1,876 matches
-
o cunosc pe femeie ca fiind văduvă de cinci ani, că nu s-a mai căsătorit și că Ghinea, viitorul soț, nu-i este rudă. Se poate spune că zapisul de cununie dă dreptul persoanei de a cere preotului citirea cununiei religioase, dovedind tot o dată că la mijloc nu se află nici un obstacol. El îmbracă și o altă formă: „zapis de chezășie pentru căsătorie“. De spre ce este vorba în acest tip de document? În momentul în care preotul bă nuieș
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după ce are toate dovezile în mână, preotul poate trece la le gi ti marea căsătoriei. Ta xe le percepute pentru efectuarea ceremoniei re li gioase, botez, nuntă, în mor mân ta re aduc importante venituri preoților de mir. Pentru oficierea cununiei religioase, un popă cere o anumită sumă de bani. Din pitacul trimis protopopului Stoica al Bucureș tiu lui, la 27 ianuarie 1793, se remarcă faptul că taxa de cununie se ridică după Pra vi lă: „un galben de ginere și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mân ta re aduc importante venituri preoților de mir. Pentru oficierea cununiei religioase, un popă cere o anumită sumă de bani. Din pitacul trimis protopopului Stoica al Bucureș tiu lui, la 27 ianuarie 1793, se remarcă faptul că taxa de cununie se ridică după Pra vi lă: „un galben de ginere și de la mireasă 12 coturi de pânză“. Mitropolitul îl anun ță că acel obicei numai este valabil și că a hotărât să se urmeze alte „ponturi“, adică pentru prima cununie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cununie se ridică după Pra vi lă: „un galben de ginere și de la mireasă 12 coturi de pânză“. Mitropolitul îl anun ță că acel obicei numai este valabil și că a hotărât să se urmeze alte „ponturi“, adică pentru prima cununie „tl. unul vechi, de al doilea cununie tl. unul și jumătate, de al treilea cu nu nie tl. doi și jumătate“. Pi ta cul se reia la 14 decembrie 1796 cu același con ținut și se trimite la toți epis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un galben de ginere și de la mireasă 12 coturi de pânză“. Mitropolitul îl anun ță că acel obicei numai este valabil și că a hotărât să se urmeze alte „ponturi“, adică pentru prima cununie „tl. unul vechi, de al doilea cununie tl. unul și jumătate, de al treilea cu nu nie tl. doi și jumătate“. Pi ta cul se reia la 14 decembrie 1796 cu același con ținut și se trimite la toți epis copii și toți ispravnicii de județe. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodi cu Stana sâmbătă și că „duminica viitoare, adică maiu 23 să mă cunun“; și Oprea promite că își va aduce părinții duminică, când se va cununa cu fiica lui Iane căpitan. Într-un singur document apare ca zi a cununiei religioase ziua de joi, „și acum joia ce vine să mă cunun cu Pătrana“, promite Ene. fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care avea tot interesul să-l gră beas că pe tânăr, nu se mai acordă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sărbători zgo mo toa se. Astfel se constată că pentru Ro u en, 36% dintre căsătorii se celebrează lunea, iar alte 40% la sută marțea. Pre fe rin ța pentru zilele de luni și marți ca zile de oficiere a cununiei apare și în Transilvania, probabil sub influența religiei catolice. Spectacolul nunții Nunta este pregătită cu mare grijă de familii. Eveniment important în viața noului cuplu, ea este prilej de bucurie, de întâlnire și socializare, de stabilirea de noi și noi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Îmumbrăcată și împodobită cu darurile trimise prin „căl țuni“, mireasa așteaptă venirea celui ales. Mirele, împreună cu alți tineri, prieteni și rude, se duce la casa socrilor pentru a lua mirea sa. De acolo, merg cu toții la biserică unde se celebrează cununia religioasă, citită de un simplu preot sau de însuși Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit, în Cazul marilor boieri. În timpul slujbei se aruncă în sus alune, nuci, sau alte fructe uscate, mărunțiș, toate simbolizând fertilitatea viitorului cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Cazul marilor boieri. În timpul slujbei se aruncă în sus alune, nuci, sau alte fructe uscate, mărunțiș, toate simbolizând fertilitatea viitorului cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă un ocol pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
