2,188 matches
-
la moșia Frenciugi, . La 15 iunie 1851 Constantin Burghele urma să fie despăgubit pentru partea din Șăndreni de către Gheorghe (Iorgu), Gane, fiul Nastasiei, sora lui Costandin Burghele, noul proprietar . Moșia Frenciugi se afla la 1842 În stăpânirea spătarului Costache Burghele, cumnatul spătarului Iordache Gane, proprietarul Șendrenilor, aflați În conflict. Costache Burghelea a avut două surori, Nastasia și Smaranda, prima căsătorită cu Grigore Gane, tatăl lui Iorgu Gane; și Smaranda, căsătorită cu spătarul Iordache Gane, fără a avea moștenitori. Grigore și Iordache
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie 1774-1 octombrie 1777) dă carte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui. Safta Lambrino era sora mai mica a Paraschivei Râșcanu . La moartea tatălui său este Îndatorat de acesta la plata datoriilor și căsătoria Ecaterinei, sora sa. Iordachi Râșcanu pentru Îndeplinirea cerinței părintești vinde cu 21260 de lei locul caselor din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
prințesa Clémence este o tânără desăvârșită căreia i-ar sta bine pe orice tron. Dar nu despre asta e vorba acum. Nici În Alsacia treburile nu stau mai bine. Nu știm prea mult, dar și acolo se țese o conjurație. Cumnatul domniei tale din Ottmarsheim ar putea povesti câte ceva. — Părinte Bernhard, se Înroși Hildebrand până la rădăcina părului. Cumnatul meu Ludovic este un bărbat cinstit. Pun mâna În foc pentru el. Nu și ar trăda niciodată stăpânii. — Da, el este un om
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
asta e vorba acum. Nici În Alsacia treburile nu stau mai bine. Nu știm prea mult, dar și acolo se țese o conjurație. Cumnatul domniei tale din Ottmarsheim ar putea povesti câte ceva. — Părinte Bernhard, se Înroși Hildebrand până la rădăcina părului. Cumnatul meu Ludovic este un bărbat cinstit. Pun mâna În foc pentru el. Nu și ar trăda niciodată stăpânii. — Da, el este un om integru, nu zic ba, dar nu e singur pe malul stâng al Rinului. Sunt alții despre care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
starețului Otto, nu departe de Molsheim. A văzut acolo o mulțime de cavaleri cu puzderie de slujitori, toți pregătiți de bătălie. și vin alții tot mereu de câteva zile Încoace, ca și cum se pregătește ceva foarte Însemnat. Moșia aparține acum unui cumnat al lui Amadeus din Geneva. Nu locuiește acolo, dar vine din când În când să vâneze. De vreo trei zile ține acolo sfat cu bărbați Înarmați. Omul meu s-a tot Învârtit prin curte, cerând ceva de mâncare de la slujitorii
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a-și oxigena plămânii cu aer sănătos, și se Întoarce cu obrajii roșii. Cei sus-puși nu participă la aceste excursii populare. Duminica e burgheză. La drum deci. Grupuri de rude și prieteni pătrund până În cele mai Îndepărtate unghere. Părinți, socri, cumnați, copii și nepoți, s-au adunat din cele mai retrase cartiere la un punct comun. Din trenuri dese, Încărcate, coboară la fiecare zece minute, mulțime greu de evaluat În numărul ei. Se umblă mult pe jos, se mănâncă pe iarbă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un grup de elevi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
demascarea'. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind bandiți, recunoscând că: ' Mi-e groază de tot ceiace am făcut și nu sunt crezut'. Tatăl lui Octavian Voinea fusese legionar, împușcat în 1939. Voinea a activat în legiune de la 13 ani și a luptat pe front în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost atașată o declarație a sa semnificativă: 'Mi-e groază de tot ceea ce am făcut și nu sunt crezut'. Procurorul spune că, după eliberare, Romanescu s-a prezentat la Securitatea din Oradea și 'și-a demascat părinții și toți cumnații ca fiind bandiți, pentru a putea obține încrederea organelor de stat și a deveni informator'. Emil Sebeșan Născut la Simeria pe 15 martie 1926, Sebeșan era student în anul III la Facultatea de Agronomie din Timișoara și unul dintre liderii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dreptatea nr.794 din Cernăuți se adresa primprocurorului din localitate cu rugămintea „să se sesizeze din oficiu asupra fraudelor săvârșite de domnii Teodor Tovarnițchi, dr. Valerian Șesan et consortes „ și să nu întârzie cu „trimiterea la pușcărie a dlor Tovarnițchi cumnatul actualului ministru Iancu Nistor și dr. Valerian Șesan, consilier eparhal și fost rector al Universității din Cernăuți.” Același ziar, în același număr, se întreba ”dacă e compatibilă cu situația de rector și calitatea de escroc consacrat, după cum e părintele dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întâlni, eventual, în Bretania, la Paris sau la mijlocul drumului, în timpul lunii iulie 1 (de la Paris plecăm la Abano, cu mașina, la începutul lui august). Plecăm de la Princeton (înflorit! de toată frumusețea!) în câteva ore, pentru a petrece două zile împreună cu cumnatul nostru la New York. (Ionel Perlea a avut un succes enorm, acum câteva săptămâni, la Carnegie Hall cu Lucrezia Borgia a lui Donizzetti.) Luni, 17 mai, vom fi la Chicago. Vă voi scrie mai pe larg. Christinel și cu mine vă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Muzică, veselie, chiote. La aceste petreceri venea și o verișoară de-a mea, Antoaneta Maxim. Care s-a căsătorit cu Faierștain, unul din politrucii mei! Destinul a făcut să ne întîlnim, mai tîrziu, călău și victimă. Și să fim (aproape) cumnați..." În timpul unei anchete, pentru că refuza să declare ce voiau, l-au udat pe mîini, l-au legat cu fire și l-au supus șocurilor electrice pînă a căzut la pămînt. Supuși torturilor, hotărăsc cu toții să semneze ce vor, și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ilie Conțac (n. 1906), agricultor din Botoșani, va fi prima oară arestat, prin 1946-1947, pentru cîteva zile, pe motiv că n-a dat cotele la stat. După predarea lor, va fi eliberat. În 1949, este din nou arestat, împreună cu un cumnat și cinci evrei. Cu toții, după o lună, au fost trimiși la muncă la Canal, de unde s-au întors în august 1950. În 1951, va fi din nou arestat din august pînă în octombrie, cînd va fi eliberat din arestul Securității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu am pierdut speranța și tratez Încă pe de laturi. Dr. Blându, pe care l-ai cunoscut, este desigur fiul farmacistului care a fost căsătorit cu una din fetele lui Tache Ionescu din Fălticeni, ginerele pr. V. Șoldănescu și deci cumnat cu pictorul. Dar la muzeu există, cred eu, un nud de bărbat donat de mine, Înainte de război și pentru care am dovadă de primire. Vezi ce s-a făcut? Eu l-am trimis fără ramă și nu-i de mirare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
consemnate obiectele ce v-am trimis dar observ că În acest tabel nu figurează fotografia vărului meu - poetul Mateevici , din Basarabia. Se prezenta În haină de student țarist. Oare n-o fi ajuns la Dv.? În acest caz cereți-o cumnatului meu . Cu cele mai alese urări de succes În nobila muncă ce depuneți. Vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele stime. (Dina Sturzu) </citation> <citation author=”STURZU Grigore” loc=”(Stremț - Alba)” data =”24 Ghenarie, 1976”> Stimate Domnule Dimitriu, Pentru ziua
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a păstrat de la I. Dragoslav. Din păcate, nu s-a păstrat prea mult, deși am avut un destul de intens schimb de scrisori. La Muzeu vor fi cel mai bine utilizate. Prin d-na Diaconu am trimis tabloul În ulei al cumnatului meu , care reprezintă biserica din Folticenii Vechi. E operă din tinerețea sa și deci mai valoroasă, căci mai târziu a fost prolific. Ar fi bine ca la acest Muzeu de lit. și artă, să scoateți din beciul, În care le-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Datorez, cam de mult, un răspuns. Am fost Însă prins cu Monografia „Schweitzer-Cumpăna” cerută de liceul „N. Bălcescu” din Pitești, care scoate un volum bio-bibliografic de personalitățile (profesori, elevi) ieșite din acest liceu și am avut cam mult de lucru, cumnatul meu fiind foarte dificil. Bine faceți, că cercetați și puținii oameni de știință din Flt.! V. Costăchescu a scos, pe vremuri, o „Ist. a Flt.”, dar complet Înfeudat politicește „stăpânului” Șt. Ioan. Și Artur Gorovei are una, pe care n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Folticenilor. M-aș bucura să Vă văd la mine, În drumul matale spre Titu. De asemenea, dacă d. Tatos va intra În Uniune și va face o expoziție. Când va fi s-o facă la București, va avea și sprijinul cumnatului meu Schweitzer-Cumpăna, care-l apreciază. Ai cules ceva la Dolheștii-Mici? Aștept cu plăcere revederea. Până atunci Vă urez, familiei și matale, sănătate. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Iartă-mi stilul cam... telegrafic. Am găsit un teanc mare de corespondență
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că Anuarul festiv să nu aibă lacunele (unele voite) ale celui relativ la liceul N. Gane. Mă bucur de larghețea lui Irimescu. S-a dovedit cu acest prilej om de suflet. Pe dl. Tatos Îl voi ajuta cât voi putea , prin cumnatul meu, căci personal n-am legături cu Fondul Plastic. Îmi pare rău că „Purinor” n-a sosit Încă. Pe aici au sosit ceva medicamente prin Crucea Roșie, comandate de mine, la un prieten. Nici mie nu mi-a venit „Alupentul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
văzut cu foștii mei elevi și a fost foarte larg În ceea ce privește libertatea de manifestare a foștilor mei elevi (d-nii Frițescu și Arsintescu, ca și Tomegea). Cu d. Frițescu aș dori să Vă puneți În legătură, ca și cu al său cumnat d. prof. Jitaru, valoros om de știință. Te las, dragă domnule Dimitriu și-ți urez sănătate deplină, care ne e și nouă foarte prețioasă. Cele cuvenite familiei matale de la ai mei. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
169 la Cap. Interpretationen e pomenită și lucrarea mea astfel: Virgil Tempeanu, Sippenfeindschaft und Widervergeltung im Nibelungenlied, Folticene(sic!) 1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare . De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult vești. Dl. Prof. Popa mi-a trimis primul capitol
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
potrivit la locul potrivit”, cum nu se poate mai bine. Eu mă lupt cu Editurile, căci e adevărată luptă să le impui să-și respecte clauzele contractuale. I-am scris d-lui Frițescu și l-am rugat să intervină pe lângă cumnatul său, d. prof. Jitaru, poate putem plasa pe Dragoslav la editura „Junimea” ce e cu adevărat moldovenească și aștept răspunsul D-sale. Aș putea să-i scriu și eu, dacă este nevoie, căci mi-a fost elev și la Întrevedere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o scrisoare de la un fost coleg de la München, de mult pensionar, care, totuși mai predă 2 ore săptămânal de lit. italiană. Așa e acolo. Investigații despre N. Stoleriu? Îl aveți la Flt. - mi se pare la Ad-ția Financiară - pe un cumnat al lui, Cornel Livescu. El trebuie să aibă fotografii, scrisori de la Stoleriu etc. Căutați-l și cereți-i și În numele meu. Mi-a fost elev și ajutor de secretar la Șc. Normală. Cunosc bine atmosfera Folticenilor și cred că nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
era odată la Flt. Oprește ceea ce socotești mata de cuviință și, restul, În foc. D-na Ungureanu se plânge, că-i scrii prea rar. I-am răspuns, că aceasta e și plângerea mea, dar că se explică prin suprasolicitarea matale. Cumnatul meu R. Schweitzer-Cumpăna a fost tare bolnav. Credeam că se duce. Nu mâncă nimic, nu voia să ia nici un medicament. Acum e mai bine; dar are momente de mare zăpăceală. Medicii: ramolisment progresiv. Deh! la mai 88 ani. Aseară 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]