1,698 matches
-
nivel, vegetal, omul poate consuma practic orice. Nu există, propriu-zis, nici o vietate toxică. E, până la urmă, vorba de o chestiune culturală căci, maniocul chiar, care asigură baza alimentației Într’o zonă foarte populată a lumii, e extrem de toxic ca atare; cutumele locale impun Însă o preparare anume, care evită intoxicația. Urmând tot așa, adică compensând foamea consecutivă Înmulțirii excesive prin apropierea de baza lanțului trofic, adică de sursa și prin urmare densitatea maximă a energiei, vom ajunge desigur vegetarieni. Mai curând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
său plac. Desigur, practic, puterea lui avea unele limite concrete. Evident, el trebuia să domnească prin subordonați, care puteau controla accesul lui la informații și relațiile lui cu marea masă a populației. Mai mult, sultanul nu putea încălca legile sau cutumele religioase; opinia publică musulmană, exprimată prin intermediul ulemei, era capabilă să influențeze puternic acțiunile acestuia. Credința stabilea și datoriile conducătorului, dat fiind că Dumnezeu îi încredințase acestuia supușii. El era răspunzător de bunăstarea și de apărarea lor, ducîndu-i pe drumul cel
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și furturile, erau teoretic de competența sistemului juridic musulman, tribunalele ortodoxe le judecau adesea și ele, cu condiția ca în acestea să nu fie implicați musulmani. În împărțirea dreptății, biserica se baza pe legea canonică, pe legea statutară bizantină, pe cutumele locale și pe scrierile și tradițiile bisericești. Tribunalele ecleziastice puteau stabili pedepse ca întemnițarea, amendarea sau exilarea, ca și interdicția împărtășaniei și excomunicarea. Populația creștină prefera de obicei să apeleze la aceste tribunale, în care erau judecați pe bază egală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o alternativă preferabilă cadiului otoman. Deciziile autorităților grecești aveau drept punct de plecare legea romană, sursa principală fiind codul Hexabilis al lui Constantin Armenopoulos din secolul al paisprezecelea. Cu timpul însă, a început să se pună bază mai mult pe cutume și pe legile pămîntului. Ca și cele din alte părți ale Balcanilor, organizațiile comunale grecești erau extrem de importante în menținerea separatismului local. Guvernele locale nu erau centre de rezistență față de dominația otomană, ci de apărare efectivă a oricărui grec față de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau la fel de inutile, ca și încercările de a împiedica triburile să se lupte între ele. Justiția rămînea și ea în general o chestiune de competența triburilor. Bătrînii fiecărui trib îi judecau pe membrii acestuia. Relațiile dintre triburi erau bazate pe cutumă. O problemă serioasă pe care trebuia să o rezolve administrația centrală era cea a conflictelor sîngeroase, o tradiție existentă pretutindeni în anumite zone înapoiate ale Balcanilor. Conform acestui obicei, dacă un membru al unui clan sau al unei organizații asemănătoare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
limita foarte mult participarea populară la guvernare. Atît instituirea unui sistem juridic cît și aranjamentele religioase au fost opera lui Maurer, poate cel mai bun dintre consilierii bavarezi. Sub supravegherea lui a fost elaborat un cod de legi bazat pe cutuma grecească, ca și pe modelele bizantin și occidental. Problema relațiilor bisericii ortodoxe a Greciei independente cu Patriarhia era desigur o chestiune de mare importanță. În timpul revoluției, patriarhul îi excomunicase pe capii religioși greci, care constituiseră bineînțeles un sprijin major pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îi era greu să impună aplicarea oricăruia din decretele lui într-o societate musulmană, astfel încît încercările de controlare a regiunilor muntoase au fost abandonate. Aici, populația continua să-și administreze afacerile sub conducerea căpeteniilor lor tribale conform legilor și cutumei locale. Cu toate acestea, în ciuda acestei opoziții generale, au fost realizate unele schimbări administrative. Au fost instituite noi diviziuni regionale, dar ținuturile albaneze nu s-au unit în nici un moment într-o unitate politică unică. Regiunea a fost împărțită în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cazul lor. Între timp, Farmacistu începuse să plângă. - Bă, era să mă îmbolnăvești, sunt negru de supărare! Cine ești tu, să-mi spui mie Farmacistu? Cum ar veni, botezul îl poate face doar o autoritate învestită de lege sau de cutume. Eu nu aveam acest drept, fiind în primul rând un alogen. Și un infirm. - Și cum să-mi faci cartea cadou, mă! Mai ai și nesimțirea asta! S-o dai la toți de pe stradă, ca să mă faci de căcat, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța până acasă a dat bărbaților întâlniți țigări și brichete, unii chiar insistând să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
