8,658 matches
-
a citi; - un minus este adăugat acolo unde informația contrazice sau este diferită de ceea ce știau până în acel moment; - un plus va marca informația nouă pentru ei; - semnul întrebării va fi alăturat ideilor ce par confuze/neclare ori în legătură cu care cursanții simt nevoia de a cunoaște mai mult. La finalul citirii textului se revine la lista de elemente identificate inițial și va avea loc un interviu reciproc între colegi, evidențiind ceea ce s-a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lista de elemente identificate inițial și va avea loc un interviu reciproc între colegi, evidențiind ceea ce s-a confirmat și ce nu din proiecția realizată inițial asupra temei supuse atenției. Avantajul metodei SINELG constă în faptul că eficiența și implicarea cursanților în procesul de învățare cresc simțitor în comparație cu o metodă tradițională de învățare. 13.2.2. Metode centrate pe observațietc "13.2.2. Metode centrate pe observație" Întotdeauna motivația pe care se fundamentează nevoia de a ști (curiozitatea) a fost una
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stat la baza acțiunii didactice. Astfel că este simplu de înțeles de ce oferim un spațiu aparte metodelor care pun accentul pe observare (a fenomenelor fizice, a fenomenelor din lumea socială etc.). Gândiți-vă doar la următorul exemplu: dacă aduceți în fața cursanților dumneavoastră o cutie și o lăsați pe masă, cât timp va trece până vă vor întreba ce se află înăuntrul cutiei? Mai mult decât atât, dacă le veți cere să dea ei înșiși exemple privitoare la conținutul cutiei, vor avea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să se răspundă la un șir de întrebări de tipul: Cine a făcut ce, când, unde și de ce? Pornind de aici, putem identifica multe tehnici de îmbunătățire a observației.Una dintre cele mai interesante este intitulată „cutia misterioasă”. Aduceți în fața cursanților o cutie în care se află un anumit lucru. Un voluntar va trebui să privească în cutie fără a relata și colegilor ceea ce a văzut. Aceștia din urmă vor trebui să îi pună întrebări la care el este obligat să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fasole, porumb, grâu etc.) într-o cutie la fereastră” (Cerghit, 2001, p. 75). Totuși, chiar dacă metoda observării pare relativ simplă, ea are unele aspecte deosebit de complexe. Astfel, conform lui Hansen (apud Moore, 1992), în observație, văzută aici ca metodă didactică, cursantul trebuie să facă o diferență între datele pe care le obține și cele pe care le comunică celorlalți; vorbim despre date descriptive (care au o mare doză de obiectivitate, neimplicând judecăți de valoare) și date interpretative, dezvoltate de posibilitățile de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intră sau au intrat în contact cu aceste date - și care conțin o prezentare subiectivă. O asemenea diferențiere ne ajută să dezvoltăm o perspectivă pozitivă asupra metodei, cu preîntâmpinarea aspectelor negative ce ar putea decurge din aceasta (spre exemplu, doi cursanți care au observat același fenomen, dar utilizând date interpretative, nu ajung la același rezultat în comunicarea pe care o fac colegilor lor, ceea ce poate genera anumite stări de tensiune și chiar conflicte între ei). Desigur, o observare obiectivă, bazată pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
procese sociale), aceasta ar fi rigidă, în mare măsură neimplicativă pentru cel care învață și - nu în ultimul rând - am pierde accesul la un mare număr de trăiri personale, la modul de a percepe, gândi și de a fi al cursantului nostru. O soluție la această dilemă o constituie necesitatea folosirii unui protocol de observare (o listă a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate observării; la aceasta trebuie adăugată remarca faptului că este imposibil să cuprindem în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui protocol de observare (o listă a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate observării; la aceasta trebuie adăugată remarca faptului că este imposibil să cuprindem în acest protocol toate aspectele care ar putea fi înregistrate de către cursantul nostru și, de aceea, acesta din urmă trebuie să aibă libertatea de a înregistra și alte fenomene, dacă socotește necesar. Pe de altă parte, în unele situații (în special cele de natură socială) ne confruntăm cu efectul de observator (fenomenul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
induce schimbări în comportamentele subiecților - spre exemplu, atmosfera de la o oră școlară la care asistă și un inspector). Acest efect, precum și altele pot fi rezolvate prin folosirea unor procedee de înregistrare audiovizuală a fenomenului, care poate fi apoi vizionat de către cursanți (avantajul principal este posibilitatea derulării de mai multe ori a casetei înregistrate; pe când în viața reală evenimentele sunt de multe ori unice într-o anume desfășurare, dezavantajul - în planul învățării - este acela al ruperii de observarea vieții reale); din aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o anume desfășurare, dezavantajul - în planul învățării - este acela al ruperii de observarea vieții reale); din aceste considerente, recomandăm combinarea celor două tipuri de observare. În plan social, se regăsește și un al treilea tip - intitulat „observare participativă” -, util atunci când cursanții doresc să observe aspecte ale vieții sociale și să înțeleagă/aibă acces la trăirile și sentimentele celor implicați în situațiile respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de caz, simularea, experimentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de caz, simularea, experimentul etc.). 