3,441 matches
-
mică și binevenită pauză. - Merge, merge? întrebă domnul Petrică, așa, ca să se afle mai mult în discuție. Blănile astea le făcurăți azi? Observ că sunt bine despicate și sunt destule pentru o zi de lucru! preciză el ca un bun cunoscător al sporului într-o zi de muncă, de care desigur că nu era străin. - Ia te uită cine veni pe la noi! zise Gheorghe al Floarei din Deal, omul din pereche, vecinul de mai la deal al casei mamei lui Petrică
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
rostite în multele deplasări prin țară și provinciile istorice românești, în zonele transfrontaliere, adăugând la prestigiul câștigat cu trudă în acest sfert de secol postdecembrist. Căci Adrian Dinu Racheru este o voce autorizată, unul dintre cei mai competenți, mai buni cunoscători din țară ai fenomenului literar și cultural, ai realităților istorice și social-politice din spațiile de românitate amintite, având avantajul cunoașterii lor acasă. Consecvent și meticulos, și-a impus un program de cercetare strict, de unde și uimitoarea ritmicitate în editare. Discursul
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
exprimându-și deosebita plăcere de a fi prezenți la aniversarea reputatului savant, manager iscusit, om politic și personalitate de înaltă cultură și care la această vârstă își continuă rodnic activitățile și savurează din plin frumusețile plaiului natal ca un profund cunoscător al legității biodiversității. Evocând activitatea științifică a omagiatului, s-au remarcat competențele deosebite în domeniul biologiei și ecologiei, Ion Dediu fiind unul dintre primii savanți-ecologi din țară. Ion Dediu este o personalitatea recunoscută și înalt apreciată prin diversele sale activități
150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376226_a_377555]
-
simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii în care s-a născut și care i-a pecetluit existența. Cunoscător calificat al acestui mediu, al geografiei românești în genere, el dezvăluie cititorului vizionar un spectator deopotrivă înzestrat cu capacitatea permanentă de a se minuna de priveliști, de oameni și lucruri, și harul narativ de a-l face pe cititor să
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ale unor confrați români. Orașul Luminilor le-a deschis ochii admiratorilor picturii sale! zise vesel Solitarul. -Ce vrei să spui? ceru lămuriri Diplomatul. -Frate-meu este în pictură ceea ce se numește un expresionist. Ca și maeștrii cărora le este atribuit de cunoscători și de critica de specialitate, e preocupat să redea sentimente, senzații subiective, să exploreze, dacă pot zice așa, suferințele umane, cu interes deosebit pentru ilustrarea angoaselor, a stărilor exacerbate, ultratensionate. Potrivit conținutului artei sale, picturile se autodefinesc și printr-o
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
la casa părintească din satul natal. Cuvinte blânde, frumoase ce nu pot decât să o onoreze, să-i umple sufletul... Doamna prof. Tănasă invită din nou la cuvânt pe domnul Marian MALCIU, care vorbește publicului punctând, cu obiectivitatea și siguranța cunoscătorului, dragostea autoarei pentru satul natal, nostalgia și dragostea pentru copilărie, pentru părinți, pentru Dumnezeu și pentru semeni, pentru ce înseamnă familia și ce ar trebui să însemne, dragostea pentru natură, dar și sensibilitatea și tristețea acesteia raportată la valorile pierdute
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
nu se lasă ucis”. Sufletul veteranului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. Eroul, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viață și infern, nu moare niciodată, el se mulțumește să dispară din istorie și să se întoarcă „acasă”. Veteranul nu este impresionat și uimit de nimic, el pune în practică din cunoștințele
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Iată că anul acesta, la data de 17 martie anul 2015, se împlinesc șapte ani de când ne facem părtași la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și apologet al dreptei credințe creștine - Episcopul Ioan Mihălțan al Oradiei, Bihorului și Sălajului, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IOAN MIHĂLŢAN (1926 – 2008) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374228_a_375557]
-
modern, cultura lui individuală este la nivelul culturii europene de azi. Cu neobosita lui stăruință de a citi și studia, de a cunoaște cât mai mult, el își înzestrează fără preget memoria cu opere însemnate din literatura antică și modernă. Cunoscător al filozofiei și în special a lui Platon, Kant și Schopenhauer, și nu mai puțin a credințelor religioase mai ales a celei creștine și boudaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând știința celor publicate până
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
