13,394 matches
-
de coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar nu și la componenta fixă constând în valoarea de referință sectorială, se cuvine a sublinia că jurisprudența instanței supreme a lămurit distincția esențială dintre elementele componente prin intermediul cărora se determină indemnizațiile de încadrare ale magistraților
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au natura juridică a unor despăgubiri și, prin urmare, nu sunt incluse în cuantumul indemnizațiilor de încadrare ale magistraților și nu pot fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. Cuantumul acestor
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
punctat instanța supremă următoarele aspecte relevante pentru prezentele sesizări: „76. În concluzie, natura juridică a diferențelor de drepturi bănești rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în litigii de dreptul muncii, este aceea de despăgubiri, iar nu aceea de drepturi salariale. Pe cale de consecință, aceste despăgubiri echivalente cu diferențele dintre drepturile încasate și drepturile calculate în
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
nu aceea de drepturi salariale. Pe cale de consecință, aceste despăgubiri echivalente cu diferențele dintre drepturile încasate și drepturile calculate în funcție de coeficienții de multiplicare corespunzători procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, nu au schimbat indemnizația de încadrare a celor care au beneficiat de acești coeficienți. 77. În raport cu această clarificare, trebuie subliniat că, așa cum s-a arătat mai sus, indemnizațiile de
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
al parchetului și funcției ocupate, element variabil apt să asigure respectarea principiului ierarhizării. Aceasta înseamnă că despăgubirile echivalente drepturilor rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acordate prin hotărâri judecătorești definitive, nu intră în cuantumul indemnizației de încadrare și, pe cale de consecință, nici nu vor fi avute în vedere pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu, conform art. 82 alin.
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
de faptul că aceste despăgubiri sunt acordate prin raportare la drepturile calculate prin aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ceea ce determină concluzia că valoarea acestor despăgubiri trebuie să respecte prevederile legale aplicabile drepturilor salariale. Altfel spus, atât timp cât despăgubirile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive reprezintă echivalentul unor diferențe rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism/Direcției Naționale Anticorupție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate doar de către magistrații judecători/procurori care ocupă o „funcție similară“ cu a
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
contextului și definirea problemelor Analiza problemei Identificarea și operaționalizarea problemelor vizate de SNPR Prioritățile SNPR Scopul, obiectivele generale și specifice Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Obiectiv general 2 - Prevenirea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
CNSMLA - Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog CPR - Colegiul Psihologilor din România DGASPC - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DNP - Direcția Națională de Probațiune DSM - Diagnostic and statistical manual ICPC - Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității IGPR - Inspectoratul General al Poliției Române INS - Institutul Național de Statistică MAI - Ministerul Afacerilor Interne ME - Ministerul Educației MEC - Ministerul Educației și Cercetării MFN - Mecanismul Financiar Norvegian MFTES - Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse MJ - Ministerul Justiției MMFTSS - Ministerul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
evaluare a riscurilor și nevoilor SNPR - Strategia națională de prevenire a recidivei SNRSPPL - Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate SPAS - Serviciul Public de Asistență Socială UE - Uniunea Europeană UNODC - Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate Introducere Recidiva este un fenomen complex care implică atât factori personali, precum valori, abilități, motivație, educație, cât și factori socio-culturali, precum suport social, atitudini pro sau anti-sociale, stigmatizări, normalizarea infracționalității în anumite subculturi ori economici, cum ar fi statutul socio-economic
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