13.2.2.2. Metoda ancheteitc "13.2.2.2. Metoda anchetei" Ancheta reprezintă o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ancheteitc "13.2.2.2. Metoda anchetei" Ancheta reprezintă o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se vor construi ipoteze și, ulterior, se vor genera soluții posibile. Este evident că metoda anchetei se bazează pe modul de a structura și utiliza întrebările; astfel, cursantul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se vor construi ipoteze și, ulterior, se vor genera soluții posibile. Este evident că metoda anchetei se bazează pe modul de a structura și utiliza întrebările; astfel, cursantul se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre fenomen; se vor construi ipoteze și, ulterior, se vor genera soluții posibile. Este evident că metoda anchetei se bazează pe modul de a structura și utiliza întrebările; astfel, cursantul se află în ipostaza de a construi întrebări relevante, în urma cărora să identifice modalități de a găsi răspunsuri și de a oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferi explicații ale fenomenului în cauză. Un alt aspect important al modului sub care trebuie privite întrebările în cadrul anchetei este acela că nu există răspunsuri „bune” sau „rele”. Ancheta poate fi dezvoltată individual, desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în dublu sens: ori mai mulți cursanți lucrează împreună, ca în cazul aplicării individuale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
desfășurându-se mai degrabă prin alcătuirea de către cursant a unui ghid al diferitelor elemente controversate ori confuze pentru propria înțelegere (ceea ce în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în dublu sens: ori mai mulți cursanți lucrează împreună, ca în cazul aplicării individuale, numai că aici avem de-a face cu o echipă, ori fiecare dintre cursanți își alcătuiește propria listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în cadrul anchetei se va transforma într-un ghid de învățare), dar și colectiv (în dublu sens: ori mai mulți cursanți lucrează împreună, ca în cazul aplicării individuale, numai că aici avem de-a face cu o echipă, ori fiecare dintre cursanți își alcătuiește propria listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 13.2.2.3. Tehnica Delphitc "13.2.2.3. Tehnica Delphi" Reprezintă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anteriori. Literatura de specialitate observă că principalul dezvantaj al tehnicii Delphi ar consta în timpul lung presupus de aplicarea chestionarelor și în dificultatea administrării întregului proces. De aceea, pentru planul școlar propunem ca pașii să fie dezvoltați într-un grup de cursanți, alocându-se 10-20 de minute pentru fiecare fază. Avantajul principal constă în anonimatul participării, iar construcția individuală poate fi urmată de o dezbatere în plen. 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc "13.2.2.4. Tehnica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
undeva în exteriorul cercurilor, urmând să înregistreze anumite preferințe comune pentru anumite scaune; va corela aceste alegeri cu informațiile pe care le deține despre participanți, va urmări modul în care vor fi rezolvate eventualele conflicte legate de acest subiect etc. Cursanții aflați în cadrul cercului interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată. Conversația în cercul interior trebuie să fie animată, după ce participanții au stabilit, împreună cu conducătorul lecției, câteva reguli de bază, specifice momentului respectiv al activității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
firesc: lumea este plină de contradicții, iar orice idee devine mai clară și capătă un înțeles mai profund în momentul în care, prin observație se face apel la opusul acesteia. De aceea, pentru a putea găsi cele mai bune soluții, cursanții, împărțiți pe grupuri de discuție, vor trebui pentru început să încerce să rezolve problema în modul direct, tradițional. Însă, dacă la un moment dat cursanții se vor simți „blocați” în identificarea unor soluții în maniera tradițională, ei pot face apel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
face apel la opusul acesteia. De aceea, pentru a putea găsi cele mai bune soluții, cursanții, împărțiți pe grupuri de discuție, vor trebui pentru început să încerce să rezolve problema în modul direct, tradițional. Însă, dacă la un moment dat cursanții se vor simți „blocați” în identificarea unor soluții în maniera tradițională, ei pot face apel la metoda reversului. Pur și simplu, această metodă înseamnă schimbarea unghiului de vedere folosit în opusul acestuia; astfel, pot fi descoperite multe alte aspecte pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învățare. Un argument în acest sens este schizokinetica (engl. Schizokinesis) („schizo” - divizat și „kinetică” - acțiune); termenul desemnează un răspuns al organismului care pornește în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încetaseră să mai însemne „pericol”. Soldații în termen nu aveau decât în mică măsură o reacție similară, deoarece nu trăiseră „real” pericolul unei bătălii. Iată importanța experimentului - este necesar să existe o experimentare și o învățare prin activitate proprie a cursantului. La nivelul unei definiții de lucru putem spune că experimentul este o observare provocată; lărgind însă aria de înțelegere a acestei metode de învățământ, vom identifica o acțiune de căutare, de tatonare în direcția descoperirii de dovezi și de legități
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formularea ipotezelor sau explicațiilor posibile; (3) observarea și experimentarea; (4) interpretarea datelor obținute; și (5) determinarea concluziilor. Metoda științifică încearcă să explice fenomenele pornind de la examinarea relației cauză - efect. Pfeiffer și Jones observau în 1979 că avem patru determinante: - participarea cursanților la aria de desfășurare a fenomenului pe care-l studiază; - un mod critic de a analiza activitatea (atât cunoștințele dobândite, cât și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]