3,021 matches
-
numai dasupra tuturor sta sura lor diademă, împăratul Carpaților, mut, rece, mort ca eternitatea. Ce-a decis părinții? Să trimeață sufletul tatălui lor Mart să-nvie stînca-împărat. Vorbit, făcut. Luna scoase din negrii nouri galbena-i față și zugrăvi în creștetul stîncei diademă de aur... Stânca trăia... Vulturii-ncongiurară, crezând că-i împăratul lumilor Joe cu fulgerile-n vârful Olimpului... era Mihai Viteazul. PLANUL MIREI ACT l SCENA HILARIU, MIHAI MIHAI Hilariu! rugăciunile mele sunt murmurele unui preot care le-neacă în răsufletul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aripa-i de ger, Românul stă în locu-i, ca muntele de fier! Și-n planu-Eternității romînii-s un popor Cum e un soare numai prin mările de nor, Cum e-un principiu numai în firele adânci, Cum sunt în fundul mărei tari creștete de stânci. De soare fuge arsă lumea de nouri vagă, O zi!... Și un principiu aprinde lumea-ntreagă Și când e marea-n pace și apele s-au dus Stă stânca cea eternă cu fruntea ei în sus. Un an
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mâhnire Să ție codrii vor. UN TENOR, UN BAS, UN ALT, UN SOPRAN (preschimbîndu-se cu corul) Și codrul e-n priveghi Fiorul îl trece. Durerea cea rece În vederea noapte-i veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În crudă durere și mut. Auzi un șopot trist, 375
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și codrul e-n priveghi Fiorul îl trece. Durerea cea rece În vederea noapte-i veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În crudă durere și mut. Auzi un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
veghi. a Ofteaz-adînc, privind Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În cruda durere tăcând. b Privește trist cum zace Copilul său veșted Și pleac-al său creștet, Oftează și tace. 370 Privește cum stă-așternut Copilul său veșted Și pleac-al său creștet În crudă durere și mut. Auzi un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în priveghi, Durerea-și serbează, Adânc se-ntristează Cu arbori nalți și vechi. Cum codrul stă-n priveghi, Adânc jeluindu-l, Fiorii cuprindu-l Pin brazii nalți și vechi. 2262 a Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se pleacă din creștet De crud amar cuprins. b Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. 2254 c Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. Văzând în moarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n priveghi, Adânc jeluindu-l, Fiorii cuprindu-l Pin brazii nalți și vechi. 2262 a Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se pleacă din creștet De crud amar cuprins. b Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. 2254 c Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Înclină din creștet De-un mut amar cuprins. 2262 a Auzi un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntins Copilul său veșted Se pleacă din creștet De crud amar cuprins. b Privind în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. 2254 c Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Înclină din creștet De-un mut amar cuprins. 2262 a Auzi un sunet blând Ce-n valuri tot crește, Pe suflet răpește Și-l duce ca un vânt. b
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. 2254 c Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Se-nclină din creștet De crud amar cuprins. Văzând în moarte-ntins Copilul său veșted Înclină din creștet De-un mut amar cuprins. 2262 a Auzi un sunet blând Ce-n valuri tot crește, Pe suflet răpește Și-l duce ca un vânt. b Auzi șoptind abia Cântare divină, Ea tremură lină Și sufletul zboară cu ea. 2254
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