Journal Asiatique (1822), care și-a continuat apariția și în anii următori, sub titlul The Journal. În aceste reviste, Hegel găsea știri prețioase despre mișcarea studiilor și cercetărilor în domeniul indianisticii [113]. Dar Hegel nu a fost numai un excelent cunoscător al lumii culturale și spirituale indiene, ci și un inteligent și profund propagator pe plan cultural, în general, și pe plan filozofic, cu precădere a istoriei filozofiei. În acest sens, contribuția sa este considerabilă și comparabilă cu a celor mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
par a se impune cu forța evidenței. 1. În primul rînd, reiese clar în evidență meritul lui Hegel ca indianist de clasă, greu comparabil cu oricare altul dintre indianiștii timpului. Hegel, chiar și cu inevitabilele limite ale operei, se dovedește cunoscător profund a tot ceea ce se cunoștea pînă atunci cu privire la lumea indiană. Nu se poate spune un cunoscător livresc al Indiei: cunoștințele lui, chiar dacă extrase din cărțile contemporane, au devenit viață adevărată pentru gînditorul din Stuttgart. Pe el îl interesează, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Hegel ca indianist de clasă, greu comparabil cu oricare altul dintre indianiștii timpului. Hegel, chiar și cu inevitabilele limite ale operei, se dovedește cunoscător profund a tot ceea ce se cunoștea pînă atunci cu privire la lumea indiană. Nu se poate spune un cunoscător livresc al Indiei: cunoștințele lui, chiar dacă extrase din cărțile contemporane, au devenit viață adevărată pentru gînditorul din Stuttgart. Pe el îl interesează, ca pe nici un alt indianist al epocii aprofundarea aspectelor reale singulare ale lumii fizico-spirituale a Indiei pentru a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din care prima indică paragrafele, a doua numărul de ordine al cugetării în cadrul paragrafului respectiv. CARACTERISTICA GNOMICII INDIENE E un loc comun afirmația că indienii antici sînt pe cît ne este dat să cunoaștem istoria spiritualității umane cei mai profunzi cunoscători ai sufletului omenesc. Pe cînd occidentalii pe urma greco-romanilor antici își deschideau gîndul mai ales către panorama variată la nesfîrșit a realității externe, pe malurile Gangelui indienii își retrăgeau ochii de la această realitate din afară, întorcîndu-i spre aceea din adîncul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un mod la fel de misterios ca cel al apariției lor. Conform dicționarului Doinei Ruști, șarpele este: „semn al renașterii, al infinitului și al dedublării, demon și virtualitate a focului (...), spirit al adâncurilor reprezentând forțele necontrolabile ale naturii, șarpele este totodată și cunoscător al secretelor, izvor de înțelepciune (...), dar atributul său simbolic dominant este dat de sensul transformărilor, echivalate cu timpul și curgerea lui (...). În opera artistică a lui Eliade, simbolul apare doar cu sens mitic, ca duh al apelor, fixat in illo
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
1812. Mai tîrziu, stabilindu-se o vreme la Berlin, Kogălniceanu menționează că acolo are la dispoziție lucrările tuturor istoricilor unguri, bizantini și transilvani. El se află, de asemenea, în corespondență cu moștenitorul tronului de Hanovra, Ernst August von Cumberland, un cunoscător al Orientului, un specialist în cercetările asupra țiganilor, care 1-ar fi incitat pe Kogălniceanu să scrie, în 1837, Esquisse sur I 'histoire, Ies moeurs et la langue des Cigains (Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor). Această mobilizare se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
director al Teatrului din Iași, alături de Alecsandri. Acesta provine dintr-o familie de mici boieri, însă tatăl său a avut o carieră strălucită care l-a transformat în 1840 într-un demnitar la curtea domnească. Spirit luminat, tatăl este bun cunoscător al noilor inițiative economice. El este unul din responsabilii lucrărilor pentru amenajarea Prutului în vederea navigației. Generos cu orașul său, el participă în 1836 la crearea primului Conservator filarmonic din Moldova și angajează, în timpul unei călătorii la Paris, actori pentru Teatrul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1919, unii catolici francezi vedeau în Transilvania punctul de plecare al unei acțiuni misionare îndreptată spre românii-ortodocși, însă ortodocși latini. Cultura franceză proiectează în spațiul românesc imaginile vehiculate în 1848, în 1878 și chiar în 1919. Michel d'Herbigny, bun cunoscător al spiritualității ruse și ortodoxe, scrie în revista Études din ianuarie 1928: "Mă gîndesc la ceea ce inima mea trebuie să aștepte de la sufletele românești. Impregnate de tradițiile române și capabile să interpreteze aspirațiile orientale, vecine cu grecii