13,249 matches
-
morții, în timp ce mă acomodam, am aruncat o privire pe o pajiște de un verde crud. Mai încolo se întindea un tăpșan plin cu flori. Am plănuit o plimbare și, dacă lumina va dăinui fără vreo boare de vânt, poate voi culege flori de coada șoricelului și sunătoare. Mângâiam iarba pufoasă și parfumată, când după o denivelare își desfăta corpul o divă. Am ocolit locul mi-am continuat plimbarea prin iarba verde spre tăpșan . -Ei! ... unde pleci? Cine ești și mă rog
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
însemna să dezonorez o crăiasă, fapt ce craii nu admit. -Trebuia să știu asta, craiul merge la braț cu îngâmfarea, a zis în ironie crăiasa. -Spune cum vrei crăiasă, dar ai uitat că ochiul femeii alege, iar cel al bărbatului culege, a răspuns cu ironie la rându-i craiul. -Bine, atunci o voi încăleca pe ea, arătând spre iapă și se îndreptă către aceasta. Când a ajuns în fața iepei i-a cuprins capul în brațe, cu o mână a prins dârlogii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
le puneam atunci când îl vedeam tot timpul singur. Anii s-au scurs și am început clasa a șaptea într-o zi de toamnă ploioasă în compania unui vânt furios. Trecând către școală am văzut omul, așa ca de obicei singur, culegând într-o căldare nucile, care cădeau pe jos din cauza vântului, din nucul din fața casei, dealtfel singurul pom din ograda lui. De mult mă încolțea gândul cu o întrebare: „Cu ce l-aș putea ajuta?”... M-am gândit atunci, că ajutând
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-și vadă de treabă. Pentru că nucul avea crengi care depășeau aria micii lui ogrăzi, o parte din nuci au căzut în șanțul din fața casei. Fără explicație, am agățat tașca de una din ostrețele gardului și m-am pus pe treabă; culegeam nucile și i le aruncam în ogradă, dar nu-l slăbeam din ochi. Nu știam cum va reacționa și atunci când strângeam nucile, priveam spre el pentru a-i observa manifestările. După ce am adunat o mare parte din nuci s-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cercetări empirice ale autoarei, în număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a împărțit pe copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au fost efectuate asupra părinților care au adoptat prin intermediul Holt. O posibilă explicație ar fi aceea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27,5 ani Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Mame adoptatoare 82% au peste 35 de ani, 50% au chiar peste 40
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani, mai exact, pe categorii de vârstă: 46% au 35 de ani 36% au 40 de vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani 16% au peste 46 de ani Vârsta medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mediată pe o perioadă limitată de timp ulterior comunicarea legătură fiind întreruptă; c. Adopția mediată continuă; d. Adopția complet deschisă 171 copii, 90 băieți, 81 fete, cu o medie de vârstă de 7,99 ani studiu longitudinal; datele au fost culese în perioada 1987-1992 interviul pentru copii si pentru părinți o scală a percepției de sine (Self-perception profile for children, Harter, 1985) în general copiii nu par a manifesta confuzie atunci când li se vorbește despre părinții biologici, iar stima de sine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în 1993 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta părinții care au adoptat trasnrasial nu au raportat un număr mai mare de probleme psihologice și sociale manifestate de copiii adoptați. Prin urmare nu înregistrează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost supuși la diferite forme de abuz și/sau neglijare severă, copii care au mai mulți frați și, potrivit principiilor protecției copilului, trebuie plasați împreună 285. 4.3 Designul cercetării Studiul empiric din cadrul acestui capitol se bazează pe datele culese prin metoda analizei documentelor sociale scrise. Documentele fac parte din dosarele de adopție, aflate în arhivele a șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 7,5. Vârsta minimă înregistrată este de 27 de ani, iar cea maximă de 67 de ani. În majoritatea studiilor naționale și internaționale interpretarea vârstei părinților adoptatori se face raportat la vârsta părinților biologici la prima naștere. Cercetând datele culese prin analiza documentelor sociale din dosarele părinților constatăm însă că numai pentru 70,5% dintre părinți copilul adoptat este și primul copil, restul părinților mai având în momentul adopției unul sau mai mulți copii biologici sau adoptați. Pentru o analiză
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
degrabă dovedesc că nu le cunosc rolul. Dintre factorii cu impact favorabil asupra adopției conduita copilului și în special afecțiunea pe care copiii adoptați o manifestă în raport cu părinții reprezintă cea mai importantă resursă pentru întărirea relațiilor dintre părinți. În afară de datele culese cu scopul verificării și explicării rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au scos în evidență și alți factori de stres, resurse și strategii de coping. Pentru perioada pre-adopție principalii factori de stres au fost: infertilitatea, decizia de a adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de situații părinții se adresează psihologilor sau consilierilor pentru a primi sprijin în construirea relației cu copilul adoptat. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Probabil principalele idei cu implicații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
distincte, este un împrumut direct de la incomparabilul maestru francez Gustave Doré. Din păcate, Muzeul Național nu posedă nici o pictură de Doré. Icoana ungurească de aici, din dreapta, arată învierea lui Hristos. Din rana din coastă crește o viță de vie. Hristos culege și mănâncă strugurii liniștit și nu fără plăcere. Motivul există și în literatură: omul care se îndestulează cu propriile sale secreții dulci. în vreme ce îmi îndeplineam în felul acesta sarcinile de angajat al muzeului, privirea mi s-a fixat pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
felul de hârtii. Exact cum mi-am închipuit! comentă ea, inspectând cu privirea încăperea. Tipic pentru un bărbat singur. Bart se înroși din nou, ca un puștan prins cu ocaua mică. Îmi cer scuze, articulă el rușinat, aplecându-se să culeagă de pe jos câteva cărți, dar la mine este deranj întotdeauna... Da, se vede că lipsește o mână de femeie, i-o reteză scurt Arm. Așa că dacă ai de gând sa ma inviții, ar fi bine să faci îni, ar fi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
om normal, pe o bancă în parc, asta pentru că umblam cu mare greutate dintr-o cameră în alta... Vezi, Bart, pe mine suferința m-a învățat să văd mereu partea plină a paharului... Carpe diem, trăiește-ți clipa, adăugă Bart. Culege fructele zilei și bucură-te de ce ți-a oferit ziua care se termină... Dar când ziua nu-ți oferă nici un fruct? Când viitorul nu ți mai oferă nimic? De unde să mai iei bucuria, Arm?... Oooof, pui mereu întrebări îngrozitor de grele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
largi puteri decizionale autorităților locale și nu de a doua zi. Dar, se pare, că putem acredita o relație de directă proporționalitate între gradul de descentralizare și cel de prosperitate, deoarece acest sistem e mai aproa-pe de realități, mai "patriotic", culege mai ușor tendințele, conștientizează mai bine oamenii, fiind și mai aproape de nevoile lor cele mai stringente. Dar tentația de a obține ușor capital politic prin manipularea serviciilor publice poate fi la fel de mare ca și în cazul guvernului central, mai cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]