1,338 matches
-
la simigerie, de la restaurant la lăptărie, sau de pe strada Pacienții pe Sapienții și "viceversa". Cu o furie crescândă, asemenea lui Cotadi, sau aproape imperceptibil, în limbaj împleticit, Lache, Mache, Sache, Tache, Mitică, Costică etc. repetă mecanic " Uite, vezi, ăsta-i cusurul tău!"(Amici), " Lacuna asta, trebuie, monșer..." (O lacună), "C'ești copil?", "Parol!"(Cam târziu) etc. așadar aceleași replici-refren, înlocuite în textul urmuzian de "ciugulitul", pocnetul în dușumea, lungitul gâtului, agățatul de grinzi pe la diferite binale și alte gesturi automate și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a lui I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, contribuie la alcătuirea tipologiei și corpusului de texte al snoavelor românești, specie a prozei populare foarte apreciată de români pentru aliajul ei original de satiră și comic, pentru rafinamentul cu care ridiculizează cusururi omenești. La Typologie bibliographique des facéties roumaines (I-II, 1969) este fundamentată pe o vastă bibliografie. Imensul material (peste trei mii de tipuri de snoave și aproape două sute de tipuri de anecdote, la care se adaugă peste zece mii de variante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
acțiune (vezi capitolul VII) și nu s-a ramificat în stări sufletești. Melancolia și nostalgia ne pot conduce nu numai la receptarea întîmplărilor din afară și a comportării altora cu humor, ci putem trata în același fel și propriile noastre cusururi, mai ales dacă le considerăm ca niște lipsuri ale virtuților noastre, ca factori sau părți ale propriei personalități. Dacă, pe urmă, sînt îndreptate atacuri din altă parte împotriva noastră, vom accentua, poate, valoarea pozitivă a păcatelor ce le avem (precum
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui mic humor. Dacă depășește totuși un prag și întîmpină cusururile sezisate ca pe niște vicii, dacă glumele sale se preschimbă în veritabile vituperări, "țintele" acestora fiind denunțate ca singure și grav răspunzătoare de propriile defecte, vătămătoare pentru ceilalți, nu se mai poate vorbi de humor, ci de o manifestare complet
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
chestiile teatrale”, se dovedește a fi, în pofida înclinației obișnuite spre rostirea mucalită, un cronicar serios. Cu meticulozitate, el povestește analitic subiectul, cântărește „valoarea dramatică” și „valoarea tehnică” a textului pus în scenă, evaluând atent, cu un ochi avizat, însușirile și cusururile montării și ale interpretării. Dând la o parte învelișul literar, insistă întotdeauna asupra „meșteșugului teatral”. Dar nici nu se dă în vânt după piesele străine (ce lansau ostentativ tot soiul de „aberații psihologice și îndrăzneli amorale”), oricât ar fi fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
Îngrijorat. Aud din nou tonul tăios și ferm al Venetiei: Îți cîntă În strună doar ca să te facă fericită. Ridic privirea și mă uit În ochii lui, căutînd un semn care să-l trădeze, vreo fisură În fațada lui fără cusur. Însă el Își joacă rolul mai bine ca niciodată. Un soț iubitor și Îngrijorat, la căpătîiul nevestei bolnave. Am știut dintotdeauna că Luke e bun la PR. Asta-i meseria lui. Ea l-a făcut milionar. Dar nu mi-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Hippocrat. Tronchin vindecă și boli imaginare, ipohondrii. El susține pe toate căile variolizarea care, în Franța, va lua amploare. Clienții îl caută ziua și noaptea ca pe englezul John Fothergill (1712 - 1780). Acesta este un medic modest și practician fără cusur pe care săracii îl preferă și-l caută pentru că nu-i refuză. Modest și vestit pentru inițierea sa medicală în farmacopeea botanică este William Withering (1741 - 1780) descoperitorul digitalei de care am mai vorbit, ca fiind o premieră a acestui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la fel de seducător și pentru alte țări. La patru ani după Înfrângerea nazismului, În octombrie 1949, George Kennan Îi mărturisea lui Dean Acheson că, deși Înțelege teama de un reviriment german, „În timpul războiului, trăind acolo, mi se părea adesea că singurul cusur al noii ordini hitleriste era Hitler”. Remarca lui Kennan a fost făcută În particular. În public, după 1945, puțini erau dispuși să admită părțile bune ale Noii Ordini din timpul războiului - ordine ale cărei ineficiență și rea-credință sunt grav subestimate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se dedau comuniștii În cazul brutalității sovietice. Nici dialectica nu era de lepădat. Comentând procesul Slánský pentru revista lui Sartre, Les Temps Modernes, Marcel Péju le amintea cititorilor săi că nu e nimic rău În a-ți ucide dușmanii politici. Cusurul Pragăi era că „ceremonia prin care sunt uciși șprocesul-spectacolț nu Înseamnă nimic pe lângă ce ar trebui să vedem dacă violența ar fi justificată din perspectiva comunistă. La urma urmei, acuzațiile sunt, la prima vedere, cât se poate de plauzibile”. Intelectualii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
este una din cauzele decăderii teatrului. Pentru Caragiale, o singură piesă merită „o luare aminte”, „Răzvanvodă””(așa se intitula inițial piesa) de B. P. Hasdeu, chiar dacă i se găsește și acestei piese multe neîmpliniri(„Împotriva căreia sunt multe de zis”. „Cusururile” sunt notate cu minuțiozitate, autorul dovedește mult discernământ. „Cu toate acestea, Însă, Răzvan este și va rămâne o bucată „cinstită” În literatura noastră.” (p. 133) I. L. Caragiale Își propusese să atace Într-o suită de articole toate componentele teatrului: „literatura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
părea că vorbește dintr-o pivniță iar altul din podul casei... iar când vorbeau mai mulți, era și mai ciudat”. Observații se fac și În legătură cu figuranții coriști sau În rolurile de-a doua sau de a treia mână. Îndepărtarea acestor „cusururi” ar fi benefică. Cât privește pe actori, după o serie Întreagă de observații pertinente, Caragiale Încheie: „Legea artistului trebuie să fie stăpânirea asupra pasiunilor pe care le Înfățișează.” 5. Concluzii a. Opera dramatică, proza și publicistica lui Caragiale alcătuiesc un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]