și slavii, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a rămas în Statele Unite. După Brucan, proiectul scrisorii este primit cu entuziasm: "La Washington, am găsit Departamentul de Stat entuziasmat de textul scrisorii și extrem de favorabil surprins de numele semnatarilor". Thomas Simmons, asistent al Secretariatului pentru Europa Orientală și bun cunoscător al Europei de Răsărit și al scenei politice românești, a fost cel mai impresionat de importanța politică a semnatarilor. La Washington, Brucan ia hotărîrea ca mesajul să fie trimis din România și să-i aștepte întoarcerea. Această decizie este motivată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contele Szechenyi, atașîndu-i-se însă cu consiliari tecnici agentul diplomatic și consulul general, d. Zwiedinek de Sudenhorst, atât de bine cunoscut Bucureștilor, și colonelul de stat major baron de Ripp. D. Zwiedinek se bucură de meritatul renume de-a fi un cunoscător escelent al relațiunilor din Orient în genere, dar îndeosebi are o cunoștință specială a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a dezbate Conferența, de vreme ce a fost mult timp consul imperial la Ianina. În ziua în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încurcături și chiar a unei conflagrațiuni generale. Deodată cu căderea conservatorilor din Anglia și cu venirea la putere a liberalilor, orizonul a-nceput a se-ntuneca. D. Gladstone se distinge printr-un fel de zel religios, prin patimă în politică. Cunoscător al ebraicei și al Talmudului, era un timp în care, cu texte ebraice, combătea emanciparea izraeliților din Anglia. Cu aceeași patimă reprezintă azi principiul că Peninsula Balcanică nu este a nimărui altuia decât a popoarelor de pe ea, că amestecul sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-i dea prințului d. dr. Davila sau Sergiu, cei cu câte zece posturi plătite din bugetul patriei. Un întreg program de studii din cele mai folositoare se desfășură dinaintea ochilor sufletului nostru, pentru a face din tânărul prinț un cunoscător adânc a tot ce e mai mizer, mai lipsit de cuget, mai fățarnic și mai pervers pe toată coaja pământului. Aci și numai aci, din timp în timp, la venirile patrioților la putere, prințul va putea studia patologia socială, înmulțirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obrăznicit pînă la a fi grobieni foștii și actualii activiști de partid și colaboratori ai Securității, e înscăunat acum, cine altul? decît pictorul graselor achiziții ale Suzănicăi Gîdea și ale predecesorilor ei de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Viorel Mărginean, cunoscător gospodăros, o viață, al vitrinelor și bucătăriilor Uniunii Artiștilor Plastici, autorul necontestat al capodoperei Casa memorială din Scornicești și al altor compoziții gigant, peste care planează, invariabil și inevitabil, o țarcă. Ce-ar mai putea aduce nou ultimul înscăunat, decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dovedea încă suficient de emancipată în raport cu Partidul și, în al doilea rând, liderul suprem al partidului nu suporta ideea că viața sa particulară cu micile ei detalii și fobii să fie consemnată în dosare (mai ales că era un bun cunoscător al puterii dosarelor!). Dintr-o astfel de supraveghere Securitatea putea afla unele lucruri care nu cadrau cu imaginea liderului atotputernic, ca de pildă faptul că Ceaușescu se temea de... injecții! O spune chiar el: „O altă notă este în legătură cu medicii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pe stadionul „Dunărea” din localitate. - Neexistând suficientă grijă pentru conspirarea și stricta compartimentare a muncii, în diferite situații: analize pe birouri, servicii, direcții și chiar pe minister, se discută de multe ori cu detalii care duc la mărirea cercului de cunoscători ai unor probleme și acțiuni strict secrete de importanță deosebită. Ca urmare, unii ofițeri de securitate își cunosc reciproc agentura și problemele aflate în lucru. Încălcări ale regulilor de folosire a membrilor de partid în munca informativă. Unele organe de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
încă mare numărul celor care sunt chemați în fața instanțelor de judecată în timpul orelor de producție. Tovarăși, îmbunătățirea întregii activități a M.A.I. este strâns legată de necesitatea perfecționării pregătirii cadrelor pentru a asigura formarea de ofițeri și subofițeri temeinic pregătiți, cunoscători ai legilor, ai politicii partidului și guvernului, cu înalte calități moral-politice, receptivi la sesizările oamenilor muncii și intransigenți față de orice încercare a elementelor dușmănoase de a atenta la securitatea statului nostru. Dacă în legătură cu formarea și pregătirea ofițerilor de securitate și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]