3,019 matches
-
lui „Mitică”, în replica dată, polemic, lui Caragiale de către Camil Petrescu (comedia Mitică Popescu), apropierile de o viziune a absurdului, în cheia unei poetici a grotescului și a subminării parodice, de la Urmuz la Tudor Arghezi (Cimitirul Buna-Vestire). Dar capodopera rămâne Craii de Curtea-Veche (1929), semnată Mateiu I. Caragiale. Precedată de „tâmpla de icoane” medievale din Pajere (poeme-portret care „rezumă” o lume dispărută, fanariotă, cu atmosfera ei de „trândavă-aromeală” și lascivitate, dar și cu o undă a nostalgiei nobiliare), cartea e o
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
dar și cu o undă a nostalgiei nobiliare), cartea e o „trâmbă de vedenii”, o operă inclasabilă, unică. „Hagialâcurile” în timp, în istorie (Pașadia), în spațiu (Pantazi), dar și în realul unei lumi infernale, putredă moral și pervertitoare, către care „craii” sunt trași, ispitiți de Pirgu, bufon, însă și „călăuză” malefică, apar în textul matein văzute din perspectiva unui al patrulea personaj, Povestitorul, amestec de admirație și iubire pentru primii doi (reversul: dispreț și aversiune față de „soitariul” Pirgu) și profundă contrariere
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
ordinul unei conștiințe tragice, a ratării existențiale, a impregnării existenței înseși de moarte, proiectată într-o structură înainte de toate simbolică, susținută și de atmosfera, tonul, somptuozitatea, armonia, dar și contrastele („culoarea” limbajului lui Pirgu față de cel hieratizant sau liric al „crailor”) unor cadențe verbale de mare rafinament stilistic, orchestrate calofil. Performanța estetică, înaltă, a sublimării spectacolului unui adânc rău moral, fără a-i atenua, ci dimpotrivă, relieful și „șocul”, în frumusețe, în artă, într-o nostalgie, totuși, a luminii interioare face
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de mit. Punctul de plecare îl constituie un eres consemnat de Al. Vlahuță în România pitorească, derivat din motivul folcloric prezent în „Soarele și Luna”. Autorul plasează acțiunea basmului său dramatic la o Curte domnească, într-un timp indefinit. Asemenea Craiului de Rouă din eres, Alean, fiul Doamnei Luna, rod al unei iubiri neîngăduite, este condamnat să ispășească păcatul părinților săi printr-o existență nocturnă. Chemarea lui la tron, de cei care nu-i știau blestemul, nu se poate împlini. Alean
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
când matematicianul pleacă în Germania pentru doctorat) și o a doua, efectiv „incendiară”, între 1927 și 1930. Articolele publicate acum, în „Ideea europeană” (Poetica domnului Arghezi și Evoluția poeziei lirice, după E. Lovinescu), „Viața literară” (Poezia leneșă), „Ultima oră” (Răsăritul crailor, Legenda și somnul în poezia lui Blaga) și „Vremea” (Salut în Novalis) evidențiază, spectaculos ca un foc de artificii al spiritului, un crez (și un program) estetic: cel al poeziei pure, fixat mai ales polemic, în contradicție. Poezia „tristă de
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
negru], Varșovia, 1962, Biedny Ioanide [Bietul Ioanide], Varșovia, 1973, Poeta milości [Viața lui Mihai Eminescu], Varșovia, 1977; Al. I. Ștefănescu, Nie biegaj samotnie po deszczu [Să nu alergi singur prin ploaie], Varșovia, 1963; Mateiu I. Caragiale, Fanfaroni ze Starego Dworu [Craii de Curtea-Veche], Varșovia, 1968; Cezar Petrescu, Fram, niedżwiedx polarny [Fram, ursul polar], Varșovia, 1968; Alecu Ivan Ghilia, Noce bez snu [Nopți fără somn], Varșovia, 1969; Marin Sorescu, Jonasz [Iona], „Dialog” (Varșovia), 1969, 5, Trzeci pal [A treia țeapă], „Dialog” (Varșovia
