1,976 matches
-
scrisoarea pentru Iași, am scris felicitarea către d-na L. Pândaru, ca urmare a felicitării primite. Simpla felicitare s-a transformat într-o scrisoare consistentă. Bârlad, 20 dec. 2009 Din acest oraș moldav, cel îndatorat față de Dvs. vă urează „Un Crăciun fericit și o trecere cu deosebite succese spre Anul nou 2010!”. Nici mie nu-mi vine să cred că voi trece cu 10 ani pragul Mileniului III, de la Nașterea lui Iisus Hristos! Am primit felicitarea ce ați binevoit a-mi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
o săruta pe Peggy? Nu, nu era o boală contagioasă În felul ăsta, numai prin sărut și totuși ceva, respectul... Bine, darling, n-avea nici o grijă, o să-i cer lui daddy să-l cheme pe Santiaguito să-și petreacă primul Crăciun cu noi. Bobby se uita la ea și ba se simțea rușinat, ba se simțea În largul lui. Și ea i-a povestit o mulțime de lucruri despre tatăl lui, Îl mai iubea și acum, nu, nu era ca Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
glumească, să-și bată joc de tot și de toate, oricine și orice ar fi fost. Ele o cunoșteau mai de mult pe Puicuța, plină de reminiscențe, așa-i prietena mea... Ce dovadă mai bună decît povestea cu noaptea de Crăciun?... Vreți să vă spun un secret?... Nici de data asta, În noaptea de Crăciun... cu nimeni... — Scîrbosule! Celelalte nici nu bănuiau povestea cu inelul, dar Puicuța, care băuse cam multe pahare de whisky, continua să se agate de sentimentul nobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și de neexprimat în cuvinte, i le arată pe fiecare. Prima pe dreapta e casa lui Moș Ion Dascălu, față-n față cu ea e casa lui Moș Nicolae Pricop, mai încolo stă nenea Gheorghe Cizmaru, pe urmă vine Constantin Crăciun... Fiul uliței s-a oprit. În inima lui s-a aprins o flacără care arde și-i încălzește obrajii (mai îmbujorați acum), ochii (în care au apărut câteva mărgele cristaline)... “Ce-i, ce s-a întâmplat? Iar am greșit drumul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
își închipui că ies de pe șosea și se răstoarnă, până când el o apucă de încheietură cu blândețe și-i aruncă o privire uimită. Stăteau în apartamentul lui la lumina lumânării, ca și cum ar fi fost încă tineri și-și petreceau primul Crăciun împreună. Ea se ghemui în fața radiatorului. Daniel mirosea ca o pătură de lână tocmai scoasă din dulap. O luă în brațe din spate și îi desfăcu nasturii bluzei. Ea se înfioră de amenințarea că avea să facă din nou asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ningea în continuare, dar focul cu lemne și lumina electrică (trasă de câțiva ani deja, din bulevard, până la numărul 11 din strada Brezoianu, adică exact până la ei) dădeau biroului un aer plăcut. Apoi parcurse cu atenție materialul. (Marginal) TRADIȚII: POSTUL CRĂCIUNULUI Ancheta noastră (de rând) DE CE POSTESC OAMENII? (bold) (Chapeau) Redacția Universul a adresat acestă întrebare unui grup de 100 de respondenți. Iată, pentru cititorii noștri, ce explicații am primit. Unele grave, altele glumețe, după firea omului. 21 au răspuns: Eu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
placul viitorilor socri, care nu-și dau fata după un eretic. 2 E la modă. 9 Habar n-am de ce. Un singur respondent a spus: „Pentru că sunt creștin.“ Redacția noastră vă dorește, fie că ați postit, fie că nu, un Crăciun fericit alături de cei dragi! Domnul Procopiu avea mustața dată cu ceară cosmetică și și-o tot pipăia, de parcă voia să se convingă că e la locul ei, în timp ce citea. Tăie din capul paginii cuvântul „respondenți“ - sună rău, noi evităm radicalele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
noul musafir ne e drag la toți. Nu m-am îndrăgostit de el (deși zâmbetul lui e cel mai frumos din câte-am văzut), însă mi-e cumva ca un frate mai mare. A fost cel mai frumos Ajun de Crăciun al familiei Margulis. Dan Crețu i-a dat o mulțime de semne de prietenie frățiorului meu, Jacques a fost fericit și, înainte să aprindem lumânările din brad, îi străluceau ochii în întuneric, ca agatele. Acum îmi dau seama: Jacques a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
