3,093 matches
-
este suficientă pentru a crea un rezonator. Laserele cuantice în cascadă Fabry-Pérot sunt capabile să producă puteri mari, însă la curenți mari de funcționare, sunt de obicei multi-mod. Lungimea de undă poate fi schimbată în principal prin modificarea temperaturii dispozitivului cuantic în cascadă.. Un laser cuantic în cascadă cu feedback distribuit este similar unui laser Fabry-Pérot, cu excepția unui reflector Bragg distribuit, construit pe partea de sus a ghidului de undă pentru a preveni emisia la o altă lungime de undă decât
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
un rezonator. Laserele cuantice în cascadă Fabry-Pérot sunt capabile să producă puteri mari, însă la curenți mari de funcționare, sunt de obicei multi-mod. Lungimea de undă poate fi schimbată în principal prin modificarea temperaturii dispozitivului cuantic în cascadă.. Un laser cuantic în cascadă cu feedback distribuit este similar unui laser Fabry-Pérot, cu excepția unui reflector Bragg distribuit, construit pe partea de sus a ghidului de undă pentru a preveni emisia la o altă lungime de undă decât cea dorită. Acest lucru obligă
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
deși o variantă interesantă de reglare poate fi obținută prin pulsarea unui laser DFB. În acest fel, lungimea de undă a laserului este “ciripită” rapid pe parcursul unui puls, ceea ce permite scanarea cu rapiditate a unei regiuni spectrale. Într-un laser cuantic în cascadă cu cavitate externă, dispozitivul cuantic în cascadă servește pe post de mediul de câștig pentru laser. Una sau ambele fațete ale ghidului de undă are/au un strat anti-reflexie ce învinge acțiunea cavității optice a fațetelor despicate. În
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
fi obținută prin pulsarea unui laser DFB. În acest fel, lungimea de undă a laserului este “ciripită” rapid pe parcursul unui puls, ceea ce permite scanarea cu rapiditate a unei regiuni spectrale. Într-un laser cuantic în cascadă cu cavitate externă, dispozitivul cuantic în cascadă servește pe post de mediul de câștig pentru laser. Una sau ambele fațete ale ghidului de undă are/au un strat anti-reflexie ce învinge acțiunea cavității optice a fațetelor despicate. În exteriorul dispozitivului cuantic în cascadă, câteva oglinzi
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
cu cavitate externă, dispozitivul cuantic în cascadă servește pe post de mediul de câștig pentru laser. Una sau ambele fațete ale ghidului de undă are/au un strat anti-reflexie ce învinge acțiunea cavității optice a fațetelor despicate. În exteriorul dispozitivului cuantic în cascadă, câteva oglinzi sunt aranjate într-o anumită configurație pentru a crea cavitatea optică. Dacă un element selectiv de frecvență este inclus în cavitatea externă, este posibil să se reducă emisiile laser la o singură lungime de undă și
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
regleze și radiația. De exemplu, grilajele de difracție au fost folosite pentru a crea un laser reglabil ce poate acorda mai mult de 15% din lungimea sa de undă centrală. Structurile alternante ale celor două materiale semiconductoare care formează heterostrucura cuantică pot fi “cultivate” pe un substrat folosind o varietate de metode, cum ar fi epitaxia fasciculului molecular (MBE), epitaxia fazei vaporilor metalorganici (MOVPE) sau depunerea chimică de vapori metalorganici (MOCVD). Laserele cuantice în cascada au fost comercializate pentru prima dată
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
ale celor două materiale semiconductoare care formează heterostrucura cuantică pot fi “cultivate” pe un substrat folosind o varietate de metode, cum ar fi epitaxia fasciculului molecular (MBE), epitaxia fazei vaporilor metalorganici (MOVPE) sau depunerea chimică de vapori metalorganici (MOCVD). Laserele cuantice în cascada au fost comercializate pentru prima dată în anul 2004, and broadly-tunable external cavity quantum cascade lasers first commercialized in 2006. iar cele cu cavitate externa în 2006. Ieșirea optică de mare putere, gama de reglaj și funcționarea la
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
pentru prima dată în anul 2004, and broadly-tunable external cavity quantum cascade lasers first commercialized in 2006. iar cele cu cavitate externa în 2006. Ieșirea optică de mare putere, gama de reglaj și funcționarea la temperatura camerei fac ca laserele cuantice în cascadă să fie utile pentru aplicații spectroscopice, precum teledetecția gazelor și a poluanților din atmosferă și din mediul înconjurător, precum și securitatea casnică. Acestea pot fi folosite și pentru controlul vitezei de croazieră a vehiculelor în condiții de vizibilitate redusă
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
