2,852 matches
-
sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
adolescentului trădează nevoia de libertate spirituală, pe care încearcă să o obțină peste toate constrângerile, convențiile. Căldura, participarea cu care este construit profilul scriitorului Gib Mihăiescu spune ceva despre o identificare a autorului cu eroul, în aspirația spre libertate a cugetului, în evaziunea lirică, în zborul spre mister spre vis, de care avem nevoie pentru a putea trăi, precum constată autorul. --------------------------------- Antonia BODEA Cluj-Napoca 15 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Antonia BODEA - AL FLORIN ȚENE - LA BRAȚ CU ANDROMEDA / Antonia Bodea : Confluențe
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
o unică frunză, tristă, și verde, Înfloresc sorii pe chipul meu sufletist, Pentru lumea ce numai astfel mă vede. În cetatea cuvântului, pana mi-e suflet, Zbuciumul timpului vrând să-l aștearnă, În uniri cu poeții, merg prin spirit și cuget Pe cărări nesfârșite spre tata și mama. Vouă, rânduri alese din miezul iubirii, Mă închin pentru zelul și farmecul meu, Nu e alta magie, decât cea a rostirii- Cu fata smerita, îmi spun: "Iată sunt eu." Doamne, ai undeva pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea împacă cu Partida ortodoxă moldo-valahă PMR
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
-n șanț mai plânge”, alteori ” Metaforele tremură de frică”sau mai apoi aflăm ”fior de zeu/ Într-o ”metaforă fierbinte”. Acest tablou al iubirii este întregit de acea ”Puritate” a culorilor și a talentului pictoriței Octaviana Daia, aici doctor în ”Cuget de poet” . Să nu uităm că, uneori, poezia pictorului se prelungește în ritmul poemului și invers, aceasta însemnând și transpunerea în culori a muzicalității poeziei, aș spune, această relație culoare - poezie. Iar macii cu ochi de lumină din pictura Octavianei
”MUNTELE DIAFAN AL IUBIRII” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380912_a_382241]
-
totuși un Dumnezeu slab! interveni Nerva. Magistrul Ruthavan își întoarse capul către acesta. -Și zeii sunt slabi ilustre! Dar sunt puternici atunci când există solidaritate. Ei există întâi în inima noastră într-un loc nevăzut, simțit de fiecare în parte în cugetul său! Tăria lor însă e dată de voința și credința cetățenilor! Tiberius îi privi îngândurat dar nu spuse nimc. Se întoarse în mijlocul sufrageriei și se așeză din nou pe o canapea luxoasă pe a cărei tapiserie era brodat în aur
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
ce-n gând,am avut, De răul crescut pătimaș,iar in minte, De ruga nespusă,deși-aș fi putut, S-o simt,s-o trăiesc,sau s-o spun în cuvinte! M-acuză,de lipsa de lacrimi și plâns, De cuget trufaș,de lipsa iubirii, De false comori,ce în viață am strâns, Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd, Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă, Pe frați ce se
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
ce-n gând,am avut,De răul crescut pătimaș,iar in minte,De ruga nespusă,deși-aș fi putut,S-o simt,s-o trăiesc,sau s-o spun în cuvinte! M-acuză,de lipsa de lacrimi și plâns,De cuget trufaș,de lipsa iubirii,De false comori,ce în viață am strâns,Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd,Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă,Pe frați ce se
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
caracterul, ci banul, banul cosmopolit pe oricare cale ar fi el câștigat, a măsura trecutul cu banul e un sacrilegiu față de istoria națională.” Ei bine, la 133 de ani de la redactarea rândurilor de mai sus, se vede cu ochiul și cugetul libere că lucrurile nu au evoluat deloc în sens pozitiv. Ba, dimpotrivă, putem grăi, fiindcă tirania “banului cosmopolit” (obținut prin toate mijloacele machiavelice posibile în contemporaneitate) a ajuns să modifice completamente încărcătura filozofică reală a verbului “a fi” și să
