2,383 matches
-
rămas în sat, își construiesc cu mult greu o biserică pentru suflet cu numele cuvioasei Parascheva. Autorul proiectului - arhitectul raionului Sangerei Gașca Anatolie. Toate lucrările efectuate în folosul bisericii au fost săvârșite de către enoriașii locali sub egida Serafimei Țonov, adevărat ctitor al acestui locaș de cult. Dacă pe timpuri există linia de hotar între satele învecinate, astăzi între satele Sangereii Noi și Marinești ea nu mai există, căci satele s-au alipit demult, insă necesitatea pentru construcția noilor case e la fel de
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
privitoare cătră interesuri sau oricum nu au dreptul a -l supune.”... În statistica din 1809 a Eparhiei Romanului, Schitul Valea Neagră nu apare, dar într-o scrisoare din 17 iulie 1844, a episcopului Meletie către protoieria ținutului Putna, arată ca ctitorii Schitului Valea Neagră cer să se facă alegere de stareț. În anul 1936, Eparhia Romanului, care avea pe atunci 13 schituri, menționează în statistică și Schitul Valea Neagră. În anul 1952 schitul este transformat în mănăstire pentru maici, fiind populat
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
stăreția, turnul-clopotniță, cuhnea, zidurile de incintă etc. În sala gotică s-a amenajat un paraclis. În afară de acestea, starețul Mitrofan a amenajat o modernă gospodărie anexă. Prin activitatea sa de înnoire și înfrumusețare a complexului mănăstiresc, el este socotit un mare ctitor restaurator al Mănăstirii Cetățuia. Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel, este amplasată în mijlocul incintei. Ea a fost studiată îndeaproape, la începutul secolului al XX-lea, de arhitectul Gh. Lupu și de inginerul și istoricul Gheorghe Balș
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Picturile in pridvor s-au păstrat cel mai bine, remarcând aici "Arborele lui Iesei", "Judecata de apoi", "Scara lui Climax" și sfintele pictate în medalion. În pronaos, pe peretele vestic, s-a păstrat tabloul votiv în care este reprezentată familia ctitorului: domnitorul Gheorghe Duca, Doamna Anastasia, Doamna Ecaterina (probabil soacra domnitorului), Constantin Duca (care va domni între anii 1693-1695 și 1700-1703), fiica sa Elena (viitoarea soție a cronicarului Nicolae Costin), fiica sa Maria, alături de un alt copil, al cărui nume nu
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
diferă de la unul la altul. În pronaos se află două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au fost înmormântați domnitorul Gheorghe Duca și fiica sa, Maria. Doamna Maria, fiica ctitorului, a fost îngropată acolo în anul 1672, pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă: "„Aici se odihnește Doamna Maria, fiica lui Io Duca Voievod, anul lui Hristos 1672 septembrie 13”". În aceeași
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă: "„Aici se odihnește Doamna Maria, fiica lui Io Duca Voievod, anul lui Hristos 1672 septembrie 13”". În aceeași nișă, mai la vest, se află mormântul ctitorului, Gheorghe Duca (Duca Vodă cel Bătrân). Acesta a murit la 24 martie 1685 în orașul Liov (astăzi în Ucraina), unde fusese dus de poloni. În anul 1693, fiul său, Constantin Duca, voievod al Moldovei (1693-1695, 1700-1703), i-a adus osemintele
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
donat de Duca Vodă în anul 1669: "„Acest clopot s-a dăruit la venerata și sfânta mănăstire Cetățuia, a sfinților, vestiților, pretutindeni lăudaților și în frunte mergători Apostoli Petru și Pavel, de către preacucernicul și preastrălucitul Domn a toată Moldova și ctitor, domn domn Io Duca Voievod, spre veșnică pomenire. În anul 1669”". Cu privire la acest clopot, N.A. Bogdan relatează o legendă potrivit căreia acest clopot a denumit "Buciumul lui Duca-Vodă" deoarece avea un sunet deosebit de puternic. El se afla la un cioban
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
și-a dat suflarea. Meșterii, care nu erau altceva decât îngeri trimiși dinadins în acel loc, l-au îngropat. Mormântul este situat în inima Pustiului Iudeei, la circa 10 kilometri sud de Ierihon, și circa 20 kilometri est de Ierusalim. Ctitorul moscheei din sanctuar a fost Salah Ad-Din (Saladin), dar actualul sanctuar, zidit din calcar bej , a fost inițiat de către sultanul Beibars prin anul 1269, așa cum se poate deduce din inscripția aflată pe unul din pereții moscheei. Tradiția spune că sultanul
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