când am ajuns la o arcuire de curcubeu, când se voalează prin ani frământările, când nu avem oarecare «drepturi», concesionate, când suntem în sanctitatea drepturilor noastre suverane, publice și civile, preluate cu lumini noi dintr-o veche tradiție română, cu cutume rămase peste veacuri de prin gândirile progresiste ale lui Bărnuțiu și Bălcescu sau din concepțiile de unitate istorică dintre stat și popor de la Kogălniceanu, Eminescu și Pârvan și atâția alții cu insigne de precursori, pe care trebuie să-i aducem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la nivelul familiei și al micilor comunități rurale, dar și cu oaze de modernitate puternică în centrele urbane importante. Comunismul a adus - și a impus - un model artificial de egalizare a femeilor cu bărbații, care nu a ținut cont de cutumele preexistente, ba chiar le-a încorporat tacit, suprapunând noile coduri peste cele vechi. A rezultat un model hibrid, care a afectat într-o măsură mult mai mare viața cotidiană a femeilor, obligate în majoritatea cazurilor să fie deopotrivă soții de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și de evenimentele politice și militare din prima jumătate a secolului al XX-lea. Unii dintre directori și profesori conduc formațiuni politice locale extremiste, cei mai mulți dintre directori își ocupă scaunul în funcție de afinitățile politice, fapt recunoscut în perioada interbelică că o cutumă. Pătrunderea trupelor sovietice în Nord-Estul României în primăvara anului 1944 provoacă refugiul instituțiilor hușene, vagonul în care era transportată arhiva școlii și bunurile profesorilor fiind surprins și distrus, că întreaga garnitură, în timpul bombardamentului violent din aprilie 1944 în gară București-Triaj
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
muncă și seriozitate. Conțin adevăruri pe care rareori le găsești exprimate de alții atît de net. H. Mihăescu era un corespondent prompt și punctual, clar și concis. Forma scrisorilor sale atestă atît starea raporturilor cu destinatarul, cît și deprinderea cu cutumele epistolare (de proveniență anglo-saxonă) menite să „targheteze” (cum se zice acum) persoana abordată. Cu o excepție, scrisorile redactate în București sînt dactilografiate, celelalte sînt „de mînă”. Primele cinci au în antet, în loc de titlu, adresa mea, la fel a IX-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe individul Gheorghi Ștefan, reservist, care urmează a se trimite la corpul său de unde este cerut”. Asta poate Însemna că anterior nu primise ordinul de mobilizare din varii motive fapt ce a determinat intervenția personală a ofițerului de poliție. Potrivit cutumelor de atunci, pentru mai multă siguranță a executării ordinului de chemare, Lascăr notase că „A fost trimis la corpul său cu adresa nr.777”. Ceva mai Înainte, pe 18 ianuarie același an, prefectul mijlocise o altă problemă de natură militară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă a vieții de zi cu zi așa că autorii deveniseră ceva mai slobozi la condei, fapt ce contravenea grav cutumelor găștii lui Dej. „...se vor elimina următoarele: Hilușcă (vorbește despre vecinul său Ceznoc): <<A țicnit cu recordurile lui! Știi ce a făcut? A dat ordin tractoristului să bată recordul mondial. Acela, În loc să are cum trebuie, a scormonit numai puțin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din altă parte și de la alt nivel și niciodată de unde ar fi trebuit, totul se baza pe planuri de muncă sau sarcini de serviciu care musai trebuiau Îndeplinite sau măcar raportate ca Îndeplinite. Nici chiar cenzorul nu scăpase de această cutumă și poate de aceea se agăța de toate fleacurile pentru a demonstra celor de București cât de zelos și scrupulos este și cât de mult merită plicul cu banii reprezentând „munca” sa. În continuare, vom prezenta un „Plan de muncă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic, laolaltă și să-și dea seama că rostul lor este de a trăi Împreună>>”. Pentru cititorul contemporan, nu pare a fi ceva În neregulă dar altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de cenzorul sferto-doct Andrei Ion (pentru că el „rezolva” problemele de la Vaslui): „Reese (sic!, n.n.) că citatul este echivoc atunci cînd vorbește de popoare și fragmente de popoare, cu menționarea