1,636 matches
-
căci se află sub asediu. Ne rămân munții. 14. Întâlnirea 15 august 1476, Păltinoasa, Valea Moldovei Oastea voievodului trecuse dinspre Humor spre Ilișești, fără să iasă din umbra codrilor. Detașamente ale vânătorilor domnești atacaseră și zdrobiseră patrulele de spahii care cutreierau obcinele Bucovinei. Mai sus de Suceava, forțele otomane se aventurau cu greu, iar cele care se aventurau nu se mai Întorceau. Mai sus de Suceava Începea o țară sălbatică și necunoscută. Acum, oastea cobora spre drumul mare al Cetății de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Erina avea dreptate. Erau niște rătăciți. Tot ce se Întâmpla, se Întâmpla fără participarea lor. Nimeni nu știa că ei se află atât de aproape. Nimeni nu știa că ei se află atât de departe. Brusc, un strigăt de luptă cutreieră pădurile, ca un tunet rostogolit prin cerurile lăsate peste oameni. „Moldovaaaa!” - Atacă vânătorii domnești... murmură Oană. Înseamnă că voievodul e acolo. Spune-mi, Erina... Spune-mi tot ce vezi... Am un sentiment ciudat... parcă aștept ceva... parcă se apropie cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fratele său mai mare. Căci Ștefănel vorbea rar și privea mult. Tânărul pictor Își dădu seama că imaginile erau, acum, un oxigen pentru fratele său. Trebuie să-l lase să privească. Avea să vină și timpul cuvintelor Așteptând, Alexandru fu cutreierat de același sentiment pe care Îl avusese pe malul Mării Negre. Sentimentul că fratele lui este altcineva decât ar fi putut să fie. Că este un om totalmente schimbat, căruia Îi e greu să intre În dialog cu lumea Moldovei. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
introdus pe sub mână un tablou la Palat, hei, nu mi-ați spus că negociați o vânzare de arme, știați de cutare că se regulează cu generalul cutărică? Așa i se păruseră toate la Început. Își amintea cum era ea, cum cutreiera fără teamă tot orașul, de parcă se afla acolo ca să-l cucerească. Nu mai știa când Își dăduse seama că orașul o cucerise pe ea, și nu invers. — N-o să meargă, a zis. Decepția a fost unanimă. Bill și Mick au
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fericirea și care, după sfârșitul Primului Război Mondial, se plictisesc prin cafenele, despre revoluția proletară și contrarevoluție și, în treacăt, despre anarhiști care pun bombe. În principal, însă, e vorba despre un dezrădăcinat sărac, dar ambițios, care părăsește orașul de pe malurile Dunării, cutreieră lumea și se întoarce acasă cu o femeie bogată, pentru ca acolo, în Budapesta, să se lase pradă unui amor înșelător, difuz. Romanul acesta își mai păstrează prospețimea la lectură și el făcea parte din zestrea de cărți a mamei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în adevăr, drumul acela tainic căruia vroia cândva să-i tragă harta și care supăra pe Nory. - Ca și cum n-ar fi destule dosuri în Cetatea ta vie! Să mai căutăm altele în suflet! . . . întreabă-mă pe mine prin ce hudiți cutreier cu îndeletnicirile mele pentru "Asistența femeii". Să te Jj? odată pe-acolo, te-ai sătura! Prin ochii lui Mini treceau atunci priviri care, desigur după ideile ei, ar fi proiectat, la examenul unor instrumente viitoare, fășii ele uliți, colțuri, alei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
instrumente viitoare, fășii ele uliți, colțuri, alei, popasuri, un film de peisagii fragmentate, la lumini și anotimpuri felurite, dar toate învăluite în farmecul ce da acelei priviri o lumină de fericire enigmatică. - Sunt aceleași! zise încet. Drumurile pe care le cutreieri tu sunt tăiate de celelalte, de ale sufletului. - Voi oferi primarului argumentul, pentru a-și scuza crimele edilitare. Nu cunoști periferia, draga mea! - cuvântul "periferie" rosti în largul ochilor lui Mini n întrebare, apoi umbre molcom',? și sclipiri scurte, asemeni
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un resort inițial de activitate nouă: Lenora în sanatoriul ei! Mika-Le prin dedalurile traiului ei. Elena Drăgănescu în locuința ei somptuoasă, dar prea nouă - Hallipa, cel care lucrase pământul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei ele închiriat. Tradiția era nimicită și poate toi uși Doru Hallipa, cel ca o epavă, încă mai păstra tradiția legîndu-se cu mătușica Eliza, logodnica de odinioară. Se rupsese de pământ, dar aducea cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
