2,277 matches
-
propriul ogor sau din ținutul natal reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu prundu de grău, / Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-acum mai văzută / Și cu mult mai căutată / Ca firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir descrie astfel acest rit al ploii: "Vara, când pentru secetă mare e pericol că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de sfinți; cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și alte influențe. Astfel, în noaptea de Crăciun se dau drumul de pe un deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și de jocul călușarilor care se integra în cadrul unor rituri magico-mitice, medicale, apotropaice, tropaice, cathartice și războinice. Dansul ritualic cu cai solari apare și la alte popoare: la germani, Pferd-Ritters, la francezi, cheval jupon, sau la englezi, hobby horse.106 Datina arderii butucului în noaptea de Crăciun, răspândită aproape la toate popoarelor Europei, focurile care se fac în dimineața de Crăciun (la slavi și la români) și colacii de Crăciun, care imită forma soarelui, amintind de nimbul lui Mithra, pun în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, 2000. * * *, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976. * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992. * * *, Folclor stăneștian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Academiei RSR, București, 1985, p. 471. 80 Ibidem, pp. 450-451. 81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 8. 137 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p.291. 138 Cf. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, Hidromitologia, pp. 475-481. 139
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Amarcord, Timișoara, 1994, p. 132. 143 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. III, p. 42. 144 Romulus Vulcănescu, Mitologie Română, Ed. cit., p. 439. 145 Ibidem, p. 440. 146 Ibidem, p. 442. 147 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului roman, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 117. 148 Ibidem, p. 117. 149 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pp. 190-191. 159 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 72. 160 Ibidem, p. 73. 161 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 12. 162 Ibidem, pp. 297-298. 163 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976, v. Vântoasele, p. 362. 164 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 288. 165 Ibidem, pp. 438-439. 166 Ibidem, I, pp. 288-289. 167
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. 184 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, Editura Univers, București, 1995, p. 39. 185 Ibidem, p. 73. 186 Ibidem, p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203. 196 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
435. 409 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., pp. 14-15. 410 Ibidem, p. 15. 411 Ibidem, p. 18. 412 Ibidem, p. 194. 413 Ibidem, p. 303. 414 Ibidem, p. 127. 415 Ibidem, pp. 130-131. 416 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ed. cit., pp. 72-73. 417 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 310. 418 Adrian Fochi, Op. cit., p. 73. 419 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 81. 187 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999, p. 71. 188 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 102. 189 Ibidem, pp. 102-103. 190 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I. O., București, 1998, vol. II, p. 327. 191 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava, 2008, 70
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Fundației Culturale Române, 1997, pp. 7-9. 48 Ibidem, pp. 35-36. 49 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 103-118. 50 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, p. 240. 51 Ernest Bernea, Op. cit., p. 196. 52 Ion Drăgușanu, Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005, pp. 93-94. 53 v. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., pp. 73-74. 54 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., pp. 303-306. 55 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 178-179. 56
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
178-179. 56 Ion Filipciuc, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002, p.221. 57 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani. 58 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 181-182. 59 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, v. vol. I, p. 34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit., pp. 362-371. 72 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 452-453. 73 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 79. 74 Ernest Bernea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de zile. In mina de la Cavnic, în seara zilei de 24 decembrie 1953 deținuții au cântat “Bună dimineța la Moș Ajun”, ”O, ce veste minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar atunci când nici oamenii liberi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pământ și de oseminte/ în timp ce galopează în zare scheletele cailor". O altă cauză a neliniștii poetului ar fi "Anotimpul electronic", desființarea omului prin alienare, prin invazia tehnicismului; asistăm la o adevărată osificare a spiritului. În această lume dispar legi și datini. Măștile s-au uzat. Lumea este dominată de "zeul" căderii în vid. Soarele, cum spunea altădată Eminescu, se va răci și vor muri oameni și flori, orașe, semnale magnetice; o moarte organică a lucrurilor cutremură lumea, semnalând căderea în vid
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]