1,965 matches
-
Să trăim prin moarte, înviere! Renaștere Am renăscut strângând nemărginirea în sufletul meu veșnic covârșit De dorul de-a cuprinde nemurirea Și liniștea din cerul nesfârșit. Am rătăcit pe căi întortocheate, Prin întuneric, vifor înfruntând, Spaime, dureri cu mine-mperecheate, Vise deșarte-n gându-mi sângerând. M-am afundat în mlaștina tristeții, Noian de pătimiri m-a-ngenuncheat, Târându-mă prin negurile vieții... Nu Te-am zărit că pururi m-ai vegheat. Când m-am trezit din adâncimi de noapte, Simțindu-Te întreg, strălucitor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Și nu-i capăt sa ne-ajungă... din pământ o mână lungă sparge nourii de ceară, bate Sha, la dor de ducă... un nebun de plin amor zburdă-n cercul stării albe căzând pradă vorbelor, din prea dus spre zări deșarte și, ... s-au speriat Jugarii, curgând vise-n chip de șoapte, iar în scrum de clipe moarte, adormirii se dezic, trec târâș pe cruci purtate printr-un ochi de cer mai mic. Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pot rămâne Dar n-am să trec dincolo de mine N-am să fac tăcerea să răsune Ca marea nemișcată de suspine Pâlpâie zadarnic gândurile-n gol Răzbat prin ele zvonuri de departe Ascult ecoul cuvintelor domol Desprins din imnul orelor deșarte Mușcă noaptea târziul ruginit în văl să-mi prindă gândul de pripas E doar un vis atât de ofilit Când îți citesc în ochi un bun rămas Clipele ca ploile de ieri E timpul numai clipe nesfârșite Prinse toate-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se facă nebun să ajungă înțelept. 19. Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: "El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor." 20. Și iarăși: "Domnul cunoaște gîndurile celor înțelepți. Știe că sunt deșarte." 21. Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre: 22. fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre, 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
concurează pentru cel care licitează cel mai mult. Și, ca orice afacere, nimeni nu ar trebui să confunde un iepure cu o veveriță - prețul tău spune cine ești. În ziua în care a murit tata am învățat să disting speranțele deșarte de realitate, mai ales atunci când foști prieteni de-ai săi au apărut să ceară înapoi vreo datorie. De asemenea, am avut de învățat și din modul în care ne-a tratat unchiul meu. Mama mi-a spus odată că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
datorie. De asemenea, am avut de învățat și din modul în care ne-a tratat unchiul meu. Mama mi-a spus odată că trebuie să-ți pleci capul atunci când treci pe sub streșinile joase, pentru a evita să te rănești. „Speranțele deșarte nu-mi oferă demnitate“, zicea Fann Sora cea Mare. „Nu există mamă pe lume care să fie fericită să-și vândă copila, dar și-o vinde.“ Unchiul și vărul Ping vin să mă vadă și sunt nevoiți să îngenuncheze. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spune An-te-hai. Expresia lui arată o credință sinceră. Majestatea Sa o să vă cheme, doamnă. — Oare? — Trebuie să credeți că o va face. De ce ar face-o? — De ce ar face-o? An-te-hai se ridică din genunchi. — Nu mai vorbi de speranțe deșarte, An-te-hai! Nu vă puteți permite să vă pierdeți încrederea, doamnă. Ce altceva posedați în afară de speranță? Majestatea Sa v-a dat locuință în partea vestică a palatului său. Am convingerea că e semnul unui interes puternic. Toți prezicătorii pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
