9,503 matches
-
de micile lui învârteli. Fuma țigări scumpe și când se oprea să bea câte ceva răcoritor scotea un portmoneu bine căptușit cu bani. Curând femeia și-a abandonat toată reținerea. Seara au hotărât să meargă la un restaurant unde se putea dansa. O idee excelentă, a spus ea și s-au întors în stațiune. Dorea neapărat să îmbrace rochia carmin. Citise undeva că într-o țară, departe, aiurea, miresele se îmbracă în roșu. Ori, ea urma să fie mireasă pentru o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lung și dezbrăcat, cu buza lui ruptă, explică ceva și își întinde gâtul ca și cum ar adulmeca în aer cu mișcări scurte de bărbie, degete lungi oarecum alipite și nepricepute care cuprind oarecum deodată, mă uitam fascinată când el pe scaun dansa cumva cu palmele, încadrându-și fața după tehnica videoclipurilor, era așa de frumos, că desigur n-am mai plecat și m-am băgat în patul lui adormit și așteptându-mă și ferindu-și gura, trăgându-mă de păr, ah... de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Mihai în noaptea de Sânziene, când se deschiseseră cerurile, dar eu nu știam asta, eu eram pe spate, mă odihnesc, nu dorm, pe ceva ca un pat, ca o saltea, ce bine că sunt oameni în jur, ce bine că dansează, nu-i vedeam, doar umbrele mâinilor în aer cumva, mișcătoare, și trupul meu care nu mai putea, nu mai voia nimic și nu-l mai simțeam, îl abandonasem în drum spre bucătărie din 3 pași pe lună, o dâră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și merge pe plajă, dar eu nu-l mai aud, vocea lui se îndepărtează ca și cum l-ar fi luat cineva de umeri, simțeam nevoia să ajung jos, să uit de mine, mă bucur doar că e lume în jur care dansează agonic, în bezna din mine doar zâmbetul meu rămâne, se ridică în aer și eu aud, ca de la înger, nu ești singură, nu ești singură, atât de clar și de liniștitor, și era exact ce voiam să aud atunci, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
3 imaginaserăm, spărgându-ne de râs, o căsuță mică, de 1 pe 1, în care, dacă ai invitați, doriți cafea? imediat și doar întinzi mâna și dai cafea, doriți zahăr? imediat și doar întinzi mâna și dai zahăr și când dansăm, stăm toți în picioare și ne întoarcem toți deodată, WC-ul e în afară, în perete și trebuie să bagi fundul uite-așa și liftul e mult mai încăpător și de aceea locatarii preferă să se mute în lift și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pupă țoc! și Mami o iartă, că e mică și îi place să se joace și exagerează ca să uite și să nu mai viseze urât. Toni, a murit tata, mi-a spus ea la telefon, iar în jur lumea care dansa mi s-a părut stranie, nu prea mă mai puteam bucura, Marius o trimisese pe iubită acasă, ai vorbit cu Iulia? Da, zic căzut și apăsat, te distrează, văd, i-am spus eu pe o bancă în fața teatrului, când cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
frumos, aveam să-i spun eu în hotel, pe burtă, în negrul ochilor ce se făceau verzi, Cehov și Marius stăteau dezbrăcați de tricouri în genunchi în fața mea, cântă Doors, eu m-am dat peste cap peste mese, ei au dansat, lumea a plecat de la petrecere pe rând, spre case, Baby s-a culcat, el e foarte înțelept câteodată, eu nu, acum, iubita lui în hol, după premieră, am zis că plec cu criticii acasă, la București, dar nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Marius luându-și geanta, pa, zic, ca și când n-aș vrea să rămână și el se întoarce zâmbind a glumă și cunoscând efectul plecării lui asupra mea, am glumit, zice el din ochi și se sprijină de masă lângă mine. Lumea dansează în jur, eliberată de tensiunea spectacolului, nefiind premiera mea, nu prea-mi arde să nu-mi pese de nimeni și să mă simt întreagă și suficientă, a murit tata, îmi spune Prințesa la telefon, n-am cu ce să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Pinochio în seara asta, că n-am chef să mă duc acasă, am luat Xanax și diazepam... să mă liniștesc... ce să-ți zic, Prințesă, e dureros când pierzi pe cineva drag, era bolnav? când a murit bunica mea, lumea dansează și nici dragostea mea pentru Marius nu-mi mai pare ca înainte, o tristețe adâncă a