casă. Atunci Gea na che, mij lo ci tor la face rea nunții, se anga ja se prin zapis și se pu se se chezaș că frate le său își va pără si țiitoarea din moment ce își va lua nevastă cu cununie și după lege. Atât a insistat Gea na che pentru încheie rea acestei alianțe, că până la urmă tatăl s-a lăsat convins și și-a dat fiica după Dumitrache, dându-i și o zestre frumoasă. Cinci ani a așteptat vis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de aici într-un alt sat, Florești, unde se îndrăgostește de Neaga cu care hotărăște să se cunune. Pentru prima dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea de hirotonie pe care o păstrase cu grijă atâția ani. Bănuind că este ceva
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
necesară prin vecini și cunoscuți asupra stării civile a viitorului ginere. De asemenea, preotul care a oficiat căsătoria este la fel de vinovat, căci avea obligația să efectueze propria anchetaă cu privire la starea civilă a celor doi candidați sau să ceară răvaș de cununie. Bărbații nu pățesc însă absolut nimic, iar Rada devine victima acestui scandal pentru că este considerată obiectul dezordinii. Din acest motiv, este îndepărtată din comunitate în speranța restabilirii păcii sociale. Intervenția tatălui nu-i va schimba cu nimic situația, ea capătă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi dă dreptul soțului „să-mi taie nasul și buzele și să mă lase și el să-și facă casă“. Scrisoarea-angajament este semnată de alți zece martori și chezași printre care se gă seș te tatăl ei și nașul de cununie. Și totuși acest zapis n-o va împiedica să-și părăsească din nou soțul, dar îi va da acestuia dreptul să ceară separarea definitivă. Alții nu se lasă însă atât de ușor convinși; promisiunea în fața soborului devine o strategie cu ajutorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cuplu de la primele momen te ale constitui rii și până la frământările din jurul destrămării. Silueta ei se întrevede în fiecare etapă: la alegerea partenerilor, atunci când stabilește reguli de natură re li gioasă și socia lă, la pregătirea zestrei, la logodnă, la cununie, la pronunțarea divorțului. O altă caracteristică importantă pentru familia românească din epo ca fanariotă o constituie pre pon de ren ța com po nentei economice în constituirea, su pra viețuirea și dezmembrarea unui cuplu. Negocierile din jurul zestrei devindeseori foarte aprige
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și le Învârt În sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al partidului. Întrunirea a luat sfârșit „la orele 17, când domnii miniștri s-au dus la marele industriaș dr. Perlberger, unde s-a servit ceaiul”. Începând cu orele 18, în prezența a peste 3.000 de participanți, au fost oficiate cununiile „a patru orfane de război din FântâneleHemeiuși”, nașii fiind chiar soții Clotilda și Al. Averescu. Alături de aceștia, la eveniment au mai participat generalul Rășcanu, generalul Văleanu, soții Gherescu, soții Cristoveanu, avocații D. Bucă și M. Văgăonescu, șeful organizației Partidului Poporului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestor satire au și dorința de a atrage atenția asupra unor aspecte cunoscute publicului larg. Anumite patimi omenești ale slujitorilor Sfintelor Altare devin pentru alții motiv pentru continuarea în patimi. Am stat de vorbă cu cineva care participase la o cununie religioasă oficiată de un preot ce nu se mai putea ține pe picioare. La respectiva cununie, interlocutorul meu începuse să consume din nou băuturi alcoolice în exces, tocmai pentru că a considerat că nu e un păcat așa mare, de vreme ce Dumnezeu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
