1,399 matches
-
camioane Commer din Marea Britanie a folosit un motor asemănător pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens, membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri în linie, dispuși orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu acțiune opusă conectate la arborele cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Deși ambele soluții tehnice produceau o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs și întreținut, iar când tehnica supraalimentarii s-a îmbunătățit în anii 1960, aceasta a rămas o soluție
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
came și a ruptorului distribuitor se face prin montarea lor pe același arbore al ruptorului distribuitor care primește mișcarea de la pinionul de antrenare,angrenat cu roată dințata elicoidala de pe arboreal cu came,turația este pe jumatae față de cea a areborelui cotit la motorul în patru tîmpi și egală la motorul în doi tîmpi. De unghiul de înclinare a contactelor depinde creșterea valorii curentului în circuitul primar al bobinei de inductie.La motoarele cu turație mare,acest unghi de închidere a contactelor
Instalația de aprindere a motoarelor cu aprindere prin scânteie () [Corola-website/Science/311630_a_312959]
-
din uzura pieselor. Instalația de răcire a motoarelor cu ardere internă are rostul asigurării regimului termic optim pentru funcționarea motorului cu randament superior. Sistemul de pornire al motoarelor cu ardere internă are rolul de a asigura turația minimă a arborelui cotit din sursă exterioară de energie astfel încât motorul cu ardere să funcționeze ulterior singur. Aparatura de control a motoarelor cu ardere internă permite ormărirea parametrilor motorului în timpul funcționării.
Instalații auxiliare ale motoarelor cu ardere internă () [Corola-website/Science/311250_a_312579]
-
Tudorache Ciurea a avansat în funcții, fiind întâlnit în 1801 cu rangul de clucer, în 1804 cu cel de paharnic, în 1814 cu cel de căminar. Satul se extinde la începutul secolului al XIX-lea. După ce în 1785 înglobase cătunul Cotești, în 1838 include și cătunul Stănigeni. În urma reorganizării ocoalelor, satul Tâmpești devine localitate componentă a Ocolului Șomuz. În urma reformei administrative din 1865, satul Tâmpești intră în componența comunei Șoldănești. Va face parte apoi din comuna Rădășeni (1876), din nou din
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
satele Andreași, Târâtu, Râmna, Titila, Andreașu de Sus și Andreașu Muntenesc, având 650 de locuitori. În comună funcționau o biserică zidită în 1891 și o școală cu 23 de elevi (toți băieți). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, cu o populație de 728 de locuitori. În anul 1931, comuna a fost transferată județului Putna și a luat numele de "Andrieșu", având în compunere satele Andrieșu de Jos, Andrieșu de Sus, Fetig, Răchitiș și Șipotele. În
Comuna Andreiașu de Jos, Vrancea () [Corola-website/Science/310929_a_312258]
-
Cotești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Budești, Cotești (reședința), Goleștii de Sus și Valea Cotești. Comuna se află în partea central-sudică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
Cotești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Budești, Cotești (reședința), Goleștii de Sus și Valea Cotești. Comuna se află în partea central-sudică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de Urechești (unde se termină în DN2) și spre nord de Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
Cotești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Budești, Cotești (reședința), Goleștii de Sus și Valea Cotești. Comuna se află în partea central-sudică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de Urechești (unde se termină în DN2) și spre nord de Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni, Odobești și Bolotești (unde se termină în
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
Este străbătută de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de Urechești (unde se termină în DN2) și spre nord de Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni, Odobești și Bolotești (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei, numele comunei ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești Radu cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Cotești, Golești, Sluți, Odobasca și Calicu, cu
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
ar proveni de la un anume Stan Cotea, care a primit aici o proprietate de la voievodul Țării Românești Radu cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Cotești, Golești, Sluți, Odobasca și Calicu, cu 1906 locuitori. În comună funcționau patru biserici (una la Odobasca, una la Sluți și două la Cotești) și două școli una de băieți din 1823, și una de fete din 1860, ambele având în
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
al XIX-lea, comuna era reședința plășii Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Cotești, Golești, Sluți, Odobasca și Calicu, cu 1906 locuitori. În comună funcționau patru biserici (una la Odobasca, una la Sluți și două la Cotești) și două școli una de băieți din 1823, și una de fete din 1860, ambele având în total 158 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în continuare ca reședință a aceleiași plăși, având 2199 de locuitori în satele
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
două școli una de băieți din 1823, și una de fete din 1860, ambele având în total 158 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în continuare ca reședință a aceleiași plăși, având 2199 de locuitori în satele Calicu, Cotești și Golești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea de "Valea Cotești". În 1968, comuna a fost
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
de locuitori în satele Calicu, Cotești și Golești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea de "Valea Cotești". În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, iar satul Odobasca-Cotești a fost desființat și inclus în Cotești. În comuna Cotești se află mănăstirea Cotești, monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea, al cărei ansamblu cuprinde biserica „Sfânta
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea de "Valea Cotești". În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, iar satul Odobasca-Cotești a fost desființat și inclus în Cotești. În comuna Cotești se află mănăstirea Cotești, monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea, al cărei ansamblu cuprinde biserica „Sfânta Treime” și turnul clopotniței, datează de la 1720.
