1,624 matches
-
planului care intersectează punctul H al locurilor din față, o suprafață de cel puțin 6,5 cm2, măsurată într-o secțiune normală pe direcția orizontală longitudinală pe o distanță de 6,5 mm a părții celei mai proeminente, razele de curbură trebuind să fie de minim 3,2 mm. 5.3.3. Cerințele din pct. 5.3.2.3 nu se aplică pentru comanda frânei de mâna situată pe podea, dacă înălțimea mânerului în poziție de repaus se găsește sub planul
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
ocupanților, asperități periculoase sau muchii ascuțite îndreptate înspre partea din spate sau în jos. În special, lățimea părților ce formează proeminențe nu trebuie să fie inferioară dimensiunii proeminenței îndreptate în jos, iar muchiile nu trebuie să aibă o rază de curbură mai mică de 5 mm. În privința armăturilor și a nervurilor rigide, acestea nu trebuie să prezinte în partea de jos vreo proeminență mai mare de 19 mm și trebuie să aibă o formă teșită, în conformitate cu anexa V. 5.4.2
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
proiectate și construite astfel încât să se evite, pe cât posibil, o funcționare involuntară sau neprevăzută; 5.5.1.2.2. să aibă, pe cât posibil, o forma teșită conform anexei V; suprafața acestora trebuie să se termine cu muchii rotunjite, razele de curbură fiind mai mari de 5 mm; 5.5.1.2.3. să fie situate, când sunt în poziția de repaus, în zone ce nu pot fi atinse de o sferă cu un diametru de 165 mm. Dacă această condiție nu
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
5.7.1.2.1. (a) și (b) și 5.7.1.2.2., părțile din structura scaunului trebuie căptușite pentru a evita contactul direct al capului cu elementele structurii care trebuie, în aceste zone, să prezinte o rază de curbură de cel puțin 5 mm. Aceste părți sau elemente sunt, de asemenea, considerate satisfăcătoare dacă pot absorbi energia în conformitate cu anexa III. 5.7.2. Aceste cerințe nu se aplică scaunelor situate în poziția cea mai din spate, scaunelor îndreptate spre
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
Locul din urmă beneficiază și de iluminat festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa. Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și Piatra Mare, la 161 km de București. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România. Având de locuitori la recensământul din 2011, este al optsprezecelea oraș ca populație din România. Orașul se află pe malul drept al râului , în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată. Buzău a fost un important târg și sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Activitățile economice principale din oraș în epoca medievală au fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
replica statuii „Rugăciune” realizate de Constantin Brâncuși. Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de București, în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3 km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
fuziunea între PDL și PNL, partidul rezultat, aflat în opoziție, l-a desemnat drept prim-ministru prezumptiv. În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de Moldova și Transilvania. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul "Drăgaica" ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
și spre nord cu orașele importante din Moldova Occidentală. Lângă Buzău, din acesta se ramifică șoseaua națională DN1B (drumul european E577), care îl leagă de Ploiești, iar în nordul orașului, din DN2 se ramifică DN10, care traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov. De asemenea, prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la Brăila. Din acest drum, la Buzău
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plovdiv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la , străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (). Municipiul Focșani are o suprafață de , ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului. Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Stâlpu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află la sud-vest de municipiul Buzău, reședința județului, într-o câmpie piemontană de la poalele Subcarpaților Curburii și este străbătută de drumul județean 203G, care o leagă spre sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata Monteoru, (unde se intersectează cu DN1B), Tisău și Măgura (unde se termină în
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
Tisău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărbuncești, Grăjdana, Haleș, Izvoranu, Izvoru (reședința), Leiculești, Pădurenii, Salcia, Strezeni, Tisău și Valea Sălciilor. Ea se află în vestul județului, în Subcarpații de Curbură, într-o zonă împădurită ce se întinde pe aproape toată depresiunea Nișcov, fiind încadrată la nord de dealul Ciolanu și la sud de dealul Istrița. Principala cale de acces în comună este șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre est