înconjurător, precum și securitatea casnică. Acestea pot fi folosite și pentru controlul vitezei de croazieră a vehiculelor în condiții de vizibilitate redusă, pentru radare de evitare a coliziunii, pentru controlul proceselor industriale și în diagnosticarea medicală, precum analizoarele de respirație. Laserele cuantice în cascadă sunt de asemenea utilizate pentru a studia chimia plasmei. Gama lor dinamică largă, sensibilitatea excelentă și funcționarea în condiții de siguranță combinate cu fiabilitatea remarcabilă ar trebui să depășească foarte ușor multe dintre obstacolele tehnologice care împiedică existența
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
largă, sensibilitatea excelentă și funcționarea în condiții de siguranță combinate cu fiabilitatea remarcabilă ar trebui să depășească foarte ușor multe dintre obstacolele tehnologice care împiedică existența acestei tehnologii pe piață. Atunci când este utilizată în sisteme multi-laser, spectroscopia intrapulsatorie a laserelor cuantice în cascadă oferă o acoperire spectrală largă, ce poate fi folosită pentru a identifica și cuantifica molecule grele complexe, precum acelea din produsele chimice toxice ori explozive sau din droguri. Emisia nedirijată a unor astfel de lasere în fereastra atmosferică
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizicianul austriac Erwin Schrödinger în 1935. Ilustrează ce probleme apar dacă se aplică interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viața de zi cu zi. A imaginat un experiment în care este prezentă o pisică care poate să fie vie sau moartă, în funcție de un eveniment aleator anterior. În timpul elaborării experimentului său a inventat termenul Verschränkung (cu sensul
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
din viața de zi cu zi. A imaginat un experiment în care este prezentă o pisică care poate să fie vie sau moartă, în funcție de un eveniment aleator anterior. În timpul elaborării experimentului său a inventat termenul Verschränkung (cu sensul de conexiune cuantică). Experimentul mental al lui Schrödinger a fost o urmare a discuțiilor despre paradoxul EPR, numit astfel după autorii săi Albert Einstein, Podolsky și Rosen în 1935. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
Verschränkung (cu sensul de conexiune cuantică). Experimentul mental al lui Schrödinger a fost o urmare a discuțiilor despre paradoxul EPR, numit astfel după autorii săi Albert Einstein, Podolsky și Rosen în 1935. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea tuturor stărilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozițiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arată că superpoziția decade într-o stare definită exact în momentul în care are loc măsurătoarea cuantică. Schrödinger și
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
cuantică). Experimentul mental al lui Schrödinger a fost o urmare a discuțiilor despre paradoxul EPR, numit astfel după autorii săi Albert Einstein, Podolsky și Rosen în 1935. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea tuturor stărilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozițiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arată că superpoziția decade într-o stare definită exact în momentul în care are loc măsurătoarea cuantică. Schrödinger și Einstein au schimbat mai multe
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
Schrödinger a fost o urmare a discuțiilor despre paradoxul EPR, numit astfel după autorii săi Albert Einstein, Podolsky și Rosen în 1935. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea tuturor stărilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozițiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arată că superpoziția decade într-o stare definită exact în momentul în care are loc măsurătoarea cuantică. Schrödinger și Einstein au schimbat mai multe scrisori despre articolul EPR al
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea tuturor stărilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozițiile posibile ale particulelor subatomice). Interpretarea Copenhaga arată că superpoziția decade într-o stare definită exact în momentul în care are loc măsurătoarea cuantică. Schrödinger și Einstein au schimbat mai multe scrisori despre articolul EPR al lui Einstein, în cuprinsul cărora Einstein a subliniat că superpoziția cuantică a unui butoias instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
Copenhaga arată că superpoziția decade într-o stare definită exact în momentul în care are loc măsurătoarea cuantică. Schrödinger și Einstein au schimbat mai multe scrisori despre articolul EPR al lui Einstein, în cuprinsul cărora Einstein a subliniat că superpoziția cuantică a unui butoias instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât și neexplodate. Pentru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schrödinger i-a aplicat principiile asupra unei ființe vii care poate avea sau nu conștiență
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