victime, precum și pentru siguranța și încrederea publică - că această problemă trebuie abordată prin eforturi substanțiale, inclusiv resurse bugetare. Un număr tot mai mare de dovezi arată că recidiva poate fi prevenită prin promovarea reabilitării, reintegrării sociale, renunțării individuale la criminalitate și justiției restaurative. Cu toate acestea, problema nu poate fi rezolvată doar de sistemul de justiție penală. Este necesar să se abordeze cauzele fundamentale ale comportamentului criminal, precum și dificultățile practice și stigmatizarea care împiedică reintegrarea cu succes a infractorilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ale comportamentului criminal, precum și dificultățile practice și stigmatizarea care împiedică reintegrarea cu succes a infractorilor în societate. La nivelul ONU, reducerea recidivei a fost una dintre temele principale la cel de-al Paisprezecelea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea criminalității și justiție penală, inclusiv prin deliberări între statele membre și un atelier dedicat pe această temă. Angajamentul de a reduce recidiva este reflectat ferm în documentul final al Congresului, Declarația de la Kyoto. În decembrie 2021, statele membre ONU au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
toate limbile oficiale ale Națiunilor Unite, în vederea dezvoltării unor strategii model de reducere a recidivei, care pot servi drept instrumente utile pentru statele membre, ținând cont de dispozițiile relevante din standardele și normele existente ale Națiunilor Unite în prevenirea criminalității și justiție penală [..] " . Strategiile model de reducere a recidivei, în curs de dezvoltare, au scopul de a oferi statelor membre orientări practice și flexibile, fiind sunt menite să ofere bune practici care să fie luate în considerare și utilizate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de a oferi statelor membre orientări practice și flexibile, fiind sunt menite să ofere bune practici care să fie luate în considerare și utilizate de statele membre în cadrul sistemelor lor juridice naționale. Acestea sunt menite să contribuie la prevenirea criminalității. Potrivit strategiilor model, individualizarea în procesul de justiție penală este considerată centrală pentru reducerea recidivei. Evaluările individualizate sunt, acolo unde este cazul, considerate esențiale pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză în legătură cu un infractor. Pentru a atinge obiectivul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
1993; ● Principiile Națiunilor Unite privind prevenirea delincvenței juvenile (Principiile de la Riyadh), adoptate prin rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 45/112 din 14 decembrie 1998; ● Ansamblul Regulilor Minime de Tratament al Deținuților, adoptat de primul Congres al ONU privind prevenirea criminalității și tratamentul infractorilor și aprobat de către Consiliul Economic și Social prin Rezoluțiile nr. 663 C (XXIV) din 31 iulie 1957 și nr. 2076 (LXII) din 13 mai 1977; ● Ansamblul regulilor minime ale Națiunilor Unite cu privire la administrarea justiției
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la persoanele deținute și la cele aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune, adoptată de Comitetul de Miniștri la 26 februarie 2025 la cea de-a 1520- a reuniune a adjuncților miniștrilor; ● Orientările CM(2019)111-add adoptate de Comitetul European privind Problemele Criminalității privind recrutarea, selecția, educația, formarea și dezvoltarea profesională a personalului penitenciar și de probațiune, 2019. Uniunea Europeană ● Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, adoptată la Consiliul European de la Nisa la 7 decembrie 2000; ● COM (2011)327 - Cartea verde privind aplicarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
școlar, aprobată prin Ordinul ME nr. 6.235/2023 și Ordinul ME nr. 6.631/2023 pentru aprobarea Programului de prevenire a violenței și a infracțiunilor în mediul școlar "Împreună prindem curaj" și pentru alocarea sumelor provenind din Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității. Principala strategie guvernamentală cu obiective comune prevenirii infracționalității la minori este Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 969/2023. În această strategie au fost expuse, de asemenea, următoarele: "Copiii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Persoane pentru perioada 2024 - 2028, Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027, Strategia Națională pentru Susținerea Părinților 2024-2027. Obiectiv specific 1.1 - Colectarea și centralizarea datelor relevante pentru stabilirea tendințelor criminalității la nivel național Măsuri: 1.1.1. Identificarea tipurilor de date relevante care sunt colectate la nivelul fiecărei instituții; ... 1.1.2. Identificarea și definirea unor indicatori comuni de colectare, a surselor acestora, precum și a beneficiarilor datelor; ... 1.1.3. Colectarea și centralizarea datelor; ... 1.1.4
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
relevante, partenerilor sociali, instituțiilor de învățământ superior, INS, precum și a altor instituții și/sau entități ale acestora care au calitatea de producător de statistici oficiale; ... 1.2.4. Continuarea caravanei "Fără bariere"; ... 1.2.5. Inițierea și implementarea unor proiecte și campanii privind prevenirea criminalității și adoptarea unor conduite preventive, prin transmiterea unor mesaje unitare în mediul online și/sau mass-media. ... Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Măsuri: 1.3.1. Continuarea implementării
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de justiție restaurativă adresate persoanelor condamnate; ... 4.3.3. Dezvoltarea unor abordări centrate pe traumă, prin intervenții adresate persoanelor private de libertate și instruirea personalului; ... 4.3.4. Revizuirea și adaptarea intervențiilor recuperative, desfășurate în sistemul penitenciar, în acord cu informațiile privind tendințele de criminalitate, furnizate de parteneri; ... 4.3.5. Încurajarea păstrării relațiilor de familie ale condamnaților la pedepse privative de libertate prin derularea unor programe și activități cu acest scop; ... 4.3.6. Dezvoltarea unor parteneriate în vederea asigurării unor intervenții recuperative destinate femeilor private de libertate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
conduită, iar nu și cea referitoare la prevenirea și combaterea efectivă a faptelor de corupție în sensul textului de lege anterior evocat. Activitățile de prevenire și de combatere a corupției se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului din Centrala Administrației Naționale a Penitenciarelor și din unitățile subordonate. ... 22. Într-o opinie minoritară s-a apreciat că atribuțiile specifice ale consilierului de integritate, astfel cum acestea sunt prevăzute și definite în Ordinul ministrului justiției nr. 2.127/2020
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
Legea-cadru nr. 153/2017, pentru acordarea majorării de 12,5% a salariului de funcție/salariului de bază. ... 23. S-a arătat că această categorie de personal desfășoară activități concrete de prevenire și combatere a corupției, având în vedere că oferă sprijin Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului din Administrația Națională a Penitenciarelor și facilitează desfășurarea activității acestei structuri prin transmiterea unor informații de interes operativ. ... 24. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare
DECIZIA nr. 116 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298479]
-
37. Standardizarea schemelor de personal, în funcție de volumul de activitate al instanței sau parchetului, precum și constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente performante de investigatori specializați în domenii de nișă, cum ar fi investigațiile financiare ori în domeniul criminalității informatice sau în legătură cu infracțiunile de mediu ... 38. Procedurile competitive, inclusiv concurs pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinți ai instanțelor de judecată și adjuncți ai șefilor parchetelor ... 39. Stabilirea unui singur mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înalt
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
climat de ordine publică și siguranță cetățenească, într-un context european tot mai complex. MAI va urmări modernizarea profundă a structurilor sale, printr-o abordare centrată pe prevenție, profesionalizare, interoperabilitate digitală și apropierea de cetățean. Prioritățile sale vor include combaterea criminalității organizate și a migrației ilegale, securizarea frontierei, adaptarea capacității de intervenție la riscurile climatice și hibride, precum și modernizarea managementului resurselor umane și materiale. Prin măsuri clare de reformă instituțională, digitalizare și cooperare interinstituțională, MAI va deveni un actor-cheie în
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
de performanță și evaluări anuale ... 2. Stabilirea unor priorități de acțiune și indicatori specifici de evaluare, în acord cu nevoile de securitate ale cetățenilor și domeniile prioritare de acțiune ale statului, care să se axeze pe combaterea formelor grave de criminalitate împotriva persoanelor sau a bugetului statului (precum evaziune fiscală) ... 3. Digitalizarea procesului de emitere a documentelor de identitate și de călătorie cu posibilitatea de solicitare și monitorizare online ... 4. Sprijinirea structurilor teritoriale de ordine publică prin aplicații informatice dedicate, ghiduri
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]