4,763 matches
-
însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre astre. Vorbesc mătăsurile iatacurilor
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
ignoranți cu privire la existența altor unghiuri din care lumea poate fi privită. Ridicolul poziției lor constă în faptul că se cred cocoțați tocmai pe piscul muntelui, de unde privesc semeț la semenii lor din vale. Dac-ar fi cu adevărat elevați pe creasta muntelui, pretenția lor ar putea fi legitimă. De fapt, lucrurile stau tocmai pe dos. Blocaje insesizabile (de ei) se interpun între ei și lume, precum copacii proverbiali, împiedicându-i să vadă întreaga pădure a realității în care-și duc existența
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
dat acel țipăt, care trezește pe oameni la o viață nouă, care îi scutură și îi silește să vadă frumosul. Ne-a părăsit, dar nu înainte de a ne lua voinicește de mână și a ne duce undeva foarte sus, în crestele curate ale munților, nu înainte de a fi sădit în noi nădejdea în zile mai bune." („La comemorarea Magdei Isanos", în "Drumul femeii", decembrie 1945) *** Nicolae Manolescu: „Cea mai profundă poetă a literaturii române” „Dintre multe nume se impun două: cel
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
condamnarea păcătoșilor. Însă dracii, eliberați de puterea zgripțuroaicei pe care o slujiseră cu credință zeci de ani, își începură dezmățul. Chiote de bucurie și râsete străbat din adâncul grotei, iar șopârle uriașe țopăie de pe o stâncă pe alta. Deodată, dinspre creasta muntelui, o rază de lumină cerească străpunge negura luminând cărarea. - Tată, să lăsăm aurul și să ne salvăm viața, imploră Tudor în disperarea sa. Îngerii păzitori ne luminează calea! - Nici prin gând, fiule! - Te implor! Ești legat la ochi? Nu
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
mea, înmuiată-n azur, versurile. Toamna cuvintelor nu are nevoie de conduri de argint. Nici de cizme îmblănite. Poezia este această regină în zdrențe care colindă din casă-n casă, din oraș în oraș, pe uliți, prin păduri și pe creste, se înalță cu zmeiele în azur, merge desculță pe ape. Și adesea, cerșește un coltuc de încredere de la oameni care, îndeobște, sunt atât de preocupați de varii interese, că uită că mai au și suflet, că trupul fără spirit e
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
magistral poporul român. Sporadic și în viteză imperceptibilă au răsărit din pământ fabrici, uzine și combinate, în timp ce îndeletnicirile tradiționale s-au scufundat în dispreț și morbiditate. O țară întreagă s-a schimbat în numai câteva decenii, de la talpă și până la creastă, fizic și spiritual. În această ordine de idei se caută răspuns în ceea ce privește ridicarea hidrocentralei de la Bicaz, o monumentală „fabrică de curent electric”, de o anvergură și complexitate care a depășit inimaginabil, tot ceea ce brațele și mintea românească au izbutit să
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
prin voia Sa ne înconjoară: O, Tu Doamne, care ai făcut pe Eva din coasta lui Adam, îți mulțumesc din inimă pentru catifelata floare albă de colț pe care cu respect am admirat-o sub un strălucitor soare pe semețele creste ale Pietrei Craiului. În drumeții de neuitat am mai admirat creațiile Tale precum lacul Bucura din munții Retezat, splendid în căldarea sa înconjurată de înălțimi în care numai jnepenii mai rezistă vitregiilor naturii. Totodată îți mulțumesc Doamne pentru micuții pisoi
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347745_a_349074]
-
de foc... MESRA Zona s-a activat Sub cuțitul îndoielilor aburul cafelei te cheamă în sanctuar Izvorul urcă, cerul coboară îmbrățișând piatra. Ascultă cum crește Miracol al umbrei din apă Șoaptă de cristal prins în plasa tympului Val tălăzuit pe creastă de vânt Labirint de șoapte uitat în adâncuri Kogaion vis al nemuririi. Izvorul urcă spre cer Ziditor de Sfinx și Babe rătăcite. Atena ridică piatra clipei pierdute în zămisliri de izvoare mohorâte Altarul așteaptă focul divin... --------------------------------- Camelia TRIPON Târgu-Mureș septembrie
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
-o ca pe-un jurământ. Mulți au s-o citească, iar celor ce vin... Tu, le povestește, fățarnic Destin! C-am trudit din greu, am iubit natura; Frică n-am avut, dar ți-am simțit ura. Atunci când credeam că pe creste urc, Tu mă-mpiedicai și îmi dădeai vânt Să mă prăvălesc și-n hău să ajung; Păgâne, râdeai..., mult rău mi-ai făcut. Mergeai lângă mine și nu mă slăbeai; Crezi că te urăsc? Grijă de-asta n-ai!... Greu
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
o artistă care are pe umeri elitre diafane ale muzicii, are în sân izvorul armoniei și metaforei cântecelor alese, ale căror fântânițe șopotesc în vis, are o raclă sufletească în care începe priveliștea cerului, are un munte care încleștează între creste și poală, pământul și cerul, tânjitori și unul și celălalt ai universului sonor pe care-l aprinde și-l și înfrigurează muzica. Dida Drăgan e artista care cântă o muzică ușoară foarte grea! Și adorabilă! Cântecele Didei Drăgan sunt ziua
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
doar descrisă viața rudelor bunicii. Cu câțiva ani în urmă am vizitat zona respectivă. Un imens baraj energetic închidea un lac la fel de mare. Rudele căutate le-am găsit în cimitir unde le-am aprins o lumânare. Ghidul ne descria, de pe creasta barajului, zonele învecinate. Mi-a atras atenția o biserică ce se vedea în zare și, precipitat, fără voie, am exprimat: „Nu era acolo!” Ghidul, urmărindu-mi privirea s-a întors mirat spre mine:” De unde știți? Eu am apucat-o acolo