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea de "Valea Cotești". În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, iar satul Odobasca-Cotești a fost desființat și inclus în Cotești. În comuna Cotești se află mănăstirea Cotești, monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea, al cărei ansamblu cuprinde biserica „Sfânta Treime” și turnul clopotniței, datează de la 1720.
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
după 1956) din regiunea Galați. Satul Sluți a luat în 1964 denumirea de "Valea Cotești". În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, iar satul Odobasca-Cotești a fost desființat și inclus în Cotești. În comuna Cotești se află mănăstirea Cotești, monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea, al cărei ansamblu cuprinde biserica „Sfânta Treime” și turnul clopotniței, datează de la 1720.
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
Odobești și Focșani (unde se termină în DN2D). La Broșteni, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ205C, care duce spre sud-est la Vârteșcoiu și Golești (unde se termină în DN2); și DJ205B, care duce spre sud la Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină și el tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Broșteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
Vulcăneasa, cu o populație de 1571 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și două școli mixte (una la Broșteni și una la Vulcăneasa) având 72 de elevi (dintre care 14 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cotești a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate și o populație de 1994 de locuitori. În 1931, comuna Broșteni a fost transferată la județul Putna, iar satul Vulcăneasa a trecut la comuna Mera. Ulterior, și satul Valea Rea a trecut
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
satele Blidari, Bonțești, Cârligele (reședința) și Dălhăuți. Comuna se află în partea de sud a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cârligele se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,5
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuituri. Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna Cârligele
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
o populație de 1570 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1859 și o școală mixtă cu 53 de elevi înființată în 1880. Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași componență (satul Vlădulești este denumit acum "Vlăduleasa"), în plasa Cotești a aceluiași județ, având populația de 2100 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968 a fost transferată la județul
Comuna Gologanu, Vrancea () [Corola-website/Science/310952_a_312281]
-
o vale lungă și îngustă, în Munții Stâncoși. Această regiune a fost cândva foarte activă din punct de vedere seismic, o dovadă în acest sens fiind numeroasele izvoare fierbinți, cum ar fi Hot Springs sau Radium Hot Springs. Apoi, fluviul cotește brusc spre sud, ocolește Munții Selkirk și traversează Lacul Arrow. Înainte de a părăsi teritoriul Canadei și de a ajunge în statul american Washington, fluviul se unește cu doi dintre afluenții săi, "Kootenay" și "Pend Oreille". Pe suprafața Statelor Unite, fluviul curge
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
din lumea metalului. Primele semne că formația urma să ajungă cunoscută au început în anul 2002, odată cu lansarea albumului Comalies, album care a atras imediat atenția mass-media. Cristina Scabbia (voce) Andrea Ferro (voce) Cristiano Migliore (chitară) Marco Biazzi (chitară) Marco Coti Zelati (bass) Cristiano Mozzati (baterie) Raffaele Zagaria Claudio Leo Leonardo Forti
Lacuna Coil () [Corola-website/Science/310442_a_311771]
-
Nistru), aceștia nu au mai putut continua drumul spre sud-vest, fiind nevoiți "să facă cale-ntoarsă" (in dialectul cazacilor: “завертатъ” [zavertat']). Astfel, locul a primit inițial denumirea de Zavertailovca, ceea ce în traducere înseamnă: "locul unde faci cale întoarsă" sau "locul unde cotești". Românii din partea locului folosesc până astăzi această denumire sub formă de "Zartaica". Ulterior denumirea se transformă în Nezavertailovca, adică "locul unde nu te poți întoarce" sau "locul spre care să nu cotești". Potrivit celei de-a doua versiuni, pentru a
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]