534,793 matches
-
belșug și tihna. 6. Mulți zic : „Cine ne poate arăta Ce-i fericirea ?” Însă eu spun iară, Cum am mai spus : „Fă, Doamne, să rasară Lumină Fetei Tale peste țară Și peste orice om lumină Ta !” 7. Tu bucurii Îmi dai cum nu-s acele Ce nasc din grâu, din fructe și din vin. 8. Mă culc si-adorm, pacific și senin, Căci Domnul e tăria casei mele. 5 1. Îndura-Te către cuvântul meu O, Doamne, si alunga-mi disperarea
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
un nor, Căci Ți-au uitat puterea și mânia ! 11. Atunci acei ce se Încred În Tine Vor prinde iar la inimă, văzând Că-i ocrotești. Și vor purta În gând Numele Tău cu sunete divine. 12. Tu celui drept dai binecuvântare. Îi ești putere, scut si-mbarbatare. 6 1. O, Doamne, blând Îmi fii, nu ma mustra, Și nu mă pedepsi-n mânia Ta ! 2. Mă ofilesc, ai milă ! Iată, plâng Și oasele Îmi tremura, se frâng. 3. Mi-e
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
gândit? Ce-i el, să-l iei În seamă, să-l ai În cercetare ? 5. Aproape că pe Îngeri l-ai pus și prețuit Si-ai Înecat În glorii faptura-i pieritoare. 6. L-ai Înălțat În cinste, i-ai dat În stăpânire Tot lucrul mâinii Tale. Sub talpă lui ai pus 7. Și oile și boii și pasărea de sus, 8. Și fiarele și peștii zvâcnind că o sclipire... 9. Numele Tău ! Ce tainic și ce mirific este Pe-ntinderea
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
sângele ce curge Și nu abandonează Întristații. 13.De mine, Doamne, bietul, fie-Ti milă ! Mă sting de ură celor plini de ură - Smulge-ma, Doamne, din a morții gură 14.Să crească iarăși vocea mea umila La porțile Sionului, dând știre Că doar În Tine este mântuire. 15.Popoare-ntregi se surpa, cad În groapă, În sântul ce-l săpaseră altóra. Aceasta este soarta tuturora
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
admisă în localități de la 60 la 50 de kilometri pe oră, am fost de partea Puterii. Dacă amenda nu te ustură la buzunar își pierde semnificația. Dar cînd în România salariul celor mai mulți n-atinge suta de dolari, cum să-ți dea prin cap să propui amenzi de cinci milioane? Și dacă polițistul de la circulație e indispus - are dreptul să te amendeze și cu zece milioane! Ne-am pierdut mințile? Nu mai știm pe ce lume trăim?! Majoritatea celor care au mașină
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
gură ca să pună benzină în rezervoarele unor Dacii de muzeu sau ale unor rable aduse de prin cimitirele de mașini din Germania. Nu știu ce informații are dl Năstase de la Institutul de Statistică. În privința nivelului de trai ar fi bine să-i dea crezare președintelui Iliescu care a răgușit vorbind despre sărăcia din România. Măcar atît ar trebui să învețe premierul de la părintele său politic: cînd nu poți să dai, ferește-te să iei! Și mai ales să iei cu de-a sila
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
de la Institutul de Statistică. În privința nivelului de trai ar fi bine să-i dea crezare președintelui Iliescu care a răgușit vorbind despre sărăcia din România. Măcar atît ar trebui să învețe premierul de la părintele său politic: cînd nu poți să dai, ferește-te să iei! Și mai ales să iei cu de-a sila !! Cînd o amendă minimă e de cinci milioane, adică e o dată și mai bine de jumătate din salariul pe o lună al nefericitului care a călcat pe
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
se astîmpără. N-am carnet de șofer, dar am asistat la discuții de tip "Ați trecut pe roșu!" în care polițistul-pîndar și mitarnic mințea! Numai că el minte cu legea în mînă, iar legea pe care a clocit-o guvernul dă și mai multă putere polițistului în relația lui cu șoferul. Am întîlnit, ca pasager, și rutieriști onorabili, care au înțeles că misia lor nu e să amendeze lumea, ci să aibă grijă ca omul să se comporte cuviincios pe șosea
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
de tîmpeniile astea, dacă ele n-ar fi mult mai periculoase decît par. Și dacă n-ar trăda o crasă ignorare a realității din România din partea guvernului condus de dl Năstase. Una dintre prevederile modificării e că cine nu se dă la o parte din calea coloanelor oficiale trebuie să plătească între cinci și zece milioane de lei amendă. Acesta ar fi prețul la care premierul își evaluează complexele de superioritate într-o țară ai cărei locuitori au sărăcit și cu ajutorul
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
poate că eu mă înșel; poate că guvernul gîndește profund, iar eu n-am organ pentru aceste profunzimi. Mai întîi ne aliniem la amenzile din Europa, după care vedem noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
care vedem noi cu ce bani le plătim. Poate că guvernul vrea să dea pinteni inițiativei particulare cu asemenea amenzi de coșmar. Ori visează să mai aducă niște bani la bugetul patriei, fără a-i deranja pe evazioniștii care îi dau cu tifla dlui Năstase și pe băieții mai curați, mai uscați de la Interne, după ce au fost verificați tot de niște băieți de Interne cu ce bani și-au ridicat vile de zeci sau sute de mii de dolari într-o
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]
-
simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Nicolae Manolescu Mulțumesc redactorilor și colaboratorilor revistei Vatra din Tg. Mureș care și-au dat osteneala să-mi comenteze cărțile în numărul din decembrie trecut. Nici măcar aniversar, prilejuit doar în parte de apariția Listei... la editura Aula din Brașov, în colecția coordonată de Al. Cistelecan, gestul colegilor mei din mai multe generații m-a emoționat