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
drept model pentru opere literare în versuri (V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar dramatice (V. Alecsandri, Sânziana și Pepelea, Victor Eftimiu, Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru). Elaborate și comunicate prin intermediul scrisului, destinate, dintru început, cititului, b. de autor poartă mai pregnant decât
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Universul literar”, „Convorbiri literare”. Este autorul volumelor de versuri Carte de început (1935), Casa de pe Prut (1939), Cântece de acasă (1941), Sfârșitul nord (1944), Proteus la mal (1969), În memoria substanței (1972), Eka (1995). A scris și versuri pentru copii: Craiul Criș (1985), Întoarcerea cerbilor (1986). Versul lui C. cultivă teme tradiționale, precum suferința, singurătatea într-o lume glacială ori grea și apăsătoare, dar și o lirică a pastelului și a romanței. SCRIERI: Carte de început, Chișinău, 1935; Casa de pe Prut
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
apăsătoare, dar și o lirică a pastelului și a romanței. SCRIERI: Carte de început, Chișinău, 1935; Casa de pe Prut, Chișinău, 1939; Cântece de acasă, București, 1941; Sfârșitul nord, Chișinău, 1944; Proteus la mal, București, 1969; În memoria substanței, București, 1972; Craiul Criș, București, 1985; Întoarcerea cerbilor, București, 1986; Eka, București, 1995. Repere bibliografice: C. Dan Pantazescu, Mircea Streinul, Istoria literaturii române, București, 1941, 163-164; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 18-19; Dicț. scriit. rom., I
COBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286306_a_287635]
-
feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pătrundă în orice-ncheietură, În dreapta și în stânga, în inimă, -n rărunchi, Pîn' ce-n sfârșit... (face mișcarea căderii) Sfârșitul prea mult, prea mult îmi ține. Nu-i vorba, ani de zile lucrez ca un paingăn Și pânza mea ajunge la craiul și la papa, De n-a muri degrabă tot trebuie să cadă... La Roma-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acuma își târâie viața, De zece luni acuma cu tine sunt părtaș L-această fărdelege ce nici nu trebuia Ca netedă cărarea să-mi fie... BOGDANA Una-i una, Dar două sunt mai multe. Ascultă-mă! Ce-mi pasă De craiul și de papa? Chiar astăzi meargă Dragul La Ludovic să-i spuie din fir în păr cum toate Sunt neadevărate câte se spun de dânsul. Azi Ludovic desigur că l-ar cuprinde-n brațe Ș-alăturea l-ar pune pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jupîne, și de-asta îmi e frică: Când Dragul spune-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul și la papa În cupa lui de aur eu picuram venin. Eu cred că e mai sigur. Căci papa te iubește, Dar este om și moare. Și Ludovic asemeni: Te are la *** el... dar este om și moare. În toată lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tot socot cu mintea așa-n prostia mea Că trebuia norodul, boierii, ostășimea Să giuruie credință copilului Bogdan. Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele în țară. De, eu cam cârtesc cu vorba, cioplit cam din topor, Căci n-au stătut nici craiul, nici papa (se descopere). (Pe amândoi Să-i ție Domnu-n lume ani mulți și fericiți) Dar numai, vorba vine, nu m-au cioplit nici ei. E vorba despre mine... eu caut totdeuna Nu al Măriei Tale folos, ci pre al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tărie A fost până acuma credința ce stăpânul O pune-n al meu suflet. ROMAN De! n-ai ce-i face gurii Făcîndu-ți tot sprâncene îți scoți odată