11,160 matches
-
s-a așezat pe fundul minții sale. Și fiindcă e strict personală, filozofia nu e nici act spornic de cunoaștere a lumii și nici activitate de homo fabercare s-a ivit ca să aducă progresul în lume. Filozofia nu e agitație creatoare și nici prestidigitație filologică, într-un cuvînt ea nu e „muncă cu mintea", ci oțiu închinat contemplării și prefirării tentelor transcendente, de aceea orice demers volitiv pus în slujba adevărului, ba chiar orice vanitate creatoare ce se canonește în numele culturii
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
lume. Filozofia nu e agitație creatoare și nici prestidigitație filologică, într-un cuvînt ea nu e „muncă cu mintea", ci oțiu închinat contemplării și prefirării tentelor transcendente, de aceea orice demers volitiv pus în slujba adevărului, ba chiar orice vanitate creatoare ce se canonește în numele culturii nu sunt decît forme crase de trufie speculativă. Sau, folosind cuvintele lui Nae Ionescu, „actul de creație este înrudit mai curînd cu căderea decît cu redempțiunea" (p. 37). Iată de ce în opurile speculative găsim carapacea
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
majoritatea lucrărilor au fost donate - colecția Metropolitan-ului a favorizat mereu, spre deosebire de cea a Muzeului de Artă Modernă, partea „cuminte" a operei lui Picasso. Nu sunt decât slab reprezentate momente esențiale din istoria cubismului, relația artistului cu suprarealismul, enorma energie creatoare din anii târzii. În schimb, perioada dintre 1900 și 1905 sau neoclasicismul sunt exemplificate prin lucrări de excepție. Într-o expoziție organizată cronologic sunt posibile mai multe parcursuri. Opera lui Picasso evoluând în paralel cu aventurile sale amoroase... Lungul său
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
anii târzii. În schimb, perioada dintre 1900 și 1905 sau neoclasicismul sunt exemplificate prin lucrări de excepție. Într-o expoziție organizată cronologic sunt posibile mai multe parcursuri. Opera lui Picasso evoluând în paralel cu aventurile sale amoroase... Lungul său drum creator văzut ca o serie de valuri succesive: tăioasă inventivitate, retragere în siguranța cunoscutului, din nou mișcare radicală. Opera lui Picasso ca un constant dialog cu maeștrii de odinioară. Portretul lui Gertrude Stein, terminat în 1906, este un punct unghiular al
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
elegant, cu brațul ridicat, al membrului unei trupe de circ este inspirat de unul dintre aristocraticele portrete de Bron-zino... Ultima sală a expoziției este dedicată unei serii complete de gravuri din ciclul „347", realizat în 1968. Lucrările au aceeași energie creatoare și imaginație debordantă ca și gravurile „Degas" văzute la Williamstown. Rafael, Rembrandt, Velâzquez sunt invocați fără ezitare. „Artiștii de valoare copiază. Marii artiști fură" - declara Picasso la un moment dat. *Pe care România literară a semnalat-o la timpul cuvenit
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
întors pe dos și a unei traume. Emoționantă în film este tranzacționarea gradelor de libertate pe care copilăria le propune. Indiferent de scopurile rizibile augmentate de Gru, lumea sa are o ordine impecabilă, ordinea monomanului, iar fetele introduc o dezordine creatoare în această ordine, intuind slăbiciunile lui Gru și incapacitatea sa de a fi cu adevărat un ticălos. Copilăria intuiește izvorul ascuns al bunătății și reușește să ajungă la el. Neîndoielnic, acest film de animație se adresează copiilor, însă proiectul său
Magnificii ticăloși cu suflete de aur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6068_a_7393]
-
un singur om. Că fiecare stil, urmare a posibilităților sale ascunse, poate încorpora în sine toate elementele cu caracter popular și național. Poezia românească contemporană se află în stadiul căutării Etosului său profund. Am intrat într-o perioadă de maturizare creatoare. Am putea spune - folosind o metaforă plastică - că spiritul a înălțat deasupra sa unele cupole celeste exacte, ca din acestea să se poată auzi ecoul cosmic. Nu ne lipsește misticismul, nu ne lipsește elementele viziunii noi în materie, nu ne
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
Din acest motiv, cei mai atrăgători sunt autorii care fac o impresie nesănătoasă, grație fascinației pe care o resimțim în fața naturilor maladive. Sub acest unghi, Ciprian Măceșaru este chiar exemplul contrar, spiritul său avînd o seninătate care exclude bănuiala bolii creatoare: o natură vitală în al cărei metabolism nu a încăput timbrul patologic al dereglării lăuntrice. Singura tulburare ce amenință a-i descumpăni ființa e un sentiment stînjenitor: teama de ratare. Și astfel, intervalul celor 10 ani cîți acoperă jurnalul Focul
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
Apus de soare, dar ele devin sufocante în Viforul și Luceafărul. In schimb, în mod inspirat, Delavrancea a avut intuiția de a transforma drama istorică despre Ștefan în basm dramatizat. Cînd eroii își pierd identitatea documentară, ei dobîndesc contururi vagi, creatoare de atmosferă; gesturile lor abia schițate, hieratice, se combină cu un limbaj aluziv. I s-a reproșat lui Delavrancea frecventa utilizare a muntenismelor într-o trilogie din istoria Moldovei, dar faptul nu prezintă prea mare importanță: ca și în basme
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Gheorghe Grigurcu „Prostul obicei (...) acela de a denunța la alții defectele asemănătoare cu ale tale" (Proust) Cărturar impozant, cu enorme ambiții sub care însă se întrevăd mai ales apetențele cantității (reflexă suplinire a unei mai creatoare originalități), Adrian Marino poate da impresia unei cuprinderi de ansamblu, a unei „sinteze", a unui „enciclopedism". El însuși ținea a cultiva o asemenea imagine de ciclop livresc, purtînd pe umeri imense poveri de referințe, jucîndu-se cu sugestia totalității. Dar o
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
ulcerat nu numai de incapacitatea sa de a se fi ridicat la treapta unei personalități polarizatoare, directoare în epocă, de tip exemplar, ci și, în fond, de simțămîntul nu tocmai bine disimulat de a nu fi avut o vocație propriu-zis creatoare. Acesta e mai mult ca sigur subtextul urii sale împotriva „literaturii" în genere și a slujitorilor săi în particular. A fost un benedictin cu orizontul îngustat de partipriuri conceptuale și de umori dintre cele mai virulente. Vocația sa era pentru
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Uniunii Europene. Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puțin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange. Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnaliști și profesioniști din domeniul comunicațiilor, susțin ei -, își explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele ușilor închise". Dar singura informație disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles
După BalkanLeaks, a apărut Brusselsleaks () [Corola-journal/Journalistic/61571_a_62896]
-
rapoarte ale Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS) și Unității pentru Combaterea Crimei Organizate (GDBOP). Pagina de start a Balkanleaks are un mesaj de întâmpinare și instrucțiuni adresate utilizatorilor de Internet despre cum să trimită informații, în deplină securitate. Creatorii site-ului Balkanleaks.eu dau asigurări că informațiile vor fi publicate în deplină confidențialitate și doar după ce vor fi verificate. Urmând exemplul site-ului WikiLeaks, am lansat acest site pentru a promova transparența și lupta contra legăturilor între crima organizată
Bulgarii au lansat Balkanleaks, un site similar WikiLeaks () [Corola-journal/Journalistic/61594_a_62919]
-
cap din lume. Ne afectau schimbările de vreme, modificările de dispoziție și spaimele nevindecate din liceu." Nu este însă decât un reușit truc stilistic. Grupul e într-adevăr uniformizat prin natura muncii: proiectele publicitare se realizează cu contribuția tuturor, ideile creatoare fiind vărsate într-un recipient comun în care se frământă și se coace o soluție colectivă. Au loc ședințe, „ședințe de după ședințe" și pe lângă ele alte ședințe, până la amalgamarea și omogenizarea deplină a propunerilor. Numai că, dincolo de conformarea la legile
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
comentai Scrisorile, Luceafărul, Împărat și proletar, Sarmis, Gemenii, Andrei Mureșanu, Povestea magului călător în stele, Panorama deșertăciunilor și proza - Cezara, Archaeus, Sărmanul Dionis -, aveai sentimentul că ai înțeles ceva din ceea ce era mai intim în gândirea și în fantezia lui creatoare. Tristețea de pe alte lumi din paginile lui coborâse în mintea noastră tânără, moment în care am simțit nevoia să fugim pentru o vreme de poet. Dar despre Creangă niciun cuvânt de la dascălii ardeleni, și asta în timp ce doamna Protase încerca să
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
al doilea tip. „Aventurile sale de care s-a făcut caz, întrucît răspundeau poftei de senzațional legate de un om altminteri sobru, dînd impresia unui echilibru „olimpian", se bizuiau din ce în ce mai puțin pe impulsul carnal, în favoarea unor transfigurări absorbite în viziunile creatoare, purtînd pecetea structurii sale mytho-poetice. O pe cît de atent documentată pe atît de atracțioasă cercetare închină Zenovie Cârlugea „muzelor" lui Blaga. Alcătuind un cvintet, prezența unor Cornelia Blaga, Domnița Gherghinescu-Vania, Coca Rădulescu, Eugenia Mureșanu, Elena Daniello s-a întrețesut
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
Coca Rădulescu, Eugenia Mureșanu, Elena Daniello s-a întrețesut nu doar cu biografia ci și cu opera autorului Laudei somnului, în calitate de „pasiuni" (e o recunoaștere blagiană), ce-au reverberat succesiv în stihuri erotice și, e de presupus, în întreg tonusul creator al acestuia. Aparent, Blaga era dispus să practice o reducție a femeii în sensul condescendent al superiorității masculine, așa cum s-a manifestat bunăoară în Grecia antică sau în Evul Mediu, excluzînd-o din sfera complicațiilor intelectului. Aceasta ar fi fost doar
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
caz aparte îl constituie provocatorul personaj care a fost Eugenia Mureșanu. Dorli Blaga nu se dă în lături a o califica drept o „antimuză": „De ce îi spun «antimuză»? Pentru ceea ce îi spune poetului, cuvinte prin care îi anihilează orice intenție creatoare. De fapt nu o preocupa decît propria afirmare, poetul (sau bărbatul) devenind obiect de inspirație (am spus intenționat obiect)". Poetul nu întîrzie a se replia pe poziția semimisoginismului său inițial, arătîndu-se „foarte deranjat", în virtutea încredințării că femeilor le e dat
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
publice sau private, care nu sunt destinate acestui scop, confirmă faptul că unui artist adevărat nu îi trebuie neapărat un șevalet pentru a-și expune ideile. Cantitatea mare, dar și varietatea lucrărilor surprinse în aceste fotografii expun nu numai geniul creator al semnatarilor operelor, ci și faptul că strada ar putea fi cel mai bun spațiu de creație.
Grafitti ridicat la rang de artă. Cele mai frumoase imagini stradale by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62835_a_64160]
-
să îndeplinească cîteva condiții: să cunoască temeinic dogma, să aibă virtutea credinței, să se abțină să dea frîu liber imaginației și, mai ales, să nu aibă fumuri artistice. Nimic nu e mai funest pentru un zugrav de icoane decît orgoliul creator, la fel cum dorința de a pune în icoană fanteziile proprii poate da naștere unor aberații votive. Iconarul nu pictează ce-și închipuie, ci ceea ce i se insuflă, tocmai de aceea iconarii autentici sunt rari. Riguros vorbind, iconarul nu trebuie
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
toate celelalte, este un capitol din istoria cunoașterii umane, din acea - când lentă, când precipitată, când ezitantă, când decisă, - înaintare a minții omenești pe calea descoperirii lumii din noi și din afara noastră, și, nu în ultimul rând, a capacităților noastre creatoare. Putem discuta, cel mult, dacă mai e posibilă o istorie globală precum a lui G.Călinescu sau a mea, sau e cazul să schițăm o teorie a unor istorii parțiale, pe genuri, pe curente și epoci sau pe mai știu
Problema istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4870_a_6195]
-
vă invităm să urmăriți dinamica topurilor similare din alte reviste sau din alți ani, chiar dacă, poate, la prima vedere acestea par statice; privite îndeaproape, ele relevă o anumită dinamică. Partea cea mai consistentă a revistei o constituie paginile de scriere creatoare, care se deschid cu un argument al lui Alexandru Mușina și conțin texte de Larisa Andrei, Paul Șerban, Marilena Ghiță, Ioana Cristea, Mihai Ignat, Titiana Oană Ileș și două povestiri scrise în cadrul atelierului „1001 de zile și nopți”, coordonat de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4908_a_6233]
-
intertextul care inspiră desfășurarea ceremonialului la cimitirul catolic din Glasnevin, și anume capitolul șase din romanul Ulise al lui Joyce. În Dublinesca, Enrique Vila-Matas rămîne în sfera sa tematică de predilecție, literatura, cu tot ceea ce presupune ea ca tradiție, act creator (scriere și scriitură), lectură, receptare și interpretare. Tentația metaliterară și jocul realitate/ficțiune în forme autoficționale și intertextuale sunt constante în romanele și eseurile acestui scriitor care, fiind interesat nu de scriitura aventurii, ci de aventura scriiturii, își situează protagoniștii
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
Tema favorită: cibernetica pe înțelesul tuturor! Chiar în numărul 16 un interviu cu profesorul cibernetician Edmond Nicolau tratează tema mașinilor care „au scris versuri”. Poza literatului naiv în ale tehnicii computeristice aici își are originea, naivitate și încredere în puterea creatoare a omului niciodată egalat de mașină, pentru că „niciodată mașina nu va scrie versuri”. Iar profesorul cibernetician zdruncină încrederea umanistă a interlocutorului: „Sînteți sigur? A și scris!”. O altă temă favorită a senzaționalismului de coloratură intelectuală, cosmosul, de data aceasta nu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
de emoția estetică e tocmai presentimentul că, pus în situația de a descrie o experiență, voi tinde s-o povestesc la fel ca autorul. Putința de a te regăsi într-un text ca într-o posibilă expresie a propriei facultăți creatoare este chiar baza subiectivă a noțiunii de valoare. Un text e valoros dacă, citindu-l, simt nevoia de a-i fi plagiator, imitându-i latent expresia. Și atunci critic e cel care are flerul acestei coincidențe de expresie, fără ca prin
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]