jertfă a morții; iar în ceea ce privea crimele, nimeni nu credea a mai trăi până ce i s-ar hotărî pricina înaintea judecătorilor, ca să fie silit să poarte pedeapsa cuvenită; căci o pedeapsă hotărâtă și cu mult mai rea atârna asupra creștetului său, înaintea izbucnirii căreia fiecine credea a avea dreptul să se mai bucure întrucîtva de viață. [ 54] Atâta nevoie veni în acel timp peste atenieni, când oamenii mureau în oraș, iar în afară de el țara se pustiia. În mizeria aceasta, oameni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tuturora prin destoinicia sa militară. Cu privire la neopritele și prea desele incursiuni pustiitoare ale romîno-bulgarilor și cumanilor în Macedonia și Tracia, precum și în vederea pustiurilor create în acest chip de-a lungul Emului, speranțele romeilor năpustiți începură a se concentra încet-încet pe creștetul lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
măsurat, asaltul asupra cetății izbuti și cetatea căzu după trei zile de-mpresurare în săptămâna luminată. Ioannițiu, împins de sete de sânge, zvârli pe toți, pe câți îi putu numai prinde din oraș, în șanțurile cetății, îi acoperi cu pământ pîn-în creștet, încinse astfel cetatea c-un cumplit brâu de morminte de-o nefericită memorie, rase zidurile și întăriturile din temelie, găti astfel grozave Paști orașului dărâmat și deșert și se-ntoarse apoi fără grijă și nesupărat de nimeni în Moesia, după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în curentul primejdios al responsabilității religioase și politice, nu mai era nici o oprire pentru corabia mișcată de furtună. Admițîndu-se odată principiul datoriei de-a se justifica, darea în judecată rostită asupra patriarhului suplantat nu se putea opri asupra unui singur creștet, ci trebuia să cuprindă cu necesitate pe toți capii bisericești de deosebite grade și trebuia să sfârșească prin a include în sine pe toți clericii și mirenii de părere contrarie. O jumătate a bisericei și a norodului judeca pe cealaltă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serviciile : „Suntem îngerii ce stăpânim cele opt vânturi... După cum îți va fi voia și gândul, ele vor sufla cu putere sau se vor potoli... Când vei porunci, te vor ridica în sus, mult deasupra pământului, și te vor duce pe creștetele celor mai înalți munți” (28, pp. 96-97). Astfel de legende, cu rădăcini în tradiția ebraică și în vechi texte apocrife, au beneficiat de o carieră prodigioasă în folclorul popoarelor. Solomon putea descinde pe fundul mării cu ajutorul dracilor sau călare pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile noastre, ne hărăzește gânduri bune (Imn, XIX ; cf. 69, pp. 40-43). După cum consemnează tradiția, unele dintre incantațiile magice și imnurile orfice ar fi fost „însemnate” de Orfeu pe „tăblițe de lemn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care Dunărea a fost deschisă pentru esportul nostru, mijloacele claselor relativ luminate s-au înmulțit în adevăr, dar și trebuințele lor au crescut cu totul în disproporție 205 {EminescuOpXIII 206} cu aceste mijloace. Aproape toate trebuințele s-au schimbat. Din creștet pîn-în tălpi orice obiect de îmbrăcăminte au început a se introduce din străinătate: vechile clase de meseriași, având deprinderea a lucra pentru alte vremi și pentru alte gusturi, neavând timpul necesar și nici conducători de la cari să învețe a lucra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inventa un nou biurou nelegal; pe la orele 2 p. m. se votă fără control și se proclamară niște închipuiți aleși ai colegiului III. Numele cetățenilor cu deosebire stâlciți de bătăuși plătiți sunt următoarele: 1. Tudor Mihail are capul spart drept în creștet. 2. Haralamb Dobrea are capul spart de șapte centimetre și sîngele-i curgea șiroaie. 3. Tudor Mihăilescu are piciorul zdrobit și umflat. 4. Vasile Tudor are la spate și picioare răni mai mari decât pumnul. 5. Mihail Teodor este zdrobit la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
servicii pe cari monarhia noastră le-a adus în multe rânduri vecinei Românii n-am cules în schimb decât batjocură, dispreț și amenințare directă. Această purtare a României față cu noi nu s-a ameliorat de când noua coroană romană împodobește creștetul unui Hohenzollern. Europa a rămas pîn' acum străină de politica noului regat și va rămânea și de acum înainte cu toată pretențioasa latinitate a românilor (? ) Zi cu zi ni se vestesc șicane nouă la cari sunt expuși în România cetățenii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că Bizanțul rămâne visul ei de aur și Orientul Europei ținta de acțiune. 332 {EminescuOpXIII 333} Germania, de când e imperiu, adecă de la începutul nouăi sale existențe, de optsprezece ani, a contractat datorii de 1 150 milioane. Noul împărat, ostaș din creștet până în talpă, e cu toate aceste inspirat de dorința de a menține pacea, deși amiciția de astă primăvară cu vecinul de la nord nu prea pare întemeiată. Cele trei corpuri de armată de la Vilna, Varșava și Kiev, împreună cu cele două armate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
367 {EminescuOpXIII 368} După asta nu mai lipsește decât ca ateistul C. A. Rosetti să se facă mitropolit primat și madame Pupăză damă de onoare. ["DEȘI NIMIC ALT DECÎT... "] 2264 Deși nimic alt decât nepotul sîrboteiului tafecciu care-a vândut creștetul sfânt al domnului Tudor în mînile grecilor, se pretinde acum de boier mare, la care alții n-ar fi vrednici a fi slugi măcar. Dar acest autor a mers și mai departe. S-a declarat întîi el însuși renăscător al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
I - după recomandarea ilustrului Urechia ni se pare. ["EXISTĂ ACI ÎN BUCUREȘTI... "] 2264 Există aici în București un soi de smintit de care se păzește toată lumea - sârb de neamul lui, și anume strănepotul acelui sîrbotei trădător, Macedonski, care-a vândut creștetul sfânt al lui Tudor pe mâna adunăturilor de vagabonzi ale grecului Ypsilante. Acest individ - smintit în opinia oricărui om -, deși nepot de sârb prost, se pretinde neam de boier de Țara Românească, ca și când n-ar fi existând nimene - în satul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte, principiul care ține legate trecutul, prezentul și viitorul în mintea noastră este Dumnezeu, fiindcă el a existat în mintea omului încă de la început și va exista mereu. - Hmm, păi nu e tocmai măgulitoare teza asta, se scărpină Kasser pe creștetul pleșuv. Dacă recunoști că una din dovezile existenței Dumnezeului tău e fundamental falsă... Abatele scutură din cap. - Dimpotrivă. Sfântul Augustin cel Nou a corectat această greșeală... Din păcate pentru noi, lecția lui ne-a luat pe toți prin surprindere. - Ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Avem răniți. Ca și cum spusele Preotului său I-ar fi trecut printr-un curent electric, Arrus porni în fugă spre Insa, care stătea încă leșinată undeva la marginea randului. Xtyn se grăbi să-l urmeze pe Făurar. Arrus puse mâinile pe creștetul fetei și închise ochii. - Ieși din mintea ei, strigă el imediat spre Xtyn. - Nici nu mă gândesc. Vreau să văd ce faci. E privilegiul meu de Preot. - O să-ți arăt când vom avea un caz mai ușor, mârâi Arrus. - N-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
jertfindu-se pentru a nu-și lăsa Dumnezeul să-și întîlnească propria nemărginire. Nu au nevoie de Alambic. Trebuie doar să-l cloneze. Le va fi conducător. Airam se trase mai aproape de Abate și-i puse ușor o mână pe creștet. - Dar te-ai gândit vreodată, Rade, că poate viziunea noastră e mărginită tocmai fiindcă ne-am petrecut viața privind Satul de Clone? Poate că un univers întreg la picioare îi va face să se comporte altfel. - Nu cred. Există o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
corpului, ci ia o Pe măsură ce subtilitatea corpului crește, se mărește și extensiunea corpurilor respective , desigur în raport cu organul din planul biologic definitoriu pentru funcția sa. În figura II.4 este vizibilă forma ovoidă a corpului astral. Se observă tangența acestuia la creștetul capului și, mai ales, nivelul de subtilitate scăzută față de corpul intelectual - concretizat în subpunerea sa. Forma ovoidă a corpului astral este confirmată de experiența șamanică a lui M. Mercier care descrie o entitate astrală întâlnită ca: “un ou nebulos cu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]