menționați în Coran și tovarășilor lui Mohamed, au fost finanțate prin „awqaf”, un patrimoniu creat din proprietățile confiscate de la Biserica Romano-Catolică. În cazul lui Nabi Musa, fondul waqf a fost obținut prin exproprierea unor proprietăți bisericești din apropierea Ierihonului. Activitatea de ctitor pios a lui Baibars al Bunduqdari a creat un precedent pentru următorii stăpânitori. În lungul evului mediu în apropierea sanctuarului au fost ridicate hanuri, principalul han în actuala lui formă fiind terminat în deceniul 1470-1480. Se crede că pe parcursul anilor
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
mormintele familiei Eminescu din dreptul altarului se află pe această listă la numărul 513, având codul de clasificare . datează de la începutul secolului al XIX-lea, ea fiind construită ""pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolae Isăcescu, care sunt primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost (re)făcută din vălătuci"". Istoricul Nicolae Stoicescu datează biserica la anul 1825. La 30 iulie 1847, căminarul Gheorghe Eminovici (1812-1884), tatăl poetului Mihai Eminescu, a cumpărat pentru suma de
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Împrumut la bancă. și astăzi unii dintre participanții la acel eveniment ctitorial povestesc cu recu noștință că Guvernul Canadei, stat multicultural, a dat suma de 65.000$ ca Încurajare pentru o asemenea instituție. După cum Își amintește George Bălașu, unul dintre ctitori, timp de decenii cel mai activ dintre membri, prezent și la ediția 2013, la care a venit de la azilul, unde locuiește actualmente, Însuși ministrul Multiculturalis mului, Ms. Munro, a Întors prima lopată de pământ la ridicarea clădirii principale. Așezarea este
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
tipărită la Iași în 1643, "Molitvelnic" (Iași, 1681), "Liturghier" (Iași, 1683), "Evanghelia greco-română" (București, 1699). La mai mult de 90 de ani după construcția sa, biserica de lemn, care era cunoscută sub numele de Biserica Banu ca o referință la ctitorul său, se deteriorase și devenise prea mică pentru numărul sporit al enoriașilor. Mitropolitul Iacob Stamati și obștea parohiei au finanțat construirea unei noi biserici cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, planurile și construcția bisericii fiind executate de un arhitect din Transilvania
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
asemenea, pe lângă biserică, boierul Savin Zmucilă a construit și un azil pentru a-i adăposti pe săracii, bolnavii și călători care a funcționat până în anul 1948, azil finanțat atât din veniturile aduse parohiei de proprietățile cu care fusese înzestrată de ctitor, printre care și clădirea în care a funcționat la începutul secolului al XX-lea berăria Bragadiru, clădire reconstruită care adăpostește astăzi Cinematograful Tineretului, cât și din donațiile altor boieri. Lectură suplimentară
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
zidită o piatră pe care este scrisă litere armenești o inscripție pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene), care a fost introdusă în zid mult mai târziu. După o tradiție consemnată de preotul ortodox Dimitrie Dan, ctitorul bisericii ar fi fost înmormântat în lăcașul de cult, dar acest lucru nu s-a verificat încă. Prezența unei pietre de mormânt cu următoarea inscripție: ""Aceasta e locul de odihnă a martirului Hagop, fiul lui Khogea Biata, acel care a
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Hacic Hancoian. Istoricul armean H. Dj. Siruni, ținând seama că anul erei armene 1055 corespunde cu anul de la Hristos 1606, a presupus că această piatră de mormânt fie a fost adusă din altă parte, fie vrea să arate că respectivul ctitor pomenit ""a clădit numai o parte a bisericii, sau clopotnița"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
fostul sulger Dumitrașco Ursachie vinde căpitanului Alexandru Ilschi jumătate de sat din Crasna, Ținutul Sucevei. La 15 iulie 1701, Constantin Duca voievod (1700-1703) întărește Episcopiei Rădăuți - unde era Nicolae Vasilievici episcop - stăpânirea peste daniile domnilor de mai înainte și ale ctitorilor, printre care se pomenește de un alt uric de la Ștefan Voievod pentru un loc de prisacă ce se cheamă în fundul Crasnii, numit Hrușca. La 10 august 1724, în Iași, Mihai Racoviță Voievod comunică lui Calistru, episcopul de Rădăuți, că jumătate
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Istrati a construit o nouă biserică pe moșia să din Rotopănești, la îndemnul soției sale, Sevastia născută Ciudin, si a fiului lor, Titus Istrati. Construirea lăcașului de cult s-a făcut cu binecuvântarea episcopului Meletie Istrati al Hușilor (1851-1857), fratele ctitorului. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere latine: ""Aquestu templu, dedicatŭ Santei Treimi, cu bine-cuvîntarea Prӗ-santieĭ sale episcopului de Hussi, domnul domnŭ Meletie Istrati, s'au fundatŭ de fratele seu, mare
