11,323 matches
-
nr. 5 din anul 1993 și nr. 1 din anul 1995, cu referire la industria prelucrătoare românească. În perioada 1993-2002, cercetările s-au concentrat pe demersul de verificare a principiului 20/80 în cazul piețelor clasificate, identificând companiile care acopereau cumulat 80% din cifra de afaceri a unei piețe date, ca „noduri” care defineau performanța economică a pieței. A fost elaborată lucrarea Analiza nodală a sistemelor de companii, apărută în anul 2003 la Editura Economică, recompensată în anul 2004 cu premiul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
încadrează în prima fracțiune de 10% din numărul total de companii, a apărut necesitatea de a analiza prima decilă D0 „de putere”, care are o influență covârșitoare asupra gradelor de concentrare a mărimilor economice. Cercetările au condus la clasificarea asimetriei cumulate a piețelor în funcție de valoarea decilei D0. Analiza companiilor-noduri aplicată sistemului național de companii pentru perioada 1995-2002 a relevat particularitățile importante ale transformării sistemului și ale performanțelor economice ale acestuia. În aceeași fază a cercetării a fost identificată relevanța informațională a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
forma standard a metodei ABC, valorile de referință ale curbei OB din figura 3.1 sunt prezentate în tabelul 3.1. În cele ce urmează, vom aprofunda, pe baza datelor experimentale rezultate din analiza celor 553 de piețe clasificate, repartițiile cumulate ale cotelor de piață în funcție de numărul de companii. 3.2. Identificarea ponderilor și cotelor de piață cumulate ale competitorilor semnificativi Din perspectiva concurenței ne interesează câți competitori semnificativi au în medie piețele clasificate și cât controlează aceștia din piața pe
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
în tabelul 3.1. În cele ce urmează, vom aprofunda, pe baza datelor experimentale rezultate din analiza celor 553 de piețe clasificate, repartițiile cumulate ale cotelor de piață în funcție de numărul de companii. 3.2. Identificarea ponderilor și cotelor de piață cumulate ale competitorilor semnificativi Din perspectiva concurenței ne interesează câți competitori semnificativi au în medie piețele clasificate și cât controlează aceștia din piața pe care acționează. a. Gradul de uniformitate p , unde: p = cota medie de piață a companiilor unei piețe
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Ecuația de regresie între cele două mărimi este. Abaterea standard estimată 0,15108 Întrucât coeficientul de variație crește cu numărul de companii, rezultă concluzia foarte importantă că valoarea gradului de uniformitate scade odată cu creșterea numărului de companii. Altfel spus, asimetria cumulată a repartițiilor cotelor de piață crește odată cu numărul de companii active pe o piață clasificată. Valorile gradelor de uniformitate ale ansamblului de 553 de subsisteme ocupă domeniul cuprins între 0,02980 și 0,47750. Un număr de 531 de subsisteme
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de subsisteme de companii, în 478, adică 86,4%, ponderea numărului de companii cu cota de piață superioară mediei este mai mică de 20%. Gradul de uniformitate (Gu) și ponderea companiilor cu cota de piață superioară mediei () permit determinarea ponderii cumulate a cotelor de piață, (egală cu a cifrei de afaceri) ale companiilor cu cota de piață superioară mediei, conform relației unde cpn = ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie. Din cele 553 de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Gradul de uniformitate (Gu) și ponderea companiilor cu cota de piață superioară mediei () permit determinarea ponderii cumulate a cotelor de piață, (egală cu a cifrei de afaceri) ale companiilor cu cota de piață superioară mediei, conform relației unde cpn = ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie. Din cele 553 de sisteme, în 484, adică în 87,5%, ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie este mai mare
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de afaceri) ale companiilor cu cota de piață superioară mediei, conform relației unde cpn = ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie. Din cele 553 de sisteme, în 484, adică în 87,5%, ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie este mai mare de 80%. În tabelul 3.4 sunt prezentate valorile lui rezultate din ecuația de regresie și ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
în 484, adică în 87,5%, ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară medie este mai mare de 80%. În tabelul 3.4 sunt prezentate valorile lui rezultate din ecuația de regresie și ponderea cumulată a cotelor de piață ale companiilor cu cota de piață superioară mediei Gu. Determinările au fost făcute pentru valori ale lui Gu cuprinse între 0,05 și 0,3. Observăm că în domeniul uzual al valorilor gradelor de uniformitate, ponderea