patimi omenești ale slujitorilor Sfintelor Altare devin pentru alții motiv pentru continuarea în patimi. Am stat de vorbă cu cineva care participase la o cununie religioasă oficiată de un preot ce nu se mai putea ține pe picioare. La respectiva cununie, interlocutorul meu începuse să consume din nou băuturi alcoolice în exces, tocmai pentru că a considerat că nu e un păcat așa mare, de vreme ce Dumnezeu l-a lăsat nestingherit pe părintele ce slujea Taina Cununiei să își continue serviciul său religios
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
putea ține pe picioare. La respectiva cununie, interlocutorul meu începuse să consume din nou băuturi alcoolice în exces, tocmai pentru că a considerat că nu e un păcat așa mare, de vreme ce Dumnezeu l-a lăsat nestingherit pe părintele ce slujea Taina Cununiei să își continue serviciul său religios. Omul vede în preot un model, iar căderea slujitorului din această treaptă, a unui om cu echilibru sufletesc, demn de model pentru alții, face ca autorul să resimtă nevoia satirizării aspectelor ce nu au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
-L naște pe Hristos în sufletul bărbaților și al copiilor săi”. Paul Evdokimov analizează situația de-a lungul veacurilor și în creștinism, și dacă Hristos este cel ce a eliberat femeia, lumea are influență asupra ei. Prin Sfânta Taină a Cununiei se sfințește legătura naturală a căsătoriei, aceasta fiind ridicată la demnitatea unirii duhovnicești dintre Hristos și Biserică și prin harul primit, cei doi pun în aplicare harurile acelor taine, spune Părintele prof. D. Stăniloae. Dar pentru ca unirea dintre bărbat și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
veacuri creștine, până la Sf. Constantin cel Mare, ne oferă o mulțime de femei și fecioare care și-au dăruit viața crezând și propovăduindu-L pe Hristos. Familia este comunitatea formată din părinți și copii. Temelia ei se pune prin Taina Cununiei care „este un act sfânt, de origine dumnezeiască în care, prin preot, se împărtășește harul Sfântului Duh unui bărbat și unei femei ce se unesc liber în căsătorie, și care sfințește și înalță legătura naturală a căsătoriei la demnitatea reprezentării
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de trecut cu vederea, faptul că dincolo de obstacolele menționate, în calea tânărului bogătan se mai interpuneau și aceste două social-administrative, motiv în plus ca să-i ,,treacă pofta" de a se însura cu pădureanca. Credem, însă, că, în orice caz, gândul cununiei era departe de Iorgovan. Băiatul era cu minte, dar mintea e și ea după timpuri și împrejurări așa că tinerețea cea fragedă îl face să aibă în vedere doar posibilitatea aventurii: Nu dar la Simina se gândea Iorgovan, ci numai la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
său e șovăielnic". E ca și cum ar fi înconjurat de un cerc al bănuielii, pe care-1 rup doar "doi sau trei indivizi suspecți", "disprețuiți de toată lumea". Iată semnul tradițional de identificare a sa în cele din urmă: urmărind taina sfîntă a cununiei, în timpul procesiunii, cînd "doi tineri neprihăniți" intră în biserică, o forță ce pare irezistibilă pune stăpînire pe el, chipul i se schimonosește, mîna i se crispează, barba i se zbîrlește, "urlă ca un animal sălbatic". Sînt noi mărturii, la urma
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pețitul propriu-zis, care putea fi de durată, preceda Întotdeauna nunta. După ce părțile cădeau de acord asupra căsătoriei tinerilor, În trei duminici la rând, În biserică avea loc strigarea (anunțarea datei când va avea loc căsătoria). Dacă astăzi accentul cade pe cununia civilă, ea trebuind să preceadă cununia religioasă, mai demult situația era invers. Odată fixată data nunții, care nu putea să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
durată, preceda Întotdeauna nunta. După ce părțile cădeau de acord asupra căsătoriei tinerilor, În trei duminici la rând, În biserică avea loc strigarea (anunțarea datei când va avea loc căsătoria). Dacă astăzi accentul cade pe cununia civilă, ea trebuind să preceadă cununia religioasă, mai demult situația era invers. Odată fixată data nunții, care nu putea să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]