necunoscutului. Sperau pesemne că, urmărindu l, o să-l găsească, în timp ce cu el închis nu făceau nici o scofală, ba mai era și-o gură de hrănit în plus. — Las’ pe mine, Jeane, le spusese Fane în loc de rămas-bun nefericiților care-și petreceau Crăciunul în arest, nici io nu-s născut ieri! Fluieră a mirare când dădu de-o frizerie deschisă, intră binedispus pe ușa sprijinită în mătură și se trânti pe-un scaun de lemn, în fața oglinzii. Uite că toate-i merg ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pentru Sfinții Apostoli Petru și Pavel 8 Iunie Sfinții Apostoli Petru și Pavel 28 Iunie Adormirea Maicii Domnului 15 August Înălțarea Sfintei Cruci 14 Septembrie Sfântul Dumitru 26 Octombrie Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 8 Noiembrie Sfântul Nicolae 6 Decembrie Crăciunul 25 Decembrie Sfântul Ștefan 27 Decembrie 293 CALENDARUL CATOLIC Septuagesima 2 Februarie (14 Februarie) Marțea grasă 18 Februarie (2 Martie) Miercurea cenușie 19 Februarie (3 Martie) Paștele 6 Aprilie (18 Aprilie) Înălțarea 15 Mai (27 Mai) Rusaliile 25 Mai (6
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
De ce credeți că s-a sinucis Panaitescu? Peste ochii Valericăi Scurtu trecu o umbră ciudată. Se apropie de geam vorbind cu spatele: ― S-o fi săturat de viața asta bezmetică. Parcă poți să știi? Erau oameni ascunși. Odată, de un Crăciun, i-am chemat la o felie de cozonac. Abia mă mutasem, credeam că așa se cuvine între vecini. Au zis că n-au timp. Eu, una, știu că nu le-am mai bătut la ușă. Dacă nu era bătrâna, putea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
O gafă îngrozitoare..." Știa și maiorul, o știa și ea. Meticulosul Grigore Popa nu și-ar fi rătăcit niciodată ochelarii și în orice caz n-ar fi plecat în oraș fără ei. CAPITOLUL XV " CINE L-A UCIS PE MOȘ CRĂCIUN?" Era singură. O femeie în vârstă, într-un hol pustiu, cu un serviciu de ceai și o farfurie de fursecuri în față. Deși abia 3 după-amiază, lumina devenise cenușie. "Concentrează-te, draga mea, își spuse Melania Lupu, ai doar câteva
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să-i reușească. Crăciunul din anul acela a fost mai degrabă sărbătoarea Infernului decât cea a Evangheliei. Prăvăliile goale și lipsite de lumină, ciocolățile artificiale sau cutiile goale din vitrine, tramvaiele încărcate de chipuri întunecate, nimic nu mai amintea de Crăciunurile trecute. La această sărbătoare, în care toată lumea, săracă sau bogată, se reunea odinioară, nu mai era loc decât pentru câteva bucurii singuratice și rușinoase pe care cei privilegiați și le procurau, plătindu-le cu aur, din adâncul vreunei prăvălii jegoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
viguros și au fost reduși la tăcere prin mijloace tipic comuniste, dar evenimentele se derulau spre renașterea națională. Timișoara declanșează revolta care a dus la acel 22 decembrie 1989 cu fuga dictatorului, executarea lui la 25 decembrie, urmată de primul Crăciun liber. Televiziunea transmite în direct revoluția română (citește lovitura de stat), euforia continuă și pe acest fundal general se instalează noua conducere ce-și justifică puterea, sacrificând peste 1000 de vieți tinere. Apar multiple manifestații ce ridică unele semne de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
datorate intervenției omului, există un consens general referitor la pericolele care persistă, dacă acestea se vor menține și dacă nu vom interveni cu modificări semnificative ale stilului de viață, ale folosirii energiei și dependenței noastre de combustibilii fosili. Pag.158 CRĂCIUNUL LA NEW YORK: IANUARIE 2035 Totul părea că radiază de lumină, pulsând de căldura captată și disperată să caute o cale de scăpare. Clădirile înalte din mijlocul orașului erau prinse în capcana aerului încins la 46 o C. Mergând în josul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de fapt, mă consider exponent al “tineretului dintotdeauna”... asta e oarecum altceva față de generațiile “atomice” recente. I-am spus că sînt Romeo. Iar ea m-a crezut. Acum ne trimitem mesaje la care ea semnează mac mac iar eu moș crăciun. Cred că e relevant pentru fiecare... O să-mi iau telefon ca să vorbesc cu ea mai des... să ne înțelegem mai direct, deși întîlnirea în persoană e preferabilă. Credemă pe cuvînt! De ce-ți plac ție rațele? am întrebat-o după ce
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
