privește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]