2,007 matches
-
Însumi, și că e necesar să-ți rechemi spiritul și să-l abați de la acest mod de a concepe, pentru ca el să se poată recunoaște cu mai multă claritate În natura sa. Dar ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Însă ce este un lucru care gândește, adică unul ce se Îndoiește, Înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, care totdeodată imaginează și simte? Nu sunt puține acestea, dacă toate aparțin naturii mele. Dar de ce să nu-i aparțină? Nu sunt
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Întâmpla ca aceea ce văd să nu fie, de fapt, ceară; se poate Întâmpla să nu am nici măcar ochi prin care să văd ceva; dar nu se poate Întâmpla defel ca atunci când văd sau (ceea ce nu-mi pare diferit) atunci când cuget că văd, eu Însumi, cel care gândește, să nu fiu ceva. De asemenea, dacă socotesc că bucata de ceară există, ca urmare a faptului că o pipăi, reiese din nou același lucru, anume că eu sunt; iar dacă eu judec
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În eseul „Cultură și știință”, despre care astăzi se știe că este o traducere selectivă după Bildung und Wissenschaft de Lazarus, dăm peste această remarcă: „Cine vrea să fie cu adevărat cult se cuvine, înainte de toate, ca să lucre și să cugete în cercul ce-i aparține lui și, pentru ca aceasta să n-o facă unilateral și-n strâmtoarea spiritului, de aceea va trebui să-ntindă activitatea sa pe toate terenurile care-s situate în cercuri împrejurul cercului său propriu”. Cultură, știință
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care părțile se influențează reciproc, formând un întreg. În centrul cercului e „interesul general-uman”, dar fiecare individ își are cercul său „deosebit mai îngust”. Omul este dator să răspundă unei „chemări”, să lărgească mereu cercul propriu, „să lucreze și să cugete în cercul ce-i aparține lui și, pentru ca acesta să n-o facă unilateral și-n strâmtoarea spiritului, de-aceea va trebui să-ntindă activitatea sa pe toate terenurile care-s situate în cercuri împrejurul cercului său propriu” (Eminescu, 1977b
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de importanța faptelor mele, precum și de faptul că, pentru a înțelege complexitatea lumii, pentru a-i admira frumusețea, este imperios necesar să gândim trans. (David Romina). Aceste teme mi-au canalizat atenția asupra unor aspecte asupra cărora nu îndrăznisem să cuget. (Șimonca Diana) Cu siguranță mi-a folosit să conștientizez din nou cât de mult acțiunile mele afectează lumea și mediul în care trăiesc și cum pot să aduc o schimbare. (Chiș Monica) M-a ajutat să realizez că doar educându
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
văzută se împletește cu cea nevăzută. Dacă v-au placut bufonii..." și liniștea. "Suntem atât de singuri" și ultimul gest al Actorului mâna dreaptă ridicată cu arătatorul ușor în sus spre frunte și-apoi cele la care se cuvine a cugeta, rostite fățiș, la rampă, ca un epilog la un clinchet distanță de tot restul. Exact ca lumina care cuprinde scena și sala și care îngăduie să ne privim în ochi cu actorii și regizorul deopotrivă. Publicul tace. N-are curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suntem?...Cine?...De unde? fără să pretindă un răspuns. Și pe acorduri de Marcello și de liniște deplină și-a trimis ecoul în lume, fin și plin ca pașii celor care, mergând spre casă, știu acum la ce se cuvine a cugeta. Vasilica BLOHAT Dom' Profesor Pentru că legătura noastră (ca orice legătură adevărată) a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ei pe o parte oarecare a trupului, copilul ei va avea în aceeași parte a trupului semnele acelor fructe. Dacă femeia însărcinată s-a speriat de foc și în acel moment se prinde de față și dacă în acel moment cugetă la împrejurarea că este grea, apoi copilul nu va avea astfel de semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede că, dacă cugetă cel ce sughiță la persoana care vorbește, înceată sughițul. Cînd sughiți, te doresc prietenii. Cînd sughiți, te vorbesc oamenii de rău. Cînd sughiți tare, te vorbește cineva de rău, iar cînd sughiți ușor, te vorbește de bine. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate am dat. O! Suflete ticălos Negru și Întunecos Zicea-i că-n lume-i frumos. Pe lume cît ai trăit În rele te-ai tăvălit. Îngrijit numai de trai Nu gîndeai la iad, la rai. La moarte n-ai cugetat Dar de dînsă n-ai scăpat. Că iată ia a venit Și din lume te-a răpit. Îngerul morții acum Mă Însoțește la drum Și mă trece pe la iad Unde păcătoșii ard. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Mumulean, Prale, Daniil, Văcărescu, Beldiman, Cantemir, Donici, Pann. În trei strofe este elogiat V. Alecsandri: "Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice". Preluând o idee de la Schopenhauer, după care existența universală se definește prin viață și moarte, poetul cugeta cu amărăciune într-o meditație filosofică, la o lume superficială: "Toate-s praf... Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi". În penultima strofă, Eminescu definește poezia drept o creație pură, divină, unde imaginile poetice sunt "icoane" care înnobilează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lin pătruns-ai prin ferești/ Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!" Tabloul al doilea prezintă spectacolul variat al umanității. Sunt aduse în față, prin antiteză romantică, diferite tipuri sociale de la rege până la omul sărac, copleșit de gânduri, care cugetă "la ziua cea de mâine". Luna tutelează universul: codri, izvoare, pustiuri, palate și cetăți, gândirea omului și meditează la problemele omenirii. În unele schițe de portret satiric sunt prezentate câteva "figuri": imaginea unui tânăr ce "caută-n oglindă de-și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
despre soțul ei cu discreție și inteligență, este tenace și dârză, având o logică impecabilă. Deslușește semnele vremii (vântul nu mai bătea, semn că va descoperi taina), și mai apoi după o credință străveche, după legi nescrise, face înmormântarea și cugetă: "cine ucide un om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". După ce și-a făcut datoria și a înfăptuit dreptatea, viața reintră în normal. În acțiunea sa, Vitoria a dovedit luciditate, devotament, neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din Nazianz. Teologul și epoca sa (330390), Traducere Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, pp. 282-283. footnote>. Fratele Sfântului Vasile, anume Sfântul Grigorie de Nyssa, făcând referire la bogăția materială și cea duhovnicească, învață că doar cel ce nu mai cugetă la cele pământești își poate îndrepta mintea la cele cerești: „Voiești să știi cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăția trupească în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
aceasta e pentru mine bogăția cea mai bună și Hristos Care înaltă pururea mintea mea (...)”{\cîte 53}. Fratele Sfanțului Vasile, anume Sfanțul Grigorie de Nyssa, făcând referire la bogăția materială și cea duhovniceasca, învață că doar cel ce nu mai cugeta la cele pământești își poate îndrepta mintea la cele cerești: „Voiești să știi cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăția trupeasca în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ca text având simultan valențe poetico-testamentare, gnoseologice, ontologice, estetice ș.a.m.d. (a se vedea, bunăoară, măcar observațiile făcute de Ilie Constantin în "România literară", nr. 14/1997: "oricare dintre noi posedă o capacitate de a învăța și de a cugeta așa cum acel locuitor din Tecuci avea un motor -, dar e necesar ca un magistru să intervină pentru a o trezi din starea ei virtuală. Altfel, necălăuzită spre cunoaștere, acea capacitate de a înțelege sub îndrumarea unei călăuze sigure nu s-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
despre diferența dintre lectura lineară și cea tabulară poate fi vorba aici? Iar în secvența următoare este descris mecanismul intratextual acela de a te vedea pe tine ca pe altul, despre care vorbea Michel Butor. (S6i) Părea c-o întreabă cugetând...părea că ea-i răspunde în cugetări deșirate... un dialog și cu toate astea, dacă voia să cuprindă realitatea lui, nu era decât un dialog al cugetărilor lui proprii, el cu sine însuși. Ciudat! Această despărțire a individualității lui se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întrerupeau). Din acest motiv, lectorul nu simte absența vreunui episod important, ci a jocului narațiune-descriere care potența suflul dramatic al experienței lui Dan-Dionis. Varianta nu este variațiune a operei, ci chintesența, livrată asumat, direct, pozitiv. (H2a) Părea c-o întreabă cugetând...părea că ea-i răspunde în cugetări deșirate...un dialog și cu toate acestea, dacă voia să cuprindă realitatea lui, nu era decât un dialog al cugetărilor lui proprii, el cu sine însuși. Ciudat! Această despărțire a individualității lui se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deschide o paranteză în care ne este prezentată fiica spătarului Tudor Mesteacăn, Maria. Presupunem că această prezență onomastică polisemantică mai putea aștepta câteva paragrafe.Ea este un pretext de suspendare a producerii dedublării. (H2b) E un moment mare, să mă cuget mai întâi gândi el [...] umbra lui începu iar a prinde conturele unei icoane în oloi, cu fruntea naltă, palidă, pleșuvă, cu buze vinete, cu părul de câteva fire sure, cu privirea fixă și profundă, pe care și-o ținti lung
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Portretul zugrăvit în ulei se poate vedea de aproape, cu detalii relevante sau nu pentru momentul inițierii, însă, în orice caz, cu o risipă de epitete, toate exprimate prin adjective propriu-zise, ceea ce sugerează o înfățișare arhetipală, dată, nu făcută. Umbra cugetă și Dan are acces la istorisirile ei, ceea ce reprezintă o etapă de trecere de la "părea că o întreabă cugetând...părea că ea-i răspunde în cugetări deșirate" la "Bună seară!" dialog nemijlocit.Chiar și atunci când o va vedea și asculta
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
orice caz, cu o risipă de epitete, toate exprimate prin adjective propriu-zise, ceea ce sugerează o înfățișare arhetipală, dată, nu făcută. Umbra cugetă și Dan are acces la istorisirile ei, ceea ce reprezintă o etapă de trecere de la "părea că o întreabă cugetând...părea că ea-i răspunde în cugetări deșirate" la "Bună seară!" dialog nemijlocit.Chiar și atunci când o va vedea și asculta fără echivoc, Dan va auzi gândirile umbrei ca și când ar fi propriile lui cugetări. Să urmărim al treilea episod și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
răgușit 12 oare, [...] (Umbra mea Eminescu: 2011, II, pp. 261-262). În ultimul hipotext remarcăm o alternanță persoana I/persoana a III-a a verbului care sugerează un transfer nedecis de identitate. În (h2d), personajul își fixa ochii la umbră și cugeta, pentru ca în următorul extras intratextual să apară un fel de oglindire a umbrei. Și mai important este răspunsul pe care se-nțelege că îl oferă umbra, dar îl rostește personajul. Tot în hipotextul ultim din serie se produce un efect
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sine. Manuscrisul ar fi, deci, o scriere a cărui singură funcție este aceea de a pregăti o altă scriere. [...] Avantextul constituie, deci, un fel de dialog al autorului cu el însuși"42. (h2e) [...] și-mi fixază ochii la ea și cugetă... cugetarea mea e vorbă pentru ea căci ea mă înțelege și-mi răspund. Tot în gândiri lungi (s.n.) și deșirate [...] căci nu vorbesc (în gând) de cât eu cu mine [...] (Simion: 2005, II, 184). Umbra din hipotext, din variantă, este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
De aici și impresia de pasivitate a indivizilor în fața haosului existențial. Comentează, la un moment dat, relevant, personajul principal, Viktor: Totul era în ordine sau, cel puțin, așa i se părea lui. Fiecare perioadă de timp își are normalitatea sa, cugeta el. Ceea ce înainte era considerat înspăimîntător devenise acum ceva obișnuit, iar oamenii acceptau acest lucru ca normă a vieții și continuau să trăiască mai departe, fără a-și face probleme" (p.125). "Normalitatea" vieții protagonistului este să scrie necrologuri. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a anului curgătoriu, spre a pune la cale nimerita facere a țevilor cotegite și de vizitație, precum și spre a grăbi gătirea tuturor țevilor. Despre toate aceste a mele însămnătoare cheltuele, eu niciodată nu am pomenit, pentru că nici odineoară nu am cugetat a cere despăgubire pentru dânsele pe cât am fost în slujba statului și am socotit de datorie a hărăzi toate puterile și experiențiile mele pentru folosul țării. Dar, fiindcă acum, de curând, fără cea mai mică dovadă de vreo vinovăție, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]