s-au căsătorit toți, că doar n-or vrea să-și lege o piatră de gât. Nu mai găsești tu un bărbat cu un salariu frumos ca al lui Antonio, cu un avocat care să-i trimită cozonac la fiecare Crăciun și turtă dulce, și șampanie. Unul care să vrea să se distreze cu tine În pat Îl mai culegi, dar peste câțiva ani, ține minte ce-ți spun: ai să te trezești singură, ca și mama ta. Și ce dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și nimeni nu te ajută dacă nu te ajuți singură. Mama? Vin să stau câteva zile la tine cu copiii, Îi spuse la telefon, ca și când ar fi fost un lucru obișnuit, fără importanță. De fapt, nu-i ceruse părerea. Petreceți Crăciunul la mine? strigă Olimpia, bucuroasă că-i răpise nepoții bunicii rivale. Crăciunul, poate și alte câteva zile, spuse Emma. A doua zi dimineața Încărcă Panda și conduse până la casa Olimpiei. Asta fusese cu mai bine de doi ani și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sau pe care tinerii le ascultaseră la televizor, la radio sau În familie și pe care le repetau fără ca măcar să le Înțeleagă. Păstra toate e-mail-urile pe care i le scriau, Își nota toate gesturile, jargonul și glumele lor. Își petrecuse Crăciunul Încercând să descifreze criptografia unei scrisori tenebroase și plină de dezamăgire a Valentinei Buonocore - În timp ce familiile celebrau o sărbătoare care nu-l privea, iar amantul lui tăia curcanul În casa socrilor, prins În capcana unui ritual căruia nu reușea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
căștile. Ce Însemnau toate astea? Că nu fusese reconfirmată? Contractul ei se termina În 14 mai. Mai erau zece zile. Lucra pentru compania aceasta de șase luni. În decembrie, anul trecut, se oferise să facă schimbul de pe douăzeci și cinci. Petrecuse un Crăciun trist și nefericit, cu căștile pe urechi, În timp ce copiii desfăceau cadourile la casa fratelui ei din Ladispoli - și chiar Îi reproșaseră, Kevin refuzase să-i vorbească două zile de supărare. Nu-și luase nici măcar o zi pe caz de boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu părea să fi fost atinse vreodată. Maja deschise glasvandul ce dădea spre grădină. Alte tufișuri de trandafiri ascundeau strada. Dar dincolo de zid se zăreau vârfurile chiparoșilor Villei Înclinați În vânt. Mandarinul - plin de fructe zbârcite care păreau globuri de crăciun - mângâia cu ramurile geamurile ferestrei. Buricul Romei. Centrul vieții mele. După cum vedeți - profită agentul imobiliar -, poziția este excepțională. Proprietarii tocmai au restaurat, dar sunt nevoiți să se mute cu locul de muncă. Se grăbesc să vândă, de aceea și prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mâncărurile africane, chinezești sau mexicane. Poate pentru că-i aduceau aminte de visele exotice ale Emmei. Îi promisese Întotdeauna că În anul următor nu aveau să meargă iar la Santa Caterina, ci avea s-o ducă Într-o țară ecuatorială. Un Crăciun fără frig și fără brazi de plastic: cu palmieri și soare arzător. Sarah rotise plăcinta În jurul bucăților de carne și Îl Învățase să mănânce cu mâinile. Îl Întrebase În ce zodie este. Nu pot să cred, spuse el. Tu vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sfârșească, că Dario avea să discute cu soția lui, chiar dacă n-ar fi făcut-o - ce importanță mai avea? -, oricum el urma s-o părăsească și să se mute cu Sasha. Apoi ar fi Împărțit amândoi bucuria unui film, un Crăciun, aceiași prieteni. Și bătrânețea, și suferința, și boala, tot ceea ce-ți rezervă viața - nu doar clipele fericite ale așteptării și ale pasiunii, care nu Înseamnă viață, ci doar o soluție diluată a acesteia, o caricatură. Dar Dario n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de la un turc ucis în luptă o casetă rotundă, de aur, cu capac bătut cu safire, în care se afla un inel, tot așa, cu pietricele verzulii. Și își adusese aminte de fiica lui. Dar nu ajunsese acasă decât aproape de Crăciunul lui 1446, după ce intraseră în cetatea Târgoviștei oamenii lui Iancu de Hunedoara, într-o zi teribilă de decembrie, pe care a ținut-o minte tot restul vieții lui. Era o zi încremenită, fără strop de soare. Începuse să fulguiască. Gongea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
salvează Zgripțuroaica-l recompensează. Ajuns pe tărâmul lui Vine-n fața tatălui Îi spune istoria Și se-nsoară cu mezina. Crăciunul Neaua albă se așterne Peste ulițe, peste sat Cârduri de copii se-adună Ca să plece la urat. A sosit Crăciunul Sfânt Când Dumnezeu s-a născut Cu flori dalbe la ferești Și datini strămoșești. Ies sătenii pe la porți Cu colaci și covrigi groși Să-ntâmpine bucuroși Cârduri de copii frumoși. Și tot vin și trec într-una Cârduri de colindători
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]