19,565 matches
-
introdusă în timpul minorității copilului, acesta o poate porni într-un termen de 3 ani de la data majoratului său. Reclamantul poate fi repus în termen, în condițiile legii. “ ... 12. Întrucât instanța autoare a excepției precizează expres că înțelege să critice termenul de 3 ani pentru promovarea acțiunii în tăgăduirea paternității de către copil, rezultă că obiect al excepției îl reprezintă prevederile art. 55 alin. 1 teza întâi din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, astfel cum au fost modificate prin Legea
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
privind dreptul de acces liber la justiție. Se mai invocă și art. 8 - Dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în esență, faptul că s-ar institui un tratament juridic discriminatoriu între copiii născuți după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, pentru care acțiunea în tăgăduirea paternității este imprescriptibilă, potrivit art. 433 alin. (2) din acesta, și cei născuți
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
un contract de vânzare de praxis de medicină de familie, cauză în cursul căreia s-a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei - societate bancară, ca urmare a intervenirii unei cesiuni de creanță. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică faptul că textul de lege supus controlului de constituționalitate impune, ca regulă generală, doar comunicarea scrisă a cesiunii către debitorul a cărui creanță a fost cedată printr-un contract de cesiune, fără a exista și obligația prezentării dovezii scrise a
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
categoriilor de terți (a se vedea Decizia nr. 727 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 3 martie 2015). ... 13. Autoarea prezentei excepții, debitor cedat într-un contract de cesiune de creanță, critică împrejurarea că legea nu prevede obligativitatea comunicării actului de cesiune către debitorul cedat, pentru ca acesta să ia cunoștință de conținutul său și să poată să își protejeze în mod eficient patrimoniul și să se poată apăra în justiție în
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
în apă în timpul unui conflict cu două persoane necunoscute cu care s-a întâlnit în data de 21 mai 2014. A solicitat identificarea și audierea acestor persoane, precum și administrarea înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere ale microhidrocentralei. A criticat, de asemenea, faptul că organele de cercetare penală au omis să păstreze și să analizeze obiectele găsite în apropierea locului înecului. S-a constituit parte civilă în cadrul procedurii. ... 10. Audiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș la 16
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, părțile au posibilitatea formulării și depunerii apărărilor pe care le consideră necesare, iar împotriva hotărârii instanței părțile pot uza de căile de atac deschise de lege. ... 21. În prezenta cauză, dispozițiile legale sunt criticate din perspectiva faptului că hotărârea prin care a fost soluționată cererea de valoare redusă nu este supusă și recursului. Răspunzând unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, Curtea a reținut prin Decizia nr. 389 din 18 iunie 2020
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
posibilitate în cazul excluderii ca sancțiune disciplinară. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât motivele invocate de autoarea acesteia nu se întemeiază pe conținutul prevederilor legale criticate ca fiind neconstituționale, ci pe procedurile distincte prevăzute în Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64 din 3 decembrie 2011 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, în ceea ce privește măsura încetării profesiei de avocat pentru
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
să dea expresie deplină principiului fundamental pe care se clădește sistemul asigurărilor sociale, respectiv cel al contributivității. ... 9. Mai departe, autorul menționează că în expunerea de motive a celor două acte normative din care fac parte dispozițiile pe care le critică nu se precizează în ce fel s-a ajuns la valoarea punctului de pensie precizată. Calcularea valorii punctului de pensie racordată la valoarea salariului mediu brut pe economie trebuia să fie o consecință chiar a materializării prevederilor legale de reținere
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). ... 22. Mai mult decât atât, în cauza soluționată prin decizia anterior menționată, s-a criticat modul în care Guvernul, prin Ordonanța de urgență nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, a stabilit valoarea punctului de pensie pentru anul 2013. În mod asemănător, în prezenta cauză se critică modul în care Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, pentru anul 2019, valoarea punctului de pensie. Ca atare, rămân relevante și în prezenta cauză considerentele din Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, în care Curtea, analizând considerațiile de
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
care se punea în discuție lipsa de corelare între, pe de o parte, dispoziția de reglementare a valorii punctului de pensie pentru anul 2013 și, pe de altă parte, alte dispoziții legale. În mod similar, în cauza de față se critică lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 și alte prevederi din Legea nr. 263/2010. Ca atare, se impune reiterarea considerentelor de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
specială de procedură, adoptată de legiuitor în considerarea caracterului urgent al cauzelor din materia achizițiilor publice. În acest sens sunt de altfel și considerentele Deciziei nr. 482 din 17 septembrie 2019, precitată, prin care Curtea a reținut că „soluția legislativă criticată ține cont de faptul că subiectele de drept implicate în această categorie de litigii sunt profesioniști. Cu alte cuvinte, procedura contractelor de achiziție publică presupune etape prealabile în care părțile implicate pot solicita și primi clarificări înainte de a se
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, derogatorii, în considerarea unor situații deosebite, fără ca acestea să poată fi contrare liberului acces la justiție, dreptului la apărare sau dispozițiilor fundamentale referitoare la statul de drept. În acest sens sunt prevederile criticate din Legea nr. 101/2016, ce constituie norme de procedură, prin care se reglementează soluționarea contestațiilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, stabilind obligațiile judecătorului, termenul de
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate în redactarea anterioară modificării realizate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății. ... 15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cerere, de Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea a observat că în cauză - la fel ca și în speța de față - este criticată numai teza referitoare la judecători, având în vedere calitatea de judecător a autoarei excepției de neconstituționalitate (aceeași și în cazul autoarei prezentei excepții de neconstituționalitate), astfel încât s-a pronunțat numai în limitele sesizării sale. ... 18. Curtea a observat că
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
precum și celor ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Decizia nr. 467 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
care este primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei consilier juridic care solicită Curții să constate că art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 este neconstituțional, arătând că celelalte texte criticate în dosarele conexate au același conținut, diferind doar perioada de aplicare a acestora. Prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, Curtea Constituțională a stabilit că persoanele care au trecut în rezervă până la 1 iulie 2017 beneficiază de ajutoarele
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
acest act este în vigoare, ulterior punându-se problema inadmisibilității suspendării acestui drept cuprins într-un act normativ abrogat deja în mod expres, știut fiind că un act normativ nu poate fi în același timp suspendat și abrogat. ... 25. Prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă principiul securității raporturilor juridice, așa cum a fost interpretat și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
pe de altă parte, că Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă cadrelor militare, a fost abrogată anterior intrării în vigoare a actelor normative din care fac parte textele criticate. ... 27. În continuare, se apreciază că, întrucât principiul neretroactivității legii impune ca textele criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 să se aplice doar începând cu data intrării lor în vigoare, rezultă că dreptul prevăzut de Legeacadru nr. 284/2010 a existat în intervalul
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
Partea I, nr. 1212 din 11 decembrie 2020, paragraful 32, a statuat că Guvernul, pe lângă îndatorirea fundamentală de a asigura executarea legilor, este abilitat de art. 115 din Constituție să și legifereze, sub controlul Parlamentului. Or, câtă vreme măsurile criticate în cauză au fost adoptate de către Guvern în exercitarea competenței constituționale de a legifera prin intermediul ordonanțelor de urgență și acesta a respectat prevederile art. 115 din Constituție, nu se poate spune că Guvernul a interferat cu atribuția Parlamentului
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
obligată să emită decizie de compensare prin puncte, în baza art. 21 din Legea nr. 165/2013, pentru imobilul ce a făcut obiectul Dispoziției nr. xxxxx din 7 iunie 2012. ... 21. Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile. ... 22. Reclamanta a criticat sentința apelată, susținând că este parțial nelegală și netemeinică, deoarece, deși instanța de fond a analizat cauza sub toate aspectele, efectuând controlul de legalitate asupra dispoziției a cărei validitate a constatat-o, statuând asupra întinderii și existenței dreptului, prin dispozitivul
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
lungă perioadă de timp scursă de la data depunerii notificării și până în prezent, cu ultime termene de grație acordate pârâtei, persoanele care se consideră îndreptățite să poată obține efectiv măsurile reparatorii. ... 30. Pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a criticat sentința, apreciind că admiterea cererii de chemare în judecată ar echivala cu eludarea procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013, instituindu-se un mecanism de despăgubire pe cale jurisprudențială, în alte condiții și în altă procedură decât cea instituită de
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
chemare în judecată ar echivala cu eludarea procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 165/2013, instituindu-se un mecanism de despăgubire pe cale jurisprudențială, în alte condiții și în altă procedură decât cea instituită de legea specială. ... 31. De asemenea, a criticat modul de acordare a cheltuielilor de judecată. ... 32. În ședința publică din 18 iunie 2021, instanța, din oficiu, a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind condițiile care ar putea permite aprecierea conduitei alese. ... 10. În ceea ce privește coroborarea textului de lege criticat cu dispozițiile art. 297 din Codul penal, se arată că, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a statuat că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu se poate raporta numai la încălcarea unor norme primare (legi, ordonanțe
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]