întrebîndu-se dacă vroia să cotească pe aci sau pe dincolo. Xu. Cetatea ei vie nu o clădise un păstor!. Un călător, odată, vroind să caute tovarășei lui adăpost, făcuse primul cuib. Era popasul iubirei. Se gândi la oamenii aceia care cutreieră pământul, răzbat printre atâtea locuri și nații! Ei n-au ajuns să-și clădească în ei cetatea statornică a sufletului si cu cât se risipesc mai mult cu atât cuprind lume poți lărgi nemăsurat cucerirea simțirei și cunoașterei tale. Ca
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
aceste cuvinte întortocheate... Aaaaa!... Eu?... Nu fac nimic... Doar șterg de praf o pagină din viață... Lumina de veghe Întunericul clipocește din genele plumburii încercând să pătrundă o fărâmă din lumina de veghe uitată de singura ființă vie care mai cutreiera abisul. Pasul ei șovăitor, desprins parcă dintr-o neînțeleasă eră se auzea tot mai apăsat, mai cutremurător, contopinduse într-un nemaiauzit ecou, făcând ca Universul să crape în milioane de celule dispersate de un „bum” amețitor. Hăurile se căscau ca
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ce mai contează un banal punct de referință, important este că, în timp ce tu, cititorule, ușor năzuros la toată această desfășurare de convenții ale idilei, te pierzi în pagină, singur, la lumina becului tău de 100 de wați, Alexandre redevine Alexandre, cutreieră orașul ca un îndrăgostit sadea la braț cu o femeie frumoasă căreia, da, a început să i se ghicească un ușor accent estic, mănâncă somon cu sos de ciuperci și mărar într-un pub zgomotos și înecat de fum, urcă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și al sumanelor, cu însăilatul bernevecilor și croitul cămășilor, că aista-i meșteșug muieresc la fel ca și închistritul ouălor cu chișița ori grijitul dobitoacelor. Ei își văd numai de pădure, de coasă și de fân, apoi, odată trebușoara încheiată, cutreieră munții pe cărări șerpuite numai de ei știute, de la cumpăna apelor Sucevei și Moldovei către Șipote și Seletin până hăt spre Cernahora, pentru a reveni apoi la baștina dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fie ea și cât de mică, asupra existenței Sfântului Duh: un semn, un zgomot, un fâlfâit de airipi, chiar și o licărire ziceau că le-ar fi de ajuns binecredincioșilor pentru a-i dovedi pe anticriști care, de la o vreme, cutreieră satele și clevetesc împotriva celor sfinte, chiar și împotriva lui însuși Dumnezeu-Tatăl. Dar taica nu era îngrijorat nici câtuși de puțin de statornicia în credință a poporenilor săi, care sub niciun chip nu vor înceta să-l preamărească pe Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a plăcut de Vasile când ți-a mulțumit pentru flaconul cu pastile albastre: Mai bine îmi aduceai o macara, zicea, sau de nu, una nouă... Șugubăț Vasile al nostru!... Îi arde de glume! Și, ca să revenim la idee, eu am cutreierat întreaga țară cu șantierele mele și m-am ales până la urmă cu un apartament din prefabricate la Târgu și ... Nu degeaba îmi spunea tata când am părăsit învățământul pentru institutul de subingineri în construcții: Gavriluță, stai pe loc, tu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mine. Dar și grade diferite de umplere: bine, rău, fericire, deznădejde. Iar toate acestea, moarte și repaus, dăruire ca și primire, capătă contururi de spațiu. Sînt munți și cascade, dealuri blînde și mări succesive. Se naște un peisaj în care cutreier. Pustiu. E o țară numai și numai a mea. Toți mă privesc și nu sesizează nimic. Poate că le par doar puțin într-o ureche. Dar spun că e o performanță mai mare decît au reușit părinții pustiei. Și ei
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
că, răul din mine, voința care l-a săvîrșit, e doar cretinul de care sper că m-am lepădat. Nu sînt eu acea voință ci cea care e acum liberă. Noroc că omul moare. Altfel, aș fi dormit pentru totdeauna cutreierat de teroarea imbecilității. Și poate că aș fi continuat sămi iubesc demența ca pe mine însumi. De dimineață, o fată blondă m-a chemat în Parcul Central al orașului pentru a-i da un interviu. M-am închis în birou