visurile și cu scrisul lui, am cășunat și eu discuții, controverse și schisme, declară el. Unii nu se pot împacă cu limba mea literară; alții mă găsesc prea bigot și moralizam; alții ― cu mai multa devoțiune și mai puțină jertfă deșartelor frumuseți pământești... Îi rog pe toți să citească și să recitească bucata mea Trandafirii. Bucata aceasta rezumă, lămurește și simbolizează surprinzător toată simțirea și toată literatura mea." Dacă e așa, îmi zic, hai să citesc această bucată. Și caut la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu știu (și nici nu ard prea tare să Îmi explic) ce Înseamnă a fi european azi; dar a fi european În general? E ca și cum aș fi Întrebat ce Înseamnă a respira. Semnat: prof. Marin Foiște, redactor-șef”. Pentru luminarea deșertelor voastre minți, țin să fac unele precizări, care nu au Încăput În măiastrul text pe care tocmai l-ați ascultat cu bovină nedumerire, dar și cu inconștientă Încântare. Vestitul soldat Cocrișel - care, după cum ați aflat din lecțiile mele, Îi cerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
RUGĂCIUNE Mama plânge și suspină și cu dorul potolit, Se roagă mereu să vină Copilașul ei iubit. Moartea surdă, nemiloasă, I‐a răpit ce‐ avea mai drag; și de‐ atunci așteaptă‐ntr‐una, Să apară poate‐ n prag. În zadar, deșartă casă Nu mai este cum a fost; Nu mai sunt perechi la masă, Viața n‐ are același rost. Nu‐i nimic mai scump pe lume Cum e dragostea de mamă. Mama plânge și iubește Cu dragostea ei de mamă. Mama
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de mare în planurile tale ! ... La zodii chiar s‐arată cum am s‐ ajung de bine, și ce măriri m‐ așteaptă în norocoasa‐ mi cale! Din câți copii pe lume‐ s, nici unul nu‐i ca mine ... Ce dureros se stinse deșarta‐ ți așteptare! Pierdut, te văd, din cruda vieții vijelie, Nenorocită mamă, și plâng că nu‐ s în stare O slabă mângâiere să‐ ți dau, cât de târzie, Ce dureros se stinse deșarta‐ ți așteptare! C.D.Zeletin (n.1935) Numele adevărat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu‐i ca mine ... Ce dureros se stinse deșarta‐ ți așteptare! Pierdut, te văd, din cruda vieții vijelie, Nenorocită mamă, și plâng că nu‐ s în stare O slabă mângâiere să‐ ți dau, cât de târzie, Ce dureros se stinse deșarta‐ ți așteptare! C.D.Zeletin (n.1935) Numele adevărat: Constantin Dimoftache, născut în comuna Burdusaci, județul Tecuci. Poet, prozator, esei st, memorialist, cronicar de artă, traducător, mare om de știință, în medicină, și în special în pediatrie. Doctor în medicină. Este
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
adânci de poezie ... 326 C.C.Zincu RESEMNARE Cum să oprim numărul anilor sau să‐i grăbim și să vedem că „după” e o altă lume?! Privită prin lupă ceva ne spune că prevenția tainelor ne duce din nou spre zile deșarte, zadarnic ecou cu firave șoapte într‐ o perpetuă noapte. Mai bine lăsăm fatalității imaculata tardivă tinerețe și ne oprim cu sufletul duios intuind ce nu ne‐a fost dat mai demult. Sau ce‐ ar mai putea fi acum de‐am
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
zis: "Stăpîne, Doamne, care ai făcut cerul, pămîntul, marea și tot ce este în ele! 25. Tu ai zis prin Duhul Sfînt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: Pentru ce se întărîtă neamurile, și pentru ce cugetă noroadele lucruri deșarte? 26. Împărații pămîntului s-au răsculat, și domnitorii s-au unit împotriva Domnului și împotriva Unsului Său." 27. În adevăr, împotriva Robului Tău cel sfînt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoțit în cetatea aceasta Irod și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
lucrul acesta, și-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului, și au strigat: 15. "Oamenilor, de ce faceți lucrul acesta? și noi suntem oameni de aceeași fire cu voi, noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pămîntul și marea, și tot ce este în ele. 16. El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor, 17. măcar că, drept vorbind, nu s-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