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Gu cuprinse între 0,05 și 0,3. Observăm că în domeniul uzual al valorilor gradelor de uniformitate, ponderea cifrei de afaceri acoperită de companiile cu cota de piață superioară mediei este mai mare de 80%. Demersul referitor la asimetria cumulată a repartițiilor cotelor de piață nu se poate încheia fără prezentarea legăturii dintre coeficienții de concentrare M ai cotelor de piață negrupate, a gradului de dominare structurală a liderului Gdl și a gradului de uniformitate. În acest scop, am definit
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Din analiza ponderii decilelor D0 pe piețele clasificate a rezultat o tendință de creștere a ponderii acestora cu numărul de companii, așa cum rezultă din tabelul 3.12. Aceste tendințe confirmă observația anterioară rezultată din analiza gradelor de uniformitate că asimetria cumulată crește odată cu numărul de companii. Pe de altă parte, analiza de detaliu a valorilor decilelor D0 pe piețe clasificate în anii 2004 și 2008 a arătat că valoarea minimă a acestora a fost de 37,8666. În condițiile date, am
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
2004 și 2008 a arătat că valoarea minimă a acestora a fost de 37,8666. În condițiile date, am putea defini o lege experimentală de distribuție a decilei D0 de forma: Coeficientul ar putea fi o măsură a asimetriei repartițiilor cumulate ale cifrelor de afaceri ale piețelor clasificate (N≥30). În această situație, experimentele următoare ar trebui să verifice că decilele de putere D0 în diverse domenii economice au valori cuprinse între 36,79% și 100%. Este evident că și o
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
100 România, precum și ponderile acestora din sistemul național de companii și valoric din PIB. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009, anuare INS, rapoarte anuale BNR. Cifra de afaceri a topului 100 a crescut continuu în perioada 2000-2008 ca efect cumulat al creșterilor economice anuale și al aprecierii leului. Valoarea topului s-a redus în anul 2009, ca urmare a crizei și deprecierii leului. De remarcat sunt valorile foarte stabile ale indicatorilor de reprezentativitate. Ambele șiruri de valori au o distribuție
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
celor zece topuri 100 din perioada 2000-2009! Din punct de vedere al structurii proprietății, topul topurilor se prezintă ca în tabelul 5.2.7. Dependența economiei naționale de companiile multinaționale semnifi cative pe întreaga perioada 2000-2009 este clară! Conform rezultatelor cumulate, din cele 30 de companii, nouă înregistrează pierderi. Dintre acestea, șase sunt cu capital majoritar de stat; eficientizarea lor trebuie să constituie un obiectiv strategic al Guvernului României. Aceste companii sunt: Societatea Națională de Transport Marfă; Societatea Națională de Transport
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Energiei Termice RADET. Caracteristicile celor 30 de companii prezentate în tabelul 5.2.1 ne permit o serie de ierarhizări din perspectiva unor rezultate remarcabile, după cum urmează: top 5 ierarhizat după cifra de afaceri top 5 ierarhizat după profitul brut cumulat Nr. crt. Denumire companie Profitul brut cumulat, mil. euro 1 OMV Petrom SA 2975,422 2 Orange Romania SA 2696,207 3 Vodafone Romania SA 2153,385 4 Lafarge Ciment (Romania) SA 755,642 5 Alro SA Slatina 682,010
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
companii prezentate în tabelul 5.2.1 ne permit o serie de ierarhizări din perspectiva unor rezultate remarcabile, după cum urmează: top 5 ierarhizat după cifra de afaceri top 5 ierarhizat după profitul brut cumulat Nr. crt. Denumire companie Profitul brut cumulat, mil. euro 1 OMV Petrom SA 2975,422 2 Orange Romania SA 2696,207 3 Vodafone Romania SA 2153,385 4 Lafarge Ciment (Romania) SA 755,642 5 Alro SA Slatina 682,010 Sursa: tabelul 5.2.1 și prelucrările
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
2 Orange Romania SA 2696,207 3 Vodafone Romania SA 2153,385 4 Lafarge Ciment (Romania) SA 755,642 5 Alro SA Slatina 682,010 Sursa: tabelul 5.2.1 și prelucrările autorului. top 5 ierarhizat după rata profitului brut cumulate, raportată la cifra de afaceri cumulată Martie 2011 5.3. Gradul de distorsionare a concurenței și analiza nodală în sistemul bancar din România în perioada 2000-2010<footnote Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu domnul lector dr. Bogdan Căpraru de la
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
3 Vodafone Romania SA 2153,385 4 Lafarge Ciment (Romania) SA 755,642 5 Alro SA Slatina 682,010 Sursa: tabelul 5.2.1 și prelucrările autorului. top 5 ierarhizat după rata profitului brut cumulate, raportată la cifra de afaceri cumulată Martie 2011 5.3. Gradul de distorsionare a concurenței și analiza nodală în sistemul bancar din România în perioada 2000-2010<footnote Lucrarea a fost elaborată în colaborare cu domnul lector dr. Bogdan Căpraru de la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iași