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aceleași spațiu fără să se întâlnească sau să-și vorbească cu lunile, cu excepția ședințelor de lăsare de sânge ale grafului. Rufus avea o meteahnă pe care graful o cunoștea, dar pe care i-o tolera cu îngăduință. Noaptea, bătrânul servitor cutreiera satul cu un hanger la brâu, sărea gardul în curtea vreunui gospodar și se repezea la câine, încăierându-se cu el, încercând să-l castreze pentru a răzbuna rușinea familiei și moartea fiicei sale. Se întorcea la castel, în toiul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
căror nume Bătrânul le auzea pentru prima dată. Fascinat, se lăsa purtat în lungi călătorii pe care nu s-a încumetat vreodată nici să și le dorească. Jordan se înhăitase de copil cu un vânător ambulant de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care circulau despre peregrin povestesc că odată un lepros îngrijit de Pimen i ar fi mulțumit, punându-i ceva de-ale gurii în vas. Leprosului i-ar fi căzut și o bucată de deget și sfântul ar fi mâncat-o. Cutreiera anume regiunile muntoase întrebând mereu, în așezările prin care trecea, de o bisericuță ascunsă într-o peșteră în munți, dar toți ridicau, nedumeriți, din umeri. După mai mulți ani, află din gura unui bătrân legenda Sfântului Grigorie Decapolitul, care, prigonit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
foc și sunt țesute din fire toarse din coconi de salamandră. Acest comerț luase o astfel de amploare încât puține erau gospodăriile care să nu aibă sub grindă o punguță cu "praf din călcâiul de aur al lui Zlota". Degeaba cutreiera potera munții și mlaștinile, degeaba defrișa pădurile, incendia stuful bălților și inunda galeriile peșterilor; frecventele răufăcătorii ale tâlharului erau singurele dovezi ale existenței sale. Până la urmă se apelă la serviciile și la dibăcia babei Sempronia, care-i făcu farmece de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră orașul, bănuind pe după geamuri cranii lucioase abandonate cu voluptate în cușca somnului lor bântuit de vise fără memorie. Rătăcind fără noimă pe străzi, recunoscu la un moment dat împrejurimile. Șarpele timpului părea că se învârte în loc, devorându-și coada. Fără
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
stăteam în partea mea de balcon și doream să o salvez și eu pe Laura doar ca să o văd în pantalonii ei albaștri și cu părul lăsat pe spate. Spre sfârșitul verii își făcură un obicei să iasă zilnic să cutreiere orașul, politicoși și amabili, căutând mănuși, becuri incandescente și albume de artă. Acasă erau atenți unul cu altul, iar eu credeam că între ei era altceva decât ura, o obișnuință blazată în chiar mijlocul unei furtuni pătimașe. Speram să mă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Cezar că este un număr prim. Sau, mai grav chiar, când auzim că nimicul se plimbă nestingherit și senin prin fața casei noastre. Să ne amintim însă de acela care, aproape întreaga sa viață, a tot urmărit cum nimicul, impetuosul nihil, cutreieră istoria europeană în lung și în lat. Îl va recunoaște în destule conduite și ideologii, în forme istorice de viață și gândire. Fenomenul numit nihilism ajunge constitutiv unei întregi istorii și definește logica ei modernă. Iar Nietzsche, martorul treaz al
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care o desenează textele din Pif. Din această încercare de a revizita/imagina trecutul se naște o poveste care se situează, inevitabil, la jumătatea drumului între aventură și parcurs inițiatic. Atunci când alege preistoria ca decor, fiind spațiul în care va cutreiera energicul Rahan, fiul lui Crao, banda desenată anticipează viitoarele puneri în scenă ale unei pelicule precum 10.000 BC. Grotele, jungla, confruntarea cu bestiile feroce și cu prejudecățile sunt ingredientele din care se hrănește una dintre cele mai longevive narațiuni
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
jungla, confruntarea cu bestiile feroce și cu prejudecățile sunt ingredientele din care se hrănește una dintre cele mai longevive narațiuni adăpostite de Pif. Venerația nostalgică de care este înconjurat Rahan ține și de proximitatea imagologică cu un alt erou ce cutreieră spațiile nedomesticite - Tarzan al lui Edgar Rice Burroughs. Dacă regresiunea temporală este una dintre strategiile ce nu poate da greș, înaintarea în viitor este corespondentul ei natural. Aici, miraculosul este oferit de invenția jucăriilor și a peisajelor ce sunt create
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]