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
acreditării. În ziua de 21 aprilie 1993, la baza fundației viitoarei clădiri a Universității Europene "Drăgan" din Lugoj, a fost îngropat un tub de oțel inoxidabil, conținând un mesaj semnat de Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan, președintele Fundației Europene Drăgan, ctitorul universității, și de Virgil Turcan, primarul de atunci al municipiului Lugoj. Domnul profesor Drăgan a spus cu acest prilej: "Astăzi este o zi istorică, prin punerea primei pietre la fundamentul clădirii cetății noi, universitare, a Lugojului, a cărui veche cetate
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
cu o suprafață de 499 mp, ce cuprinde: depozitul de carte, o sală de lectură cu 124 de locuri, sala de elaborare proiecte studențești și Centrul de Presă al studenților. La 26 martie 1997 efigia profesorului dr. Iosif Constantin Drăgan, ctitorul universității, a fost montată la intrarea în hol. Este vorba de un mozaic de mari dimensiuni (2,85 m înălțime X 1,87 m lățime), realizat de italianul Vittorio Venturelli din Pietrasanta. Lucrarea a fost realizată, după model, din mozaic
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
și efectuarea cercetării locului faptei ” - în “Investigarea criminalistică a locului faptei”", Lucrările Simpozionului Internațional de Criminalistică, București, 2004. - „Rules for investigation the scene of crime. Romanian theory and practices”", în Research Institute of Police Science, decembrie 2004, Seul. - „Frații Minovici, ctitori ai Criminalisticii românești”" , în „Rolul și contribuția probelor criminalistice și medico-legale în stabilirea adevărului”, Editura Luceafărul, Lucrările Simpozionului Internațional de Criminalistică, 2005, p.;62-86. - „Tehnici de identificare - de la intuiție la știință”", Simpozionul Internațional de Criminalistică, București, octombrie 2005. - „Views on
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
ai rampei și ai condeiului, încredințat fiind că, ceea ce exprima el, viu în clipa așternerii în pagină, viu rămâne și pentru urmașii vrednici." " Sunt dator cu această carte în primul rând directorului general al primei scene românești, prozatorul Dinu Săraru, ctitorul noului muzeu al Teatrului Național." " Marele animator mi-a schimbat destinul, chemându-mă la înfăptuiri pe care le doream cu ardoare de multă vreme. Îi stau alături cu mândrie și hărnicie, convins că trăiesc șansa pe care Dumnezeu ți-o
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
îi datorăm înființarea muzeului, crearea Bibliotecii Teatrului Național, matineele, chiar o scenă pentru cei tineri, botezată Teatrul Mic. În 2002 este inaugurată noua serie de Conferințe ale Muzeului nou al Teatrului Național, cu prilejul aniversării a două veacuri de la nașterea ctitorului Teatrului cel Mare, Ion Heliade Rădulescu, și a nașterii lui Ion Luca Caragiale. Academicieni, universitari și cercetători prestigioși au onorat sesiunile științifice. Sesiunea de comunicări dedicate lui Ion Heliade Rădulescu la 150 de ani de la naștere (21 ianuarie 2002) sunt
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
a transmis un mesaj tuturor celor care îi urmăresc activitatea virtuală. În 11 aprilie îl prăznuim pe Sfanțul Ierarh Calinic de la Cernica, făcătorul de minuni, unul dintre marii părinți duhovnicești și cărturari ai veacului al XIX-lea. Cunoscut că mare ctitor de mănăstiri și biserici, de spitale, școli și case pentru orfani, biblioteci și școli de pictură bisericească, Sfanțul Calinic fusese binecuvântat și cu darul facerii de minuni: de la exorcizări, tămăduiri miraculoase, la întoarcerea bărbaților acasă, la măritișul fetelor sau la
Firea: Să îndreptăm un gând pios către luminoasa sa figură by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37534_a_38859]
-
în adevăr i s-ar fi cuvenit mai de grabă tonul colegial a unui om ce voiește să măsure argumente, nu să împartă învățăminte. Relevăm acest lapsus, nu din altă cauză, ci numai pentru că el e obiectul unui fin paralogism. Ctitorul rus voiește să zică că, fiind Alecsandri poet, adică mișcîndu-se pe un teren paralel, nu congruent cu acela al politicei, răspunsul din pana diplomatică ar fi oarecum superior adresei din pana cea de poet. Ne permitem a releva că acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]