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
dublul valorii minime corespunzătoare distribuției uniforme. În cazul tuturor repartițiilor structurale analizate, valorile cotelor de piață mai mici decât media sunt concentrate într-un singur interval al abaterii standard. În fine, indicii Herfindahl ai instituțiilor a căror cotă de piață cumulată este egală cu 80% din cota de piață totală au, în toate cazurile analizate, valori mai mari de 95% din valoarea H a întregii repartiții, ceea ce confirmă relevanța structurală a factorului 80%. Concluzia noastră este că toate particularitățile repartițiilor structurale
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
vizând schimbările pieței și reevaluează instrumentele cu ajutorul tehnicii de calcul, parcurgând succesiv următoarele etape: 1) determinarea variabilelor sau componentelor semnificative ale modelului; 2) determinarea unei măsuri a eficacității pe care o au variabilele modelului studiat; 3) schițarea distribuțiilor de probabilitate cumulată ale modelului; 4) stabilirea șirurilor de numere aleatorii care sunt într-o corespondență directă cu distribuțiile de probabilitate cumulată ale fiecărei variabile; 5) determinarea soluțiilor posibile ale problemei, pe baza examinării rezultatelor obținute; 6) generarea unui set de numere aleatorii
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
semnificative ale modelului; 2) determinarea unei măsuri a eficacității pe care o au variabilele modelului studiat; 3) schițarea distribuțiilor de probabilitate cumulată ale modelului; 4) stabilirea șirurilor de numere aleatorii care sunt într-o corespondență directă cu distribuțiile de probabilitate cumulată ale fiecărei variabile; 5) determinarea soluțiilor posibile ale problemei, pe baza examinării rezultatelor obținute; 6) generarea unui set de numere aleatorii folosind tabelele de numere aleatorii; 7) determinarea valorilor fiecărei variabile utilizând fiecare număr aleatoriu și distribuția de probabilitate; 8
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
să iasă la lumină; sunt erori deoarece capacitatea noastră de înțelegere a realității este, în sine, imperfectă. Failibilitatea noastră arată că organizarea socială nu poate fi bazată doar pe rațiune sau cunoaștere, ci trebuie să încorporeze și subiectivitatea participanților, care, cumulată, dă ceea ce numim în mod normal „cultură”. Aceasta e motivul pentru care susțin că toate culturile sunt clădite pe erori fertile. Culturile diferă între ele. Diferențele demonstrează că subiectivitatea și alte forme de înțelegere imperfectă sunt importante în modelarea realității
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
modalități de intervenție sunt cele care privesc progresul tehnologiilor și obținerea din procesul tehnologic a informațiilor și cunoștințelor cu valoare comercială. Valoarea acestora acoperă cheltuielile făcute cu organizarea activității de cercetare-dezvoltare în interiorul întreprinderii, amplifică activitatea economică, majorează volumul profitului și cumulat, reduce potențialul poluant al platformei industriale; - reglementările la nivel internațional sau al instituțiilor statale au menirea de a reduce pericolul pentru oameni și mediu al investițiilor în valorificarea resurselor naturale, dar și de a proteja, conserva sau stabili cote de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
3, pp. 25-30. footnote>. în care: - numărul (volumul) deșeurilor provenite din procesul tehnologic; - totalul materiei prime; -totalul materii prime transformate în produs; - cantitatea de energie legată (deșeuri); - energie intrată în procesul de fabricație; ∑Ee - energia conținută în produs (consum energetic cumulat); - sporul de informații și cunoștințe de proces cu valoare comercială; - informații și cunoștințe la ieșire din proces cu valoare comercială; - informații și cunoștințe intrate în proces. Procesul entropic luat în considerare mai sus a fost generator de valoare<footnote Bran
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ACFE, 2012, p. 9ă. Prevenirea fraudei trebuie să fie o prioritate În cadrul firmei, iar ansamblul metodelor prin care aceasta se poate proteja de inerența actelor frauduloase are În vedere implicarea diferiților actori din interiorul și exteriorul mediului organizației. Prin efortul cumulat al managerilor, investitorilor, auditorilor intern și externi, organismelor profesionale și agențiilor guvernamentale, prin structurarea unui program de combatere a fraudelor corporative, riscul de fraudă va putea fi dacă nu eliminat, atunci adus la un nivel cât mai redus (Goldmann, 2009
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]