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Dumnezeu și Creația Sa, întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge apoi licoarea serafică a cuvântului. Când sufletul poartă în sânul său lumina cunoștinței dumnezeiești, limba grăiește pururi mireasma Duhului Sfânt. Trupul trebuie așadar ctitorit lăcaș sfânt al sufletului-biserică în
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
început! Au urmat apoi zile și nopți de dragoste prin telefon, cu conversații lungi, care ne făceau pe amândoi să nu închidem telefoanele până târziu, în fiecare noapte. Această femeie începuse deja să facă parte din sufletul și chiar din cugetul meu. O țineam la curent cu mersul procesului meu de divorț în România, iar ea mă încuraja drăgăstos tot timpul. Simțeam din plin sprijinul ei moral, de care aveam așa mare nevoie atunci: - Nu-ți face griji, dragul meu, zicea
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
este bine gândit și structurat, aduce publicului exemple din viața de zi cu zi, pentru a-i explica omului de rând cum se întâmplă fenomenele la nivel macro, utilizând exemple la nivel micro. Este ca un mini laborator pe ... II. CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST?, de Paul Gheorghiu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
la nivel macro, utilizând exemple la nivel micro. Este ca un mini laborator pe ... II. CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST?, de Paul Gheorghiu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o mașinărie performantă a naturii, gata să
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
mai evident atunci când murim. Mintea încetează a mai exista, și, odata cu ea, nici noi nu mai existăm. Dar este oare corect să se identifice omul cu mintea sa? Citește mai mult Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o mașinărie performantă a naturii, gata să
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
Ed. Filos, București, p. 247-279) În închisorile comuniste, în vâltoarea suferinței sale au odrăslit ca un zâmbet de soare într-un mărgăritar de rouă-înroșit de lacrimi și sânge: psalmii de dor și psalmii de luptă. Așa s-a ivit în cugetul său cinstirea limbii române, în Camera 4 Spital în penitenciarul Iadului-Pitești: „Inscripție pe o carte de limba română” - Tu n-ai umblat în larguri purtată de corăbii. / Nu ți-au slujit în temple gingașele fecioare. / Doinită, ori rostită în zăngănit
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
și teatrul sunt doi, dar o singură conștiință, iar actorul și spectatorii sunt mulți dar un singur trup! Prin aceasta, Cristian Simion, și de fapt toți artiștii de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” statornicesc responsabilitatea și misia de luminători ai cugetului, de împrospători cu zori ai vieților spirituale ale trăitorilor și iubitorilor teatrului. Arde în noi dorul de teatru și datorită acestui actor care cu o mână cheamă și cu cealaltă îmbrățișează. În relația directă cu oamenii el aseamănă comportamentul uman
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
de trăim și nu crăpăm, ce-i în gușă, și-n burtică... de ispită... nu scăpăm! și mai spun, la o adică, (că-s în pană de hârleț) rămâi, carevasăzică, cu ce tragi pe... făcăleț! însă eu, în sinea mea, cuget, că nu-s nătăfleț: dacă nu trag la măsea, nu pot nici la... făcăleț! Referință Bibliografică: la o adică... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1563, Anul V, 12 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir
LA O ADICĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374479_a_375808]
-
rătăcit ce-așteaptă binecuvântare. Când fără sau cu voie a greșit. Lumina ce-i primită în dar, este Cale spre Ceruri întinsă, când speranța nu e în zadar. E Adevăr din lege nescrisă. Lumina curăță păcate omului, de-a-i fi cugetul curat. Când este dată mai departe, cu sfânt mesaj ,,Hristos a înviat!" Iar cel ce a primit lumină, să aprindă candela iubirii. Să ardă-n credință divină și-n suflet, pe calea nemuririi. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Lumină din Lumină
LUMINĂ DIN LUMINĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374537_a_375866]
-
tijă, nu are rost să le purtăm acum de grijă!) Când Terra va muri, vom fi departe, în alt sistem solar, mai primitor, căci omenirea n-o să aibă moarte: mai veșnică-i decât oricare sori! INVOLUȚIE Toate se strâng în cugetul din mine, în profunzimi de spirituale mine; materia-și mai pierde din mândrie și își frânează arderea cea vie, iar cosmosul, cu miile-i de astre, va curge-atunci prin venele-mi albastre. Când va ieși prin pleoapele-mi deschise, va
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
lacrimi, cu un mare gol în suflet și cu o mulțime de întrebări fără răspuns referitoare la cauza care îi îndeamnă pe unii semeni ai noștri să aleagă crimă chiar cu prețul vieții lor, dar ne-am simțit întăriți în cuget trăind în acest binecuvântat spirit de solidaritate canadian. Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada marți, 28 octombrie, 2014 Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - SPIRITUL DE SOLIDARITATE CANADIAN / Elenă Buică : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi
SPIRITUL DE SOLIDARITATE CANADIAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374593_a_375922]
-
acea nostalgie în fața necunoscutului absolut. Într-adevăr, nu peste mulți ani, aveam să întâlnesc pe adevăratul Spinoza, în anul al doilea al Facultății de Istorie - Filozofie, de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, când aveam să cunosc detalii semnificative ale cugetului filosofului olandez de origine evreiască Baruch Spinoza, continuatorul lui Descartes, pe linia raționalismului, dar nu și al dualismului cartezian (res cogitans rex extensa). Cu a sa Substanța causa sui, filosoful modern reîntrona ontologia ființei unice: Deus sive natura, înzestrată cu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
faptul că s-a întâlnit cu acest om de litere ce a știut să ne conducă, veți constată după ce veti citi cartea, într-o poveste adevărată în care o româncă moldoveano-olteancă a adunat toate calitățile unui păstrător de suflet și cuget românesc și pe care le-a înnobilat transmițându-le mai departe, mai adânci și mai pline de sensurile cărora le-a desprins înțelesurile! În cartea, "De-as putea viața întoarce" Maria Loga este un personaj cu ajutorul căruia traversam o lume
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
Ciurunga-Răstignire ) În jurul parfumului ei se așterne o lumină și o liniște binecuvântată, de pare un chip angelic cu surâs serafic, dar și o amazoană a sacrului pământ dac, care-și cunoaște și depășește menirea sa creștin-ortodoxă. Pătrunzându-i adânc în cuget, nu pare a fi nimic naiv, idilic, ci mai degrabă o bărbăție de tunet cu viori de ecou ce face auzită iubirea de pământ și de cer în adânca sa venerație pentru Dumnezeu și Neam. Alteori, trupul i se leagănă
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
începuturi, Pe pajiști, nopții așternuturi, Astrele blând tăifăsuiesc Și-ngână glasu-ți îngeresc. Din boltă, strălucindul car Așează pacea-n Rășinar. Se-ngroapă casele-n tăcere, Sub lina lunii mângâiere. Doar ici și colo câte-un muget Mai strică liniștea. În cuget Și pe sub sarici vine tihna Ciobanilor cătând odihna. Cuvântul tău înalți sublim Din Rășinari, din țintirim, Spre stele ce tăifăsuiesc Și-ngână glasu-ți îngeresc. *** Rășinarii după Goga (II) Pășteau deasupra casei tale Turme de nori și-n urma lor, Luceafărul
RĂŞINARI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373536_a_374865]
-
sensul lor la pictogramele interiorului nostru, de la cădere la o nouă cunoaștere” , de la plecare la întoarcere, nu este vectorială și spiralată, pragul trecându-se fără să ne dăm seama, parcurgând lumi. Bine scris! Filosofic și în același timp acceibil. Sunetul cugetului, ca al ploii, întrerupt de grozăvia fulgerului, apoi, iar ploaia! „Nu aruncați cu pietre” - recunosc pe cel ce se târăște prin întunericul tunelului în căutarea luminii, mânat de dorința cunoașterii și amintindu-și parfumul atingerii. Vrea să se descâlcească, să
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]