3,099 matches
-
în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este în toate limbile germanice, pătruns din franceză; pentru noțiunea "dicționar", engleza uzează de împrumutul romanic dictionary, în vreme ce celelalte limbi germanice folosesc calcul: germ. Wörterbuch [΄wötərbux], neer. woordenboek [΄wo:rdebu:k], dan. ordbog, sued., norv. ordbok [΄ordbu:k]) și, pe de altă parte, existența cuvintelor unice, pe cînd în alte limbi, precum în germană, sînt frecvente dublările împrumuturilor prin calcuri (de exemplu, germ. publizieren și herausgeben) uneori fiind evitate chiar împrumuturile (germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acolo unde elementul germanic a fost moștenit, se pot constata numeroase aspecte similare cauzate de înrudirea idiomurilor. Pentru noțiunea "floare", de exemplu, există în limbile germanice următoarele denumiri: germ. Blume [΄blu:mə], engl. bloom [blu:m], neer. bloem [blu:m], dan. blomst [blomst], norv. blomst [bl(mst], sued. blomma [΄blum:a]. Se constată că, în toate aceste limbi, există o structură foarte apropiată a cuvîntului, din care se poate desprinde o invariantă a unui tip sonor [b][l]Vlab[m], care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cazul denumirilor pentru alte noțiuni se poate constata aceeași solidaritate a limbilor germanice, în multe cazuri engleza nemaiprezentînd sinonimia element germanic element latin. Astfel, pentru noțiunea "frate", domeniul germanic prezintă următoarele situații: germ. Bruder [΄bru:dər], engl. brother [΄br(((r], dan. broder [bro:r], norv. bror [bro:r], neer. broeder, broer [΄brudər], [bru:r], sued. broder, bror [΄bru:dər], [bru:r]87. În limba gotică există corespondentul broțar, iar germanicul reconstituit este *brōțer. Pentru redarea noțiunii "lapte", există următoarele forme în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
broder, bror [΄bru:dər], [bru:r]87. În limba gotică există corespondentul broțar, iar germanicul reconstituit este *brōțer. Pentru redarea noțiunii "lapte", există următoarele forme în limbile germanice: germ. Milch [milx], engl. milk [milk], neer. melk [΄mεlək], norv. melk [melk], dan. mælk [mölk], sued. mjölk [mjölk]. Forma gotică este miluks, iar cea reconstituită din germanică *meluk. O problemă importantă în cazul studierii fenomenelor ce se manifestă în cadrul familiilor de limbi este cea a legilor fonetice, adică a corespondențelor cu caracter de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trebuie reconstituită. Dacă se iau cuvinte precum germ. Nacht [naxt], acht [axt], care conțin grupul [xt], se constată în neerlandeză forme similare, nacht [naxt] și acht [axt], în vreme ce în daneză, suedeză și norvegiană grupul sonor s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era [igxt], așa cum rezultă din ortografia etimologizantă: night [΄nait], eight [eit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lat. -pressio cu germ. -druck s-au realizat după lat. impressio, expressio, derivatele Eindruck, Ausdruck. De altfel, calcurile după modele latinești sînt foarte numeroase în germană și se întîlnesc deseori și în celelalte limbi din familie: lat. aequilibrium → germ. gleichgewicht, dan. ligev(gt [΄li:γəväkt]; lat. conscience → germ. Gewissen, dan. samvittighed [sam΄vitixe(], sued. samvete [΄sam:ve:tə]; lat. omnipotens → engl. almighty [(:l΄majti], germ. allmächtig [΄almäxtiç], dan. alm(gtig [al΄mäkti], norv. allmektig [al΄mekti], sued. allmaktlig [΄al:mak:tli
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lat. impressio, expressio, derivatele Eindruck, Ausdruck. De altfel, calcurile după modele latinești sînt foarte numeroase în germană și se întîlnesc deseori și în celelalte limbi din familie: lat. aequilibrium → germ. gleichgewicht, dan. ligev(gt [΄li:γəväkt]; lat. conscience → germ. Gewissen, dan. samvittighed [sam΄vitixe(], sued. samvete [΄sam:ve:tə]; lat. omnipotens → engl. almighty [(:l΄majti], germ. allmächtig [΄almäxtiç], dan. alm(gtig [al΄mäkti], norv. allmektig [al΄mekti], sued. allmaktlig [΄al:mak:tli(g)]90. Dacă în aseme-nea cazuri nu au pătruns
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se întîlnesc deseori și în celelalte limbi din familie: lat. aequilibrium → germ. gleichgewicht, dan. ligev(gt [΄li:γəväkt]; lat. conscience → germ. Gewissen, dan. samvittighed [sam΄vitixe(], sued. samvete [΄sam:ve:tə]; lat. omnipotens → engl. almighty [(:l΄majti], germ. allmächtig [΄almäxtiç], dan. alm(gtig [al΄mäkti], norv. allmektig [al΄mekti], sued. allmaktlig [΄al:mak:tli(g)]90. Dacă în aseme-nea cazuri nu au pătruns în vocabularul limbilor romanice cuvintele latinești ca atare, cu forma lor, semnificațiile redate prin aceste forme s-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au primit și afixe latino-romanice, unele dintre ele deosebit de active pe terenul lor. Astfel, de exemplu, sufixul de agent latin -arius (> -ari) se regăsește în toate limbile germanice importante: germ. Mülle Müller "moară morar", engl. mill miller, neer. molen molenaar, dan., norv. mølle møller, sued. kvarn mjölnare. Sufixul împrumutat s-a atașat și unor cuvinte nelatine (germanice), așa cum atestă derivate germane precum: Fahrer "conductor", Schnei-der și chiar Schreiber, căci acesta nu are un corespondent în latină cu o asemenea structură. Pînă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation [nasi΄õ], réligion [reli(i΄õ]. În limbile germanice, corespondentele sînt: germ. Nation [natsi΄on], Religion [religi΄on]; neer. natie [΄nasi:], religie [re΄ligi:]; engl. nation [′nei∫(n], religion [ri′lid((n]; dan. nation [na΄∫o:n], religion [religi΄o:n]; sued. nation [nat΄∫u:n], religion [reli΄(u:n]; norv. nasjon [na΄∫on], religion [religi΄o:n]. Pentru cuvintele de acest tip, se poate constata că, în cazul limbilor romanice, situația este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bogată, cu păstrarea celor patru cazuri din germanică. Celelalte limbi germanice însă exprimă relațiile cazuale cu ajutorul prepozițiilor, lipsindu-le, prin urmare, flexiunea cazuală, cu excepția genitivului, unde se folosește desinența -s, dar neerlandeza recurge foarte rar chiar și la această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
foarte rar chiar și la această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie de tipul reprezentat de limba română în cadrul familiei limbilor romanice. Spre deosebire de limbile romanice, în care exprimarea gradelor de comparație se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se apropie de tipul reprezentat de limba română în cadrul familiei limbilor romanice. Spre deosebire de limbile romanice, în care exprimarea gradelor de comparație se realizează analitic (româna fiind cea mai consecventă în acest sens), în limbile germanice această categorie este redată sintetic: dan. lang, laengere, laengest, sued. lång, längre, längst, neer. lang, langer, langst etc. Engleza realizează însă un tip aparte, fiindcă are și o redare analitică în cazul adjectivelor polisilabice, cu ajutorul lui more și the most, pentru comparativ și superlativ relativ. Un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta este situația obișnuită, în celelalte limbi romanice, ea s-a impus pe cale savantă); germ. gut, besser, best(e), neer. goed [gu:d], beter, best, engl. good [gu:d], better, best, sued. god, bättre, bäst, norv. god / bra, bedre, best, dan. god / bedre [΄bäðrə], bedst [bäst], den bedste. Mai multe tipuri sînt realizate de limbile germanice dacă se are în vedere criteriul mărcilor verbale pentru persoană. În limba engleză, la prezent indicativ, toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1998 Abrevieri a. = an(ul) abl. = ablativ acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz. = greacă bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə], norv. mynten [΄müntən] "monedă" b = consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief [bri:f] "scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief [bri:f] "scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]