românilor, ungurilor, sașilor și sîrbilor pentru ca imediat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de intimitate capătă sensuri generalizatoare; până unde se poate extinde suprapunerea între persoane și personaje în recrearea unor profiluri de oameni: rude, prieteni sau neprieteni? Imposibilitatea consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și de primii lectori de opinie este convins că această carte obligă la o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fiecare an de șefi cu calificativul "foarte bine". Îmi făceam datoria corect, fără gânduri ascunse sau blamabile, ca atare, deși îmi repugnau vecinătatea și intromisiunea "serviciilor" în instituția pe care eu o percepeam ca pe o "catedrală", îi acceptam conform "cutumei" existente în minister, fără a accepta niciodată atitudini sau acte care nu ar fi fost conforme cu conștiința mea. De aceea, în cei 40 de ani petrecuți în "relații externe", în dosarul personal de la CNSAS, cel de 350 de foi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de a trăi, încercând cu anticipație democrația și chiar construin du-și o cultură de stăpâni ai propriului destin (masterless, cum o numește Marcus Rediker). Această cultură era bazată pe valori practice amestecate, în mare parte egali tare, preluate din cutumele antice și medievale : împărțirea prăzii conform poziției ierarhice în echipaj, acordul colectiv, alegerea căpitanilor, deosebirea ferm și unanim acceptată dintre căpitan, secund și cele lalte grade. Multora dintre ei educația școlară minimală le era străină, la fel și un mediu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și macropolitică, la cazuri omenești și la relația între etică și politică, dintre morală și lege. Dincolo de simpatii și antipatii, Adriana Iliescu, mama vârstnică fertilizată in vitro, intră în istoria dezbaterii publice românești drept autoare morală a saltului benefic de la cutuma „oameni pentru morală și politică”, la o provocare nouă: „morală și politică pentru oameni”. Tradiția românească și, mai larg, cea continentală, tratează dreptul ca pe o entitate transcendentală emanată de legiuitorii laici sau religioși care ne știu binele și dreptatea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și a absolvenților, calitatea cercetării și publicațiilor, dedicația față de cariera universitară (lista rămâne deschisă). Universitățile au expandat spectaculos, cu eforturi enorme, inclusiv în sensul specializărilor. Dar au expandat cantitativ. Sănătatea universitară există, dar insular și mai degrabă „anomic” (deviant față de cutumă). Micropoliticile de schimbare sunt bune, dar sunt strivite de macropolitici. De 15 ani facem reformă calitativă, adică mici falanstere, doar-doar de s-or lua și alții de bunăvoie după ele. Eu, deși știu că se poate trăi și insular am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ruptă de relații cu celelalte, cu un statut foarte redus de contribuabil și cu grad mare de marginalitate civico-politică; 2. romă tradițională în care statul contează și intervine foarte redus prin norme asimilate, instituții, sprijin pentru modernizare. Are propriile sale cutume, o populație cu educație precară, practici feudale de căsătorie și familie, participare foarte redusă la bunurile publice și un grad mare de excludere civico-politică. Este o societate de supraviețuire. Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
își părăsise orașul din occident în favoarea orașului său nou din orient. Fiul său, Constantiu II, va veni la Roma abia în anul 357 (28 aprilie), va străbate itinerariile consacrate și va fi întâmpinat de mulțime, precum și de senatul local, după cutumele ceremonialului de adventus, însă mult mai auster organizate. Latura militară și practică a personalității lui Constantiu II, dar și spiritul de creștin (prezența lui e descrisă drept hieratică, tăcută și rigidă) erau consonante cu o restrângere a fastului ceremonial − cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sæculares, cât și jubileele, natalis Vrbis. În acest fel, comunitatea este vegheată de către familia imperială însăși (ea joacă un rol social semnificativ în cadrul practicilor festive), ceea ce îi permite să-și desfășoare existența în ambele planuri, și material, și spiritual, conform cutumelor ei. Viața ei pioasă va conduce la consacrare, iar prin æternitas (v. fig. 18) îi va mulțumi pe zei, ocrotitori, la rândul lor, ai cetății sacre și ai imperiului (Benoist 339). Semper victor, împăratul ajunge să revendice recunoașterea de către comunitate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]