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
care este încercat că, într-o zi, va fi "depășit" de literatură, nu-i va mai plăcea nici ce, nici cum se scrie, pur și simplu nemaiînțelegîndu-și timpul. Eram foarte tînăr pe atunci și totuși neliniștea lui Wilson mi-a dat de gîndit. Astăzi o resimt din plin. Istoria literară nu ne dă răspunsuri încurajatoare. E ciudat, de exemplu, să vezi cum apreciază Maiorescu, la aproape 70 de ani, literatura de la începutul secolului XX. După ce intuise valoarea lui Eminescu și a
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
nu-i va mai plăcea nici ce, nici cum se scrie, pur și simplu nemaiînțelegîndu-și timpul. Eram foarte tînăr pe atunci și totuși neliniștea lui Wilson mi-a dat de gîndit. Astăzi o resimt din plin. Istoria literară nu ne dă răspunsuri încurajatoare. E ciudat, de exemplu, să vezi cum apreciază Maiorescu, la aproape 70 de ani, literatura de la începutul secolului XX. După ce intuise valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, mentorul junimist o preferă pe Maria Cunțan lui D. Anghel
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
curs de dizolvare va fi taxat deîndată drept o "lucrare a Diavolului" și un complot al ne-creștinilor împotriva smeritei turme a credincioșilor. Evident că astfel de eventualități mă lasă rece. Născut român ortodox, din familie de români ortodocși, nu dau doi bani pe scornelile misticoide ale unei pături de profitori care-au găsit într-o țară disperată terenul ideal al îmbuibării. Dacă "sfinții" și "preasfinții" (ca să nu mai vorbesc de "preafericiții") de azi n-ar fi umilii funcționari cu grade
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
printre schele și tot felul de aparate, simple și sofisticate, mi-am umplut patofii de albul prafului și al molozului. E cel puțin ciudat să găsești în locul gălăgiei și agitației teatrale, muncitori și sculele lor. Atît cît pot să-mi dau seama, este o schimbare radicală a unui spațiu consacrat, tradițional, bine intrat în conștiința publicului. Arhitectul îi conservă memoria și îi reconstruiește identitatea pentru un alt secol, 21. O aventură pe care, din ce văd, și-a asumat-o pînă
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
teatru față de proiectul Ciulei-Bortnovschi care a revoluționat sala Grădina Icoanei (astăzi Toma Caragiu), primită în dar de la Școala Centrală de fete. Un arhitect este acel artist care își urmărește o idee de la desen, la concretețea volumelor, spațiilor, liniilor, care îi dă personalitate, distincție, rasă. Acum, în sala Izvor se întîmplă un altfel de spectacol care deja face parte din exercițiul meu de memorie, de neuitare, de prețuire și respect față de o profesiune al cărei protagonist, arhitectul, rămîne în culise, ca și
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
întreaga epopee eroi-comică (și tragică) de peste un deceniu a vieții noastre politice care s-a soldat... cu ce? Cu un PIB (un produs intern brut) reprezentând doar 76% în raport cu cel din 1989! După ce au murit sute de tineri ca să-l dea jos pe Ceaușescu, după ce Bucureștiul a avut de suportat invaziile repetate ale minerilor, nemulțumiți de schimbarea stării de lucruri din țară, după ce atâtea partide s-au compus și recompus urmând parcă logica mișcării browniene și nu pe aceea a vieții
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
în care ideea să se concretizeze încet, laborios, milimetru cu milimetru. În această traversare există foarte multe piste false, drumuri pe care mă rătăcesc, momente în care revin de unde am plecat și o iau în altă direcție. La un moment dat însă se concretizează, într-adevăr, un alt film care, la rîndul lui va fi începutul și sfîrșitul pentru o altă etapă a vieții mele. Și, repet, ceea ce mi-aș dori este un vis imposibil: un cec în alb pentru "filmul
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
era el înainte de căderea Cortinei de Fier. Pe nedrept, pentru că există totuși, în filmul est-european, vîrfuri, filme splendide, care ar merita să aibă o soartă mai bună. Am picat prost noi, est-europenii, într-un moment în care cinematograful asiatic, ca să dau un exemplu, are parte de mult mai multă frișcă. Am picat din nou prost, într-un moment în care filmul american este în plină cruciadă pentru pentru monopolizarea pieței. Și, încă o dată, am picat prost, pentru că lumea aceasta, care se
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă subiectele de multe ori incendiare, au un ceva al lor specific, sînt obiecte compuse cu grijă, de la formatul original la eliminarea scrupuloasă a greșelilor de redactare. Marta Petreu a reușit să ne dea nouă, celor tineri, celor care, așa cum e cazul meu, n-au călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
meu, n-au călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate celor ce se citesc după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul următor. Deopotrivă Vulcănescu, Nae Ionescu, Eliade, Cioran, Eugen Ionescu stau sub semnul unei filosofii de tip iraționalist. Dar, în timp ce Eliade, Cioran, Vulcănescu favorizează iraționalismul vitalist de sorginte germană, romantic
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]