renunțare iese din mine și dacă vrea acum să plece, să plece, se dansează cu tropăituri sau pasional, tango, uit puțin și dansez și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cineva drag, era bolnav? când a murit bunica mea, lumea dansează și nici dragostea mea pentru Marius nu-mi mai pare ca înainte, o tristețe adâncă a renunțare iese din mine și dacă vrea acum să plece, să plece, se dansează cu tropăituri sau pasional, tango, uit puțin și dansez și eu, mă bucur că Marius a rămas, îmi spune Baby la ureche, te iubesc, Baby, îi spun și eu, iubita lui s-a vaporizat, iar eu îl am pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
lumea dansează și nici dragostea mea pentru Marius nu-mi mai pare ca înainte, o tristețe adâncă a renunțare iese din mine și dacă vrea acum să plece, să plece, se dansează cu tropăituri sau pasional, tango, uit puțin și dansez și eu, mă bucur că Marius a rămas, îmi spune Baby la ureche, te iubesc, Baby, îi spun și eu, iubita lui s-a vaporizat, iar eu îl am pentru mine în seara asta, stă pe scaun și mă cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pământ, cred că spărgea și oglinzile, spune Cehov, trupurile se văd prin întuneric luminate din spate, din hol, eu stau în fund pe jos, după ce m-am rostogolit peste mese și am râs în beznă, Cehov și Marius, foarte înalți, dansează, spun ceva tare, ai mai văzut vreodată o fată mai frumoasă, și ei mă cuprind de mijloc, vrei să ne căsătorim, vrei să ne căsătorim... pe stradă, vrei să ne căsătorim... în altă zi, stai în genunchi când îi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
deschise, în periferia ochilor. Arăți ciudat azi, să nu mori. Am senzația că încerc să înțeleg ceva, dar nu știu ce, m-am întâlnit pe stradă până și cu un chinez cu care am jucat într-un spectacol și cu care am dansat în parcul palatului la Mogoșoaia, înainte de spectacol îmi cânta în chinezește ceva cu „a”-uri rotunjite în „o”, ca și cum s-ar ciocni un cristal de dinți, de cerul gurii, de cutia mea craniană, cu rezonanță, ce spui tu, ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
hai să fim prieteni iar... hai să fim prieteni iar... Pinochio râde și face jocuri cu o bucată de brânză și creează unde care se înșurubează în jur cu viața, a fluturi, a curcubee, și râsul meu le face să danseze, să-și schimbe culorile de la unul la altul, într-o plăcere de gheare viguros înfipte dintr-o carne în alte, până la sângele care se sparge în sfere albe, roșii, fără gravitație, zâmbetul lui mă saltă cu lava din tălpi, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
plânge cu lacrimi de ploaie cerul spuzit de stele; vânt tomnatic; vântul geme; val de brumă argintie; val de frunze ruginii; năframă galbenă a toamnei; faldurile piramidei pline de crizanteme; regina mândră în culori; clăi de frunze ruginii; frunze arămii dansează în aer; vânt năvalnic; ploaia cerne mărunt sita deasă; nori suri; harnică tristă; se plimbă prin grădinile cu crizanteme mirositoare; am primit o scrisoare de la toamnă; momente de melancolie; zilele trec ca niște bărcuțe albe; firea pare ostenită de muncă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
petalele lor și tu te-ai lovi de ele. Întrebări cu parfum de toamnă te apasă. Te-ai așezat pe o placă veche de patefon. Să știi că te-ai împotrivit prostește. Îmi cunosc vina. Ai intrat acum în nesfârșit. Dansează! E greu când tu însăți ești melodia. Te voi purta eu! Iar dacă vei greși, vom învăța din nou pașii pe de rost. Iar am greșit! Dar promit să nu mai dansez niciodată când e primăvară. Nici chiar dacă plouă! Magda
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Îmi cunosc vina. Ai intrat acum în nesfârșit. Dansează! E greu când tu însăți ești melodia. Te voi purta eu! Iar dacă vei greși, vom învăța din nou pașii pe de rost. Iar am greșit! Dar promit să nu mai dansez niciodată când e primăvară. Nici chiar dacă plouă! Magda Geană, clasa a VII-a B Zi de vară ,, Într-o zi frumoasă de vară, îmi luai legătura, o pusei în vârful bățului și o luai la picior pe drumul cel mare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Iarna Decembrie a sosit cu cerneri mari din văzduhul căptușit cu nori de zăpadă. Soarele rotund și palid se prevede printre norii care-și poartă plumbul ca un vis de tinerețe. Din cerul oțelit, cumplita iarnă își cerne fulgii care dansează în aerul rece ca un roi de fluturi albi. Pe pământul firav s-a așternut o zale argintie. Pretutindeni domnește oceanul de ninsoare. Pe câmpurile pustii s-a așezat zăpada cristalină și jucăușă ca un lan de diamante. Se aude