scrisori despre articolul EPR al lui Einstein, în cuprinsul cărora Einstein a subliniat că superpoziția cuantică a unui butoias instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât și neexplodate. Pentru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schrödinger i-a aplicat principiile asupra unei ființe vii care poate avea sau nu conștiență. În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziție din interiorul unui atom către superpoziția la o
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
Copenhaga implică faptul că pisica rămâne în același timp vie și moartă până la deschiderea cutiei. Schrödinger nu a dorit să promoveze ideea unei pisici moartă-și-vie concomitent ca pe o posibilitate serioasă; din contră: experimentul mental servește la ilustrarea ciudățeniei mecanicii cuantice și a matematicii necesare pentru descrierea stărilor cuantice. Intenționând să aducă o critică interpretării Copenhaga — larg acceptată în 1935 — experimentul mental al lui Schrödinger rămâne o piatră de încercare pentru interpretările mecanii cuantice; modul în care fiecare interpretare tratează problema
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
timp vie și moartă până la deschiderea cutiei. Schrödinger nu a dorit să promoveze ideea unei pisici moartă-și-vie concomitent ca pe o posibilitate serioasă; din contră: experimentul mental servește la ilustrarea ciudățeniei mecanicii cuantice și a matematicii necesare pentru descrierea stărilor cuantice. Intenționând să aducă o critică interpretării Copenhaga — larg acceptată în 1935 — experimentul mental al lui Schrödinger rămâne o piatră de încercare pentru interpretările mecanii cuantice; modul în care fiecare interpretare tratează problema pisicii lui Schrödinger este adesea folosit ca un
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
experimentul mental servește la ilustrarea ciudățeniei mecanicii cuantice și a matematicii necesare pentru descrierea stărilor cuantice. Intenționând să aducă o critică interpretării Copenhaga — larg acceptată în 1935 — experimentul mental al lui Schrödinger rămâne o piatră de încercare pentru interpretările mecanii cuantice; modul în care fiecare interpretare tratează problema pisicii lui Schrödinger este adesea folosit ca un mod de a ilustra și a compara fiecare caracteristică, tărie sau slăbiciune ale diverselor interpretări ale mecanicii cuantice. Schrödinger a scris: Textul de mai sus
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
o piatră de încercare pentru interpretările mecanii cuantice; modul în care fiecare interpretare tratează problema pisicii lui Schrödinger este adesea folosit ca un mod de a ilustra și a compara fiecare caracteristică, tărie sau slăbiciune ale diverselor interpretări ale mecanicii cuantice. Schrödinger a scris: Textul de mai sus este o traducere a două paragrafe dintr-un articol original mult mai mare, care a apărut in revista germană "Naturwissenschaften" ("Științele naturii") în 1935. Faimosul experiment mental al lui Schrödinger ridică întrebarea: "când
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
scris: Textul de mai sus este o traducere a două paragrafe dintr-un articol original mult mai mare, care a apărut in revista germană "Naturwissenschaften" ("Științele naturii") în 1935. Faimosul experiment mental al lui Schrödinger ridică întrebarea: "când" un sistem cuantic încetează să existe ca un amestec de stări și devine unul dintre ele? (Mai tehnic, când încetează starea cuantică actuală să mai fie o combinație liniară de stări, fiecare dintre ele semănând cu stări clasice diferite, începând în schimb să
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
a apărut in revista germană "Naturwissenschaften" ("Științele naturii") în 1935. Faimosul experiment mental al lui Schrödinger ridică întrebarea: "când" un sistem cuantic încetează să existe ca un amestec de stări și devine unul dintre ele? (Mai tehnic, când încetează starea cuantică actuală să mai fie o combinație liniară de stări, fiecare dintre ele semănând cu stări clasice diferite, începând în schimb să aibă o descriere clasică unică?) Dacă pisica supraviețuiește, ea își amintește că a fost mereu vie. Însă consecințele experimentului
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
liniară de stări, fiecare dintre ele semănând cu stări clasice diferite, începând în schimb să aibă o descriere clasică unică?) Dacă pisica supraviețuiește, ea își amintește că a fost mereu vie. Însă consecințele experimentului EPR care sunt consistente cu mecanica cuantică microscopică standard arată că obiectele macroscopice, precum pisicile, nu au tot timpul o descriere clasică unică. Scopul experimentului mental este de a ilustra acest aparent paradox: intuiția noastră spune că nici un observator nu poate fi într-un amestec de stări
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]