202,596 matches
-
astfel mostre de la toate mașinile de scris din țară și putea identifica orice text ostil dactilografiat". Fără îndoială, lovitura de grație (pentru cititor) vine o dată cu zilele 15-20 decembrie 1989. Misteriosul V. Cristescu dă în continuare rapoarte amănunțite despre Tănase. Omul crede neclintit în sistem - notează totul cu speranța că efortul din acele zile grele îi va fi răsplătit. Există posibilitatea să vi se facă milă de domnul Cristescu: este înghițit fără speranță de o mașinărie infernală care continuă să funcționeze haotic
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
gestioneze partidul, avansînd ipoteza că plecările din PRM vor continua. JURNALUL NAȚIONAL numără, sec, pierderile acestui partid de la alegerile din 2000 încoace, la categoria parlamentari: 15 deputați și un senator. Pe de altă parte, în același ziar, Marius Tucă nu crede că plecarea din partid a doi dintre locotenenții lui C.V. Tudor, Ilie Neacșu și Sever Meșca, va duce la ruperea partidului, cum afirmă alți analiști. Totuși Tucă e și el de părere că dezvăluirile celor care îl părăsesc pe "tribun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
la această vizită. Una dintre ele se referea la intenția României de a adera la NATO, considerată de Ambasada Federației Ruse ca "îngrijorătoare". Apropo de uzanțe diplomatice, Kremlinul recurge la licențe care nu pot scăpa observatorilor. Căci e imposibil de crezut că Ambasada Federației Ruse la București dă publicității de capul ei Teze referitoare la vizita premierului român la Moscova. Iar dacă, prin absurd ar fi așa, ambasadorul ar fi trebuit rechemat în Centrală de urgență, ceea ce, din cîte știm nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
n-au mai vrut nici conferințe de presă, nici cronici, nici publicitate, n-au mai vrut nimic decît tăcere; au avut-o din plin. În ceea ce mă privește, deși știu că e absurd, fiind vorba de o artă a spectacolului - cred că nu trebuie "să te bagi cu forța" într-o sală de proiecție; cred că trebuie respectat dreptul unui cineast de a fi "lăsat în pace" în durerea lui, în eșecul lui... Se știe, dacă un manuscris ratat poate fi
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
mai vrut nimic decît tăcere; au avut-o din plin. În ceea ce mă privește, deși știu că e absurd, fiind vorba de o artă a spectacolului - cred că nu trebuie "să te bagi cu forța" într-o sală de proiecție; cred că trebuie respectat dreptul unui cineast de a fi "lăsat în pace" în durerea lui, în eșecul lui... Se știe, dacă un manuscris ratat poate fi rupt sau aruncat în foc fără nici o pagubă, pentru că el nu-i aparține decît
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
de la manevrele mîinii mele prevăzute cu peniță și cu pensulă pentru tuș. M-am apucat să pictez. Am tot pictat, am tot pictat, și din prima clipă în care am început să mînuiesc culoarea s-a întîmplat un lucru care cred eu că este normal. S-au succedat, adică, niște momente pe care eu le socotesc absolut firești: mai întîi, am pictat în plan, apoi planul nu mi-a mai ajuns. Atunci am început să-l încarc. Să-l încarc mecanic
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
nu făcut!" Atenție: nu mă revendic, însă! Vreau să spun că a avea o structură de bun navigator în visul suprarealist nu înseamnă neapărat că-i ești îndatorat în vreun fel. De aceea declar cu tărie, și trebuie să fiu crezut pe cuvînt, că eu nu mă consider suprarealist. Iar dacă voi fi întrebat: ,,bine, bine, dar atunci ce te consideri?", răspunsul meu este acesta: ,,mă consider scamator!" Dacă pornim de la ideea că orice scamatorie presupune mult exercițiu în preistorie și
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
devină și primul ministru al țării, iar cam tot pe atunci bărbatul politic cu cel mai agresiv orgoliu, în bună parte justificat, din România, P.P. Carp, îi mărturisea tânărului ce tocmai citise din Scrisoarea pierdută că dacă până atunci se crezuse cel mai inteligent om din patrie, acum vedea că se înșelase, Caragiale fiind acela, și tot astfel, dacă cel mai european om politic al vechiului Regat, Tache Ionescu, se declara încântat să-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua generație n-a fost pur și simplu sensibilă la elementul emoțional și butaforic din legionarism: adeziunea ei izvora din "starea de disperare, cu absența altor oferte politice." Să citești și să crezi! De ce or fi fost ei așa de disperați încît să cauționeze crima politică și restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulți din generația cu pricina nu s-au putut realiza (ca Eliade ori Cioran), fiindcă, rămași în țară, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd mai mult cu umor decît cu indignare legenda originii tîlhărești a românilor, autorul concede ironic: "însă și moldovenii de poftesc aceia ale aceluia povestite să ție și să crează, cum dintr-aceia ei pogoară, volnici vor fi. Și neamul și ijdereniia lor de la acei tîlhari și furi de vor vrea să-l mărturisească, încă în voie le va fi, doară zicînd că au și cevași cale de a mai
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
cum dintr-aceia ei pogoară, volnici vor fi. Și neamul și ijdereniia lor de la acei tîlhari și furi de vor vrea să-l mărturisească, încă în voie le va fi, doară zicînd că au și cevași cale de a mai crede" (sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin). Nici legenda lui Dragoș nu e tratată cu prea mult respect frățesc: "ci numai daca din păstori își fac moldovenii începătura, poate le zilce neștine măcară și glumind (iară nu cu adevăr) că
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
recrutați de prin cartierele rău famate. Gata să-ți înfigă șișul în burtă numai pentru că se întâmplă să ții cu altă echipă, aceste gorile respingătoare sunt nu excepția, ci regula de funcționare a vieții meta-sportive din România. Multă vreme am crezut că arătările înspăimântătoare surprinse de câte un prim-plan neîndemânatic al televiziunilor sunt excepții de la comportamentul civilizat al unui popor (nu-i așa?) îngăduitor, gingaș, generos - într-un cuvânt drag Consliului Europei, "tolerant". Am avut câteva tentative să merg la
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
în fața unui pahar cu coniac. A avut loc următorul dialog: "- Nu vă pot ascunde, domnule ambasador, cît de mult regret faptul că Republica Ungară a hotărît să intre în război împotriva Statelor Unite! - Domnule, a răspuns ambasadorul, vă rog să mă credeți că eu, personal, nu sînt de acord cu această decizie. Însă trebuie să precizez un lucru: nu am onoarea de a servi Republica Ungară, ci Regatul Ungariei! - Gosch, de ce nu mi s-a spus acest lucru pînă acum! Sînteți atît
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
politician cît de absurde mi se păreau cuvintele sale. Dar cînd în Balcani a izbucnit un nou război, mi-am amintit de toate aceste incidente și brusc am realizat că remarcile colegilor maghiari nu erau atît de aberante pe cît crezusem cu zece ani în urmă. Fie el "lung" sau "scurt", secolul XX nu se terminase încă. Dintr-o dată, la sfîrșitul lui ne întorceam de unde plecasem. "Versailles" devenea din nou un termen din vocabularul nostru politic. Deși așa s-ar părea
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
realizat că folosise cuvintele mele pentru a caracteriza istoria modernă a... Spaniei. Astfel mi-a fost servită o lecție ironică: istoria Germaniei nu este, nici pe departe atît de ieșită din comun pe cît noi, germanii, am fi înclinați să credem. În ultimii ani această lecție de relativizare a specificului național a fost demonstrată convingător prin analizarea cauzelor supraviețuirii vechiului regim în toată Europa modernă; prin examinara interconexiunilor dintre societățile europene și politica lor în perioada imediat următoare primului război mondial
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Alex. Ștefănescu Credeam că odată cu prăbușirea comunismului va ieși din circulație expresia "o carte cu probleme", care i-a exasperat - și obsedat - pe scriitori decenii la rând. "O carte cu probleme" era, înainte de 1989, o carte incomodă sau chiar periculoasă din punctul de
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
publicistica românească. Scrie mult și, mai ales, scrie bine, are un portret stilistic pregnant, o marcă inconfundabilă. Aș adăuga că are și meritul de a fi un om de convingeri, un om care nu scrie decît despre lucruri în care crede. Ca să observi toate astea nu e nevoie să faci parte dintr-un club de adulatori halucinați. E suficient să ai o percepție calmă, liberă de frustrări și presentimente. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri în expresia de sine Prietenie
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
comentezi foarte dur o carte pe care în mod vădit n-ai citit-o... Abordarea acestei cărți în bună parte din articolele din Observator cultural a fost inadecvată, întrucît se pornea de la o judecată gata făcută, discutabilă, despre autor, ceea ce cred că mai toată lumea a observat. Ce v-a deranjat pe Dumneavoastră cel mai mult ? Combaterea cărții prin anatemizarea autorului și efortul de a găsi unui act intelectual motivații murdare. Apoi, în unele cazuri, procedeul trist de a comenta foarte dur
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
subiecte, lumea se simte imediat ofensată, amenințată. Am remarcat în multe texte foarte multă ură, care nu e nici un "afect" științific, nici un instrument eficace, nici o metodă cinstită, ci pur și simplu un frison umoral, un palpit năbădăios, pentru mine inexplicabil. Credeți că există o doză de snobism la unii dintre cei care cumpără Omul recent sau e vorba de un interes real ? Probabil că există și snobism. Cartea a fost pentru mulți români, și înainte de 1989, o supapă, un prilej de
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
în a armoniza pagina cu subsolul și-n a crea accesorii inhibante. Foarte puțini sînt cei care scriu riguros, care simt nevoia s-o facă pentru că sînt apăsați de o întrebare vie. Tipul ăsta de text viu, de problematică asumată cred că e rar astăzi. Dar ceea ce iarăși mi se pare important e curajul cu care cartea asta abordează marile idolatrii ale timpului nostru. Oricît ar fi lucrul ăsta de riscant. Există o idolatrie a postmodernului. Postmodernul nu trebuie evacuat, fără
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
gînduri și mi-a arătat că nu întotdeauna e vorba de vanitate: "Opțiunea pe care am făcut-o a fost dictată de respectul pe care îl port peticului. Mă tulbură să văd cum din petice se compune un întreg. Există, cred, o memorie a peticului pe care el o actualizează ori de cîte ori îl folosești, un fel de ereditate semantică. în cazul particular al articolelor la care am recurs știu precis că ele au pretins o mobilizare mai mare decît
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici și arhitecți în goană după cultură generală. în consecință, alege să le vorbească "studenților deștepți" și tuturor acelora care nu caută o "carte de învățătură
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
creierul, pe banii mei!!! Nu l-am înțeles prea bine. A revenit formulat mai clar: adică eu plătesc ca să stau aici?! Și a tot revenit gîndul exprimat în multe feluri. O furie în cascadă a pus stăpînire pe mine. Nu cred că vreun leu într-o cușcă a trăit ce-am trăit eu. în această dispoziție am compus Decalogul timpului liber. Nebun cine pleacă de acasă! Un inventar al tipurilor de discurs în textele Irinei Nicolau arată o diversitate pe care
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
banilor și nu-i mai arde de amor. - Iar cea care suferă, e prietena dumneavoastră Josefina de HohenzollernSiegmaringen. - intui Brătianu lucrurile, sau avu inteligență să-i ofere o scuză partenerei sale de discuție - Bine-nteles; doar ea e o Beauharnais!... Cred că s-a căsătorit cu neamțul de nevoie, iar primul ei fiu seamănă destul de bine cu Împăratul nostru. Știi, Între veri se mai Întâmplă, iar familia asta a Bonapartilor e amestecata, uitea să, cu progenituri de la Josefina lui Napoleon cel
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
mai puțin controlată și dându-și seama, se corectă rapid: Adică, voiam să spun, stimata doamna, că Încep să Înțeleg rațiunile imperiale. Iar ea, fără a se arătă deranjată, renunță la comportamentul controlat, Întrebând că la piata: - Și ce, nu crezi că ăsta e un avantaj pentru sprijinul de care are nevoie țara voastră?! Perfect cavaler al jocului politic, Brătianu preferă să tacă și să-i sărute afectuos mâna. Distinsei doamne nu-i displăcu și Își permise o atenționare cocheta punctând
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]