vine să fug, însă nu mai văd nici ieșirea... Așa-zisul director (care îmi va fi mult timp director) se ridică împleticindu-și picioarele și așază pe mâna mea amprenta unei sărutări soioase, ca un fluture decapitat... amprentă a iluziei deșarte și a unor împrejurări nefericite... Castelul meu are temelia de nisip, îl simt cum se prelinge pe lângă mine... Deci acesta e visul... Aceștia mi-s colegii... Întind hârtia și spun: -Sunt noua învățătoare... vorbele îmi ies gâjâit și îmi vine
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
că într-un conflict cu Turcia statele din Peninsula Balcanică vor fi zdrobite, a sfătuit România să se țină la o parte de conflict. După primele victorii ale statelor balcanice era evident că speranțele Austro -Ungariei în victoria Turciei erau deșarte. Mai mult, menținerea status-quoului în Balcani era imposibilă. În acest moment, guvernul român solicită Austriei sprijinul pentru rectificarea graniței de sudest. Aceasta deoarece Congresul de la Berlin din 1878, sub influența Rusiei, nemulțumită de opoziția românească la înstrăinarea județelor din judul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
a deficienților. Omagiu conducătorului iubit...“ Ațipire, moleșeală și pustiu și acreală leneșă, leneșă. Ar fi pus palmele pe un zid sacru, să-i simtă răceala, apoi să întrebe: „Suntem noi mai răi ca alții?“ și să aștepte ecoul, ecoul vorbelor deșarte. Da, și-ar fi lipit palmele împreunate pe zidul unui schit, să pună întrebări fără răspuns. O treziră vocile de alături. — Hienă, asta era. I-a făcut directorului sute de reclamații. Îi striga în ședințe că și-a trădat clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fost total unilaterală. Eu i-am destăinuit toate secretele mele - dar el nu mi-a dezvăluit mie nici un secret de-al lui. Nu mi-a spus nimic. Nu eram suflete pereche. Am fost o proastă care și-a făcut iluzii deșarte. — Emma, n-ai fost deloc o proastă, spune Lissy, punându-și mâna peste a mea, cu compasiune. Doar că ai avut Încredere În el. — Am avut Încredere - am fost o proastă - e exact același lucru. — Dar nu se poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
aș așeza în fața calculatorului, de ce a vrut sè-mi arate Muzeul?! Mè strèduiesc sè fiu atent la cuvintele ei, dar acestea, neascultètoare, i se evaporè de pe buze că într-un abur cețos ce mè învèluie cu fiorii dulci ai unei promisiuni deșarte, Grigorescu, culorile blânde de varè calmè, portretul unui vechil, nu-i rețin numele, controversă din jurul acestui tablou, eforturile pe care Muzeul le-a fècut că sè-l achiziționeze, Matei e departe, urmèrind-o vrèjit, felul în care alunecè în el însuși, conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
chemèri ale lumii nu sunt decât amânèri, folosește același cuvânt că AnM, amânèri, cotituri la dreapta sau la stanga drumului, înaintèri sau reculuri dupè cum, amègindu-ne cu nèlucirea trecètoare a lumii, viața își urmeazè imprevizibilul curs și cè acele chemèri sunt deșarte în raport cu chemarea adevèratè pe care Iisus i-o adreseazè, fèrè cuvinte, vameșului Matei! Eu argumentând, îi atrag atenția, folosindu-mè de metafore de naturè tehnicè, cè în lumea noastrè, gèlègioasè și brutalè, plinè de paraziți audio, e tot mai greu sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o viață. Nick s-a prăbușit pe scaunul de lângă fereastră cu capul îngropat în palme. Alison s-a dus lângă el și i-a pus o mână pe creștet ca să-l liniștească. Nici unul dintre ei nu ți-ar da speranțe deșarte. Sunt sigură că Susan o să se facă bine. Nick a ridicat puțin capul și s-a uitat direct la ea, cu ochii umeziți de lacrimi și colțurile gurii tremurându-i de frică. Doamne, sper să ai dreptate! Lacrimile au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vagonului, pe care pasageri plictisiți săpaseