2,936 matches
-
patologia un terapeut bun, și prin asta, deși eu evident văd antraxul ca pe lupta contra civilizației occidentale, cea universalistă și secularistă, în care bacilul e numai una din multele arme letale, nu văd lupta contra antraxului ca pe o cruciadă, dimpotrivă, înțe‑ leg de ce o cruciadă poate adânci răul făcut de antrax, așa cum măsuri nesăbuite luate împotriva ciumei în ora‑ șele Evului Mediu european măreau numărul de victime și nu reușeau să stăvilească flagelul“. Foarte impresionant, dar la ce vă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
asta, deși eu evident văd antraxul ca pe lupta contra civilizației occidentale, cea universalistă și secularistă, în care bacilul e numai una din multele arme letale, nu văd lupta contra antraxului ca pe o cruciadă, dimpotrivă, înțe‑ leg de ce o cruciadă poate adânci răul făcut de antrax, așa cum măsuri nesăbuite luate împotriva ciumei în ora‑ șele Evului Mediu european măreau numărul de victime și nu reușeau să stăvilească flagelul“. Foarte impresionant, dar la ce vă referiți ? A.M.P. : La situația de după
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cătănia mea (1892). În 1870 a publicat în broșură, la Pesta, dar mai întâi în Albina, „Recugetările politice ale unui muntean”, lucrare menită să mențină vie conștiința națională a românilor În broșurile de popularizare preotul A. Berariu duce o crâncenă cruciadă împotriva beției, care dă pe țăran în mâna cârciumarului și cămătarului. Învățăturile sale le ilustrează îndeosebi prin pilde vii, pe care le-a cules în timpul serviciului militar făcut în Boemia. Candela, anuar teologic și bisericesc, înființat la 1882, director prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu reține din descoperirea și existențaunei religii decât rezonanța asiatică, corijată și adecvată în laboratoarele filologice, a numelui fondatorului. Cuceririi arabe și islamizării Iranului îi urmează raporturile eminamente comerciale ale genovezilor și venețienilor cu provinciile ilkhanatelor, misiunile papale în epoca cruciadelor 2 și, după aceea, implantarea primelor misiuni creștine, carmelite, augustiniene sau iezuite 3.Vor trece câteva secole bune până când europenii vor ajunge să discearnă în Persia, aparte de scena disputelor teologice cu musulmanii șiiți persani, dominanți în acest proverbial imperiu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
-lea. Spre sfârșitul secolului, cele două țarate În care se Împărțise Bulgaria sunt cucerite, și Imperiul Otoman ajunge la linia Dunării, la granița țării Românești. Odată cu căderea Constantinopolului (1453), partida este definitiv pierdută de creștini În Balcani. Tentativele occidentale de cruciadă antiotomană (Nicopole, 1396; Varna, 1444) se vor sfârși În dezastru. Turcii sunt totuși opriți la Belgrad, unde suferă o Înfrângere la 1456. Trei sferturi de veac mai târziu reiau Însă expansiunea. Armata ungară este nimicită la Mohács În 1526, iar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
democrați ai lui Antonescu, ar fi optat pentru cea din urmă! Obiectivul prim al românilor era, fără Îndoială, eliberarea Basarabiei și Bucovinei. Armatele române nu s-au oprit Însă la Nistru. Au mers mai departe, În ceea ce s-a numit „cruciada Împotriva bolșevismului“. Au fost, pe frontul de est (În flancul sudic), principalul auxiliar al germanilor. Românii au cucerit Odessa, apoi Crimeea, și au ajuns până la Stalingrad și În Caucaz. A urmat retragerea. În aprilie 1944, rușii pătrund În Moldova. Concomitent
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în adolescența mea (la cererea mamei), puterea și controlul lui au continuat să se răsfrângă asupra familiei (care mai includea două surori mai mici), întotdeauna din rațiuni financiare (certuri nesfârșite între avocați în legătură cu pensia alimentară și ajutorul copiilor). Era misiunea, cruciada lui, urmărind să ne epuizeze, să ne oblige să realizăm cu disperare că noi - nu comportamentul său - eram responsabili pentru că nu mai făcea parte din viața noastră. A plecat de-acasă, din Sherman Oaks, în semn de protest, mutându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și Fenicia / 163 1. Mesia metis / 165 2. Frații noștri musulmani / 169 3. Pe drumul Damascului / 178 4. Preafericirile Lor / 191 5. Unde Dumnezeu caută un Cezar / 198 6. Frontiere / 208 7. Unui prieten libanez asasinat / 224 8. Vânt de cruciadă / 230 9. Sionisme / 234 Iordania: Gerasa (Jerash), Amman, lacul Tiberiada, Umm Qais (Gadara), Hammat Gader, cheile de la Yarmouk, Decapolis, Petra, Sephoris, Arbela (Irbid), Deraa, Machoronte. Siria: Golan, Kuneitra, Cezareea lui Filip, Decapolis, Maaloula (mănăstirea Sfântul Sergiu și Bacchus), Damasc (Kaftaro
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Iată o ingenioasă cacodicee amintind de felul cum apărea Răul în teodiceele de altădată: credința îl exonerează pe bunul Dumnezeu de răul comis în numele lui. Și pana a avut parte de lungi perioade de inactivitate. În fond, odată închisă paranteza cruciadelor, semiluna Orientului sufletelor, mai mult în eclipsă decât vizibilă, nu ocupă un loc major în istoria noastră literară. În secolul XX, nici Proust, nici Henry James, nici Thomas Mann, nici Gide sau Malraux n-au ajuns pe-aici. Vizitatorii importanți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Politicienii noștri au devenit vedete de varietăți; iar intelectualii noștri se îmbată cu cuvinte mari goale. Această sincopă locală nu dă decât și mai mult preț, să știi, unui destin ca al tău. Cu prietenie, pe curând. 8. Vânt de cruciadă De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă căci s-a apropiat împărăția cerurilor. (Matei, IV, 17) Am văzut, la Institutul Francez din Orientul Apropiat, anatemele lansate de numărul doi al Al-Qaida pe site-ul său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o lua pe jos pe drumuri, fără un ban în bu-zunar, jefuind orașele Ungariei și cele de pe Dunăre. Nu mai credem în păcatul originar, iar iadul nu mai sperie pe nimeni. La ce bun să mai iei crucea în mână? Cruciada, cumpărarea mântuirii cu sângele tău, a ajuns oare o noțiune lipsită de sens? Și eliberarea căror locuri sfinte? Degeaba au lansat naziștii "cruciada contra bolșevismului", iar grupurile noastre de creație "cruciada contra alcoolului", nicio vorbă mare nu-i mai sperie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
originar, iar iadul nu mai sperie pe nimeni. La ce bun să mai iei crucea în mână? Cruciada, cumpărarea mântuirii cu sângele tău, a ajuns oare o noțiune lipsită de sens? Și eliberarea căror locuri sfinte? Degeaba au lansat naziștii "cruciada contra bolșevismului", iar grupurile noastre de creație "cruciada contra alcoolului", nicio vorbă mare nu-i mai sperie pe europeni. Nici măcar nu mai face parte din vocabularul nostru general (în Dicționarul cultural al lui Alain Rey avem un lung articol la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
La ce bun să mai iei crucea în mână? Cruciada, cumpărarea mântuirii cu sângele tău, a ajuns oare o noțiune lipsită de sens? Și eliberarea căror locuri sfinte? Degeaba au lansat naziștii "cruciada contra bolșevismului", iar grupurile noastre de creație "cruciada contra alcoolului", nicio vorbă mare nu-i mai sperie pe europeni. Nici măcar nu mai face parte din vocabularul nostru general (în Dicționarul cultural al lui Alain Rey avem un lung articol la "crocodil", un altul la "a crede" dar la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
contra alcoolului", nicio vorbă mare nu-i mai sperie pe europeni. Nici măcar nu mai face parte din vocabularul nostru general (în Dicționarul cultural al lui Alain Rey avem un lung articol la "crocodil", un altul la "a crede" dar la "cruciadă" nimic). Nu mai are curs, în sensul lui propriu, decât în America de Nord, bastion al milenarismului evanghelic, unde întrebuințarea lui în sens figurat este de altfel o banalitate (cel de-al Doilea Război Mondial a fost, pentru americani, o cruciadă pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la "cruciadă" nimic). Nu mai are curs, în sensul lui propriu, decât în America de Nord, bastion al milenarismului evanghelic, unde întrebuințarea lui în sens figurat este de altfel o banalitate (cel de-al Doilea Război Mondial a fost, pentru americani, o cruciadă pentru libertate). Desigur, exterminarea sarazinilor nu ne-ar displăcea prea tare nici nouă, dar de departe, apăsând doar pe un buton, fără a ne urni de acasă, lăsând totul în urma noastră. Cucerirea piețelor, da, dar să plătești cu propria persoană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
marii seniori care, zece ani mai târziu, își vor croi feude în Țara Sfântă. Erau oameni de vocație, nu de ambiție. Societatea fără clase le servea drept Ierusalim ceresc. În fond, Revoluția va fi fost un piculeț, în secolul XX, cruciada fiilor mai mici, fără drept de moștenire, din familii și a celor fără de Dumnezeu așa cum prima cruciadă, cea a calicilor și a oamenilor neînsemnați, poate fi considerată ca fiind revoluția celor uitați de Dumnezeu din Evul Mediu. Explicația materialistă, goana
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vocație, nu de ambiție. Societatea fără clase le servea drept Ierusalim ceresc. În fond, Revoluția va fi fost un piculeț, în secolul XX, cruciada fiilor mai mici, fără drept de moștenire, din familii și a celor fără de Dumnezeu așa cum prima cruciadă, cea a calicilor și a oamenilor neînsemnați, poate fi considerată ca fiind revoluția celor uitați de Dumnezeu din Evul Mediu. Explicația materialistă, goana după pradă de război și după pământuri, nu explică primul impuls al credinței care a pus pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
A unui absolut îndreptățit să ne rechiziționeze în orice clipă, fără niciun apel venit din afara țării, și în fața căruia nu există argumente pentru a i te sustrage, cum ar fi guri de hrănit, gripă, obligații profesionale sau rate de achitat. Cruciada mit de dreapta și Revoluția mit de stânga se adăpau din aceleași surse psihice, secate acum pentru noi cei care trăim din weekenduri, din acțiuni la Bursă și din plata orelor suplimentare. Două mituri, altminteri antidemocratice, mistice și militante, neavând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mitului proletar? Și că în lupta dintre sacru și profan, primul îi va întinde într-o zi celui de-al doilea o mână de ajutor? Visului grandios numit Revoluție i-au trebuit două secole pentru a fi dezactivat (1789-1989). Fenixul Cruciadă preia ștafeta și crapă de sănătate. Atâta doar că o face pe un front inversat, și sub numele de jihad în accepția războinică a cuvântului (care nu e singura). Noi, europenii, ne-am pierdut în același moment și cultura religioasă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doar că o face pe un front inversat, și sub numele de jihad în accepția războinică a cuvântului (care nu e singura). Noi, europenii, ne-am pierdut în același moment și cultura religioasă și pe cea a războiului. Spiritul de cruciadă occidental care consta într-o fuziune a celor două suflă în sens invers, de la est la vest. Nu va exista pentru voi mântuire în afara jihadului", conchide același Zawahiri (care detestă Hezbollahul tot atât de mult ca și Hamasul). Luptătorii kamikaze de la Jenin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de ani mai târziu. Unul mai ambițios decât simpla recucerire a Andaluziei și a Siciliei, global village obligă. Cu un avantaj, totuși, pentru recucerirea Ierusalimului: lucrează la domiciliu. Și cu toate ambiguitățile a ceea ce medievistul René Grousset a numit "demagogia cruciadei" când o mișcare religioasă servește drept acoperire unor mici canalii sau unor caizi nelegați de niciun jurământ (nimic de pierdut, totul de câștigat) și care iau ostatici doar pentru a jefui, a obține o răscumpărare sau a decapita. 9. Sionisme
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și te răzvrătești vei lua "Stăpânirea e Fiara" (Apocalipsa, XIII). Un cunoscător al Cărții are întotdeauna de ales măcar între două variante. Asta îi permite să facă față în orice situație. La câțiva pași de orașul roman, ruine de pe timpul cruciadelor. Resturi de fortăreață, o frumoasă sală boltită, ziduri de apărare de trei metri grosime. În 1101, Baudouin I a cucerit această cetate cu armata francilor. După care Saladin s-a întors victorios. I-a reluat-o Richard Inimă de Leu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu armata francilor. După care Saladin s-a întors victorios. I-a reluat-o Richard Inimă de Leu. Mai târziu, părăsindu-și stejarul de sub care împărțea dreptatea, bunul nostru rege Ludovic al IX-lea a venit pe aceste meleaguri cu cruciada a opta, puțin înainte de 1254. Până când, în 1265, un sultan mameluc a pus un punct final acestui șir de escapade nebunești inițate de niște creștini înfumurați. Un subiect arzător care va fi la ordinea zilei și mâine, când soldații americani
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
permită paisprezece opriri la rând, s-a preferat un ocol la dreapta, și se urcă pe la poarta Sfântului Ștefan, biserica Sfânta Ana, mănăstirea maicilor Sionului etc. Ceea ce înseamnă cam o oră bună de mers, fără să te oprești. Așadar, după cruciade, din "rațiuni de incomoditate", via liturgică încărcată de onoruri și de simboluri a fost preferată de către tradiție unei via istorice, prea puțin demonstrativă. Reconstruită pe ruinele unor ruine, actuala biserică neobizantină (1924) are vârsta Boului de pe acoperiș* și a Manifestului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
incintă, intrare pe care, în caz contrar, copiii Mariei și-ar disputa-o cu toate ghearele scoase. Acest lucru nu se prea știe în Occident, și e cu atât mai bine, căci unora le-ar sări muștarul. S-a propovăduit cruciada pentru motive de același calibru. În momentul în care tensiunea dintre Cruce și Semilună urcă, să ne felicităm că descendenții lui Ludovic cel Sfânt și succesorul lui Petru însuși nu găsesc o necuviință în faptul că un necreștin, ba chiar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]