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Uite-o pe Iolanda! Întoarse capul: Era șefa de la „Materna”. Fardată, Încorsetată, de nerecunoscut. Îi zâmbi. Nu erau excluse și alte surprize. Ce căuta ea acolo? Nimic. Venise pur și simplu. Visând totuși la un tren al ei? Câteva perechi dansau. Ascultă o clipă muzica, apoi renunță. Se mulțumea să privească. De când nu mai dansase oare? În copilărie făcuse balet. Și pian. Vreo patru ani. Apoi a trecut la „plastică”. Liceul de artă și... ce se vede. Muncește. În timpul liber citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îi zâmbi. Nu erau excluse și alte surprize. Ce căuta ea acolo? Nimic. Venise pur și simplu. Visând totuși la un tren al ei? Câteva perechi dansau. Ascultă o clipă muzica, apoi renunță. Se mulțumea să privească. De când nu mai dansase oare? În copilărie făcuse balet. Și pian. Vreo patru ani. Apoi a trecut la „plastică”. Liceul de artă și... ce se vede. Muncește. În timpul liber citește, ascultă muzică. Se apropia și ea de treizeci și de ani. O vârstă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de ce. Dar Șușu era o fată drăguță și de treabă. Împlinise douăzeci și doi de ani și se specializase În primirea și ocrotirea stagiarilor. Nu avea vreo preferință pentru un profil anume. Licențiați să fie. Se Îmbrăca cu gust și dansa frumos, cu stil chiar. La votcă nu prea rezista ori, e bine știut faptul, stagiarii plecau din oraș atât de repede, Încât biata Sușu nu apuca să se obișnuiască cu băutura asta pe care, ea personal, o găsea mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sunt mai degrabă frivole. Dacă auzi În vis lătrat de câini, vei primi vești deprimante. Există riscuri foarte mari ca să urmeze o perioadă dificilă În viața ta. Dans. Dacă ai deja o familie și visezi o mulțime de copii veseli dansând, e semn că vei avea copii ascultători, inteligenți și iubitori. Celor tineri și necăsătoriți Încă, acest vis le indică faptul că vor avea o slujbă plăcută și o viață plina de plăceri.” A sângera: „Când visezi sânge curgând dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ei jocul neașteptat al unor pete de umbră și lumină. Alunecau unele pe lângă altele ca dansatorii pe parchetul lucios al Salonului de onoare din casa Lendvay. Nimeni nu valsa mai frumos decât perechea Marta Morar-Koblicska - Zador Levente Szász, doctor-úr. Doctorul dansa minunat, deși era Însurat și tată a doi copii. Amănuntul acesta nu reieșea câtuși de puțin din felul În care o ținea În brațe pe Marta, o privea sau Îi zâmbea. Să-i fie rușine, ziceau unii, bravo lui, ziceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
unde ea Își pusese buzele. Oricât de mult o iubea, nu o imita Întrutotul. Se știa om cu frica lui Dumnezeu și nu Îl putea supăra pe Cel-de-sus sărutând fiara așa cum cu nările fremătând de plăcere făcea Marta. El nu dansa niciodată. Stătea țeapăn, În picioare, lângă scaunul doamnei Koblicska și nu o scăpa din ochi pe Marta. Ea Însă nu avea ochi decât pentru intelectuali. Din șirul lung de admiratori și iubiți, doar Radu Slăvoacă, prima ei dragoste și avocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fusese niciodată sfrijită ca un manechin, dar nici cât o batoză, cum se vedea acum. Deoarece până la Revelion nu avea cum să slăbească, hotărî că urma să-și țină blana de nutrie pe umeri ca pe o pelerină. Și când dansăm? Întrebă Gheretă cu un alint În voce care nu scăpă Zorelei. Vorbești ca un poponar, Gheretă, veni disprețuitoare replica femeii. Când dansăm, apăsă bine pe acest cuvânt, tu o să stai pe scaun cu blana În brațe. Să nu-ți fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]