ochii. DRAGUL Destul Bodei... Puține sânt clipele vieții-mi, Stau rău cu craiul Ludvic și și mai rău cu papa, Nu-i vreme să se strângă a țării Direptate, Se poate ca chiar astăzi să fim în sânul morții... Și trebuie să fie un om care să-mpace Stăpâni așa puternici precum e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ludvic și și mai rău cu papa, Nu-i vreme să se strângă a țării Direptate, Se poate ca chiar astăzi să fim în sânul morții... Și trebuie să fie un om care să-mpace Stăpâni așa puternici precum e craiul Ludvic, Și fața noastră pare un obrazar de ceară: De mi-aș închide ochii, un popă cam cu chef E-n stare să mă-ngroape. Boierii mei! iertare vă cer acum la toți De-am vorbit rău cu gândul meu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cânt de fluier; Sălbateci zboară caii mai iuți decât chiar vântul Și cânii urlă jalnic... Ciobanii cei călări Străbat ca și săgeata câmpiile întinse... Se zice cumcă țara se ține într-un chip Tot de crăia noastră și tot de craiul Ludvig, Dar eu băgai de seamă că nu-i a nimărui. Averi atât de multe de nu le mai știi sama {EminescuOpVIII 79} Sânt astfel răspândite pe brazde roditoare, Dar vai, peste pământul pe care cerul darnic Cu rod și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe frunte) Mergi, mergi acum cu bine... (apart) N-o să-l mai văz de-acuma. [BOGDAN] Cu sănătate, tată! (iese) [DRAGUL] Să nu mă simtă numa. Mi-e frig, mi-e frig de moarte, ca și atuncea, iarna, Pe când cu craiul Ludvig împresurarăm Varna, Și eu, rănit de moarte și despoiat de hoți, Simțeam cum îmi îngheață în sân rărunchii toți... Era un ger... și lupii urlau flămânzi în câmp, Deasupra mea în aer auzeam într-un răstîmp Cum cloncăneau în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bun? Ei, rogu-te... ce ești tu la adică? Nimic. Un om ca și toți ceilalți, cu ochi, cu mâni... Să zic Că-i mai frumos, dar nu e, nici mai urât. Nici ești Născut cu stea în frunte ca craii din povești... Un rău și-un îndărătnic, atâta ești... s-o știi... Și tot știu despre tine mulțimi de... nebunii, Dar nu le spun nici tatei, nici mamei, nici chiar ție. [BOGDAN] Ce nebunii? [ANNA] O taină. [BOGDAN] O taină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
amor demonic și bestial îi cuprinde, pe amândoi. Ea-l duce în palatul ei din peșteră, care e o adevărată feerie. Traiul împreună. Descoperirea ei că-i mumă. Dizgustul, ura, desperarea. Oglinda și sipetul. ACTUL AL V -LEA Nunta la craiul Galu. Rătăcirea sălbatecă ca a lui Orest (shakespiric) a lui Gruie. El spune unui preot la ureche vina sa - acesta fuge, el îl împușcă. Unul tânăr - item. El vine la mănăstirea de piatră * și cere ș-acolo dezlegare. Preoții îi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce cetate se vede acolo în lumina fulgerelor? M[ARIA] Acolo? Cetatea craiului Gralur. Mare crai și bogat, și are o fetiță mică, mică... numai bună de tine... Cu dânsa am să te-nsor odată. B[OGDAN] Tare mi-i dragă, mămuță! M[ARIA] D-apu-ai văzut-o? B[OGDAN] Ba n-am văzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce cetate se vede acolo în lumina fulgerelor? M[ARIA] Acolo? Cetatea craiului Gralur. Mare crai și bogat, și are o fetiță mică, mică... numai bună de tine... Cu dânsa am să te-nsor odată. B[OGDAN] Tare mi-i dragă, mămuță! M[ARIA] D-apu-ai văzut-o? B[OGDAN] Ba n-am văzut-o... M[ARIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ARIA] Se-nțelege că nu-i aceea, puiule. B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și-n loc de sfinte psalme {EminescuOpVIII 140} B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]