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
de marginea de est a satului de astăzi, pe dealul "Cetățuia". Localitatea este plasată la o altitudine de 86 m într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, situată pe un flanc al Dealului Istrița la extremitatea sud-estică a Subcarpaților Curburii, într- zonă acoperită de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi. Climatul depresiunii este temperat-continental, cu veri calde și însorite și fără curenți de aer, iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Iernile
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
comuna spre est de Boldu și Bălăceanu, iar spre nord-vest de Zărnești și Murgești. La Zilișteanca, din DJ220 se ramifică șoseaua județeană DJ215A, care leagă comuna de Blăjani și de valea Slănicului. Comuna se află la confluența dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română. Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul național, iar comuna se învecinează spre est, nord-est, sud-est și sud cu comunele de câmpie Ziduri, Cochirleanca, Vadu Pașii și Mărăcineni. Satele din zona vestică, Zilișteanca
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Strezeni este un sat în comuna Tisău din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în depresiunea Nișcov, în vestul județului, în Subcarpații de Curbură. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni". Localitatea Stezeni este situată la extremitatea sud-vestica a comunei Tisău și, totodată, la granița dintre județele Buzău și Prahova. Strezeni se află în Subcarpații de Curbură, în cadrul Depresiunii Nișcov, pe malul
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
vestul județului, în Subcarpații de Curbură. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni". Localitatea Stezeni este situată la extremitatea sud-vestica a comunei Tisău și, totodată, la granița dintre județele Buzău și Prahova. Strezeni se află în Subcarpații de Curbură, în cadrul Depresiunii Nișcov, pe malul stâng al pârâului Nișcov, la 35 km de Buzău. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni", denumire preluată se pare de la străjerii Doamnei Neaga (nume de legendă în zonă). O altă istorioară legată
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
transformat în capelă. Tavanul capelei este decorat cu stuc modest, în stil baroc tîrziu, iar ancadramentul gotic al ferestrelor este rezultatul unor transformări ulterioare. Încăperile de la parter au tavan în formă de boltă cilindrică, cu penetrații de bolți cu dublă curbură. Delimitarea nivelelor este marcată în exterior de un brâu de piatră cioplită. La fiecare bastion, la înălțimea podului, sunt goluri de tragere. Cetatea astfel întărită a reprezentat un punct strategic important la granița de răsărit a Imperiului Habsburgic. Până la organizarea
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
malul drept, dar și puțin pe cel stâng, al râului Ialomița, fiind străbătuta la vest de pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
a Câmpiei Ploieștiului. Câmpia Ploieștului, al cărei nume provine de la principalul oraș situat în această regiune - Ploiești- este ultima unitate de relief străbătută de râul Prahova, înainte de vărsarea acestuia în Ialomița. Câmpia Ploieștiului se întinde de la limita cu Subcarpații de Curbură, în interiorul cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m (în Nord) și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ("aproximativ 35km latime").Câmpia Ploieștiului se întinde de la limita cu Subcarpații de Curbură, în interiorul cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m ("în Nord") și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Cornu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cornu de Jos (reședința), Cornu de Sus și Valea Oprii. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Jugureni este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boboci, Jugureni (reședința), Marginea Pădurii și Valea Unghiului. Comuna se află în estul județului, în zona Subcarpaților Curburii, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre sud de și Mizil (unde se termină în DN1B) și spre nord-vest în județul Buzău de Tisău și (unde se termină în DN10). La Jugureni
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
Predeal-Sărari (în trecut, Predeal) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bobicești, Poienile, Predeal (reședința), Sărari, Sărățel, Tulburea, Tulburea-Văleni, Vitioara de Sus și Zâmbroaia. Comuna se află în nord-estul județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al Teleajenului, în dreptul orașului Vălenii de Munte de pe malul opus. Este străbătută de șoseaua județeană DJ219, care o leagă spre vest de Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre est de Ariceștii Zeletin. Conform
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]