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De secole această zonă nu mai fusese umblată și era firesc ca sălbăticia naturii să se fi reinstalat. În cele din urmă descoperi o potecuță pe care pășeși atent
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
Fascinat de măreția muntelui pătrunse între niște cheiuri strâmte, printre ierburi și arini, pe lângă șuvoiul de apă ce se rostogolea învolburat și zgomotos, dar limpede ca lacrima și rece ca gheața. Poposi doar să-și potolească setea și să admire crestele de piatră. Cu calul de căpăstru se strecură pe lângă firul apei. De secole această zonă nu mai fusese umblată și era firesc ca sălbăticia naturii să se fi reinstalat. În cele din urmă descoperi o potecuță pe care pășeși atent
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
din cer, În raze vrea să ne îmbrace, În nemurirea frumuseții eu mai sper. Lumini și umbre ne joacă pe fețe, Sub mesteacănul încărunțit, Bogăția-și expune prin frunze, Bănuții verzi, în haine de argint. Brazii se înaltă falnici, Pe creste cu vârfurile-n cer, Veghează neclintiți și vașnici Și parcă totul e mister. Alergăm pe ierburi rourate, Steluțe îți sclipesc în păr, Atâtea sărutări furate, Eu iți intind cu drag un măr. Iubirea are culoarea toamnei Iubirea are culoarea toamnei
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > UN TRANDAFIR SFÂRȘEȘTE ÎN ZĂPADĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului cu lacrimi în ochi pe creastă de munte un trandafir sfârșește în zăpadă îți e a ta ființă cu unică dorință iubirea ta de semeni tu știi a noastră suferință tu ființa uitată zaci astepti salvare acolo pe zăpadă spre cer grăbitele spaime pierd forme în
UN TRANDAFIR SFÂRŞEŞTE ÎN ZĂPADĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347358_a_348687]
-
http://offer.altervista.org/Sculture/scultura-zenitnadir.htm să uit meleagurile prin care n-am trecut urc muntele și apoi văd ce se deschide în zare între zenit și nadir laturile piramidei uneori se înnegurează muchiile devin ascuțite le ating și creasta gândului redevine ocean o clipă mai târziu - cât o viață netrăită zbuciumul continuă declar pace cu gândacul prezentului îl privesc mergând pe tavanul dormitorului cade și el în clipa în care pasărea nopții își deschide aripile visurile toate îl învelesc
PRAG PUTREZIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347399_a_348728]
-
IV) (SCENARIU FILM) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului EXT. / PALATUL DIN MUNȚI / NOAPTE Este prezentată imaginea de ansamblul a palatului cu tunete, fulgere ce luminează pentru o fracțiune de secundă crestele dantelate ale munților și furtuna care tronează în noapte. INT. / DORMITORUL VAMPIRICEI / NOAPTE Vampirica Prințesa se află în pat alături de pruncul său. Pe marginea patului stă Paloș care se joacă cu mânuțele micuței făpturi. În încăpere intră Contele însoțit de
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul Sasu) Acolo trebuie să fie palatul! CĂPITANUL SASU: Până acolo e cale lungă printre
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cu entuziasm) Ăsta-i Regatul lui Dracula! CĂPITANUL SASU: Și al urmașilor săi! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și noi suntem din neamul său! Oare de ce ne războim cu el? Treptat roata de foc a astrului ceresc este gata să se ascundă după crestele munților. Câțiva nori care se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul Arnăutu se întoarce către oșteni, ridică brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară înnoptăm pe culmea care se zărește acolo sus printre cele două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă și prăpăstioasă? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu satisfacție) În dosul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
stâncoși ai muntelui. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / NOAPTE Treptat se întunecă și pe un mic platou oștenii își priponesc caii de niște pinteni stâncoși și apoi se tolănesc extenuați pe piatra dură a masivului muntos. Vuietul vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc fascinant. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ÎN ZORI Reapar zorii.Ceata de vânători continuă să escaladeze
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
de vampiri se află în curtea castelului. Lumina devine din ce în ce mai slabă și se întunecă. În curtea castelului este aprins un foc mare. Ostașii se mișcă dintr-o parte în alta atenți la orice zgomot. Sunt în tensiune. La răsărit, de după crestele munților, își face apariția roata roșiatică a lunii cu lumina sa albă. După câteva minute păsările nopții țipă înfiorător, prin adierea vântului parcă străbat șoapte sinistre, iar prin cotloanele întunecate ale castelului fâlfâie aripi ca niște umbre. Chiar și flăcările
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
tunuri. În spatele lor se aflau din Corpul IV de Cavalerie de Rezervă 2 700 de călăreți împărțiți în două divizii și divizia de cavalerie ușoară a Gărzii formată din încă 2 000 de călăreți. Armata engleză :10.000 dispuși în spatele crestei platoului, plus 20.000 prusaci care li se alătură dinspre pădurea Bois de Paris, aflată la est de sat , fără de care bătălia nu putea fi câștigată de englezi. Pierderi? peste 24.000 de oameni pieriți din ambele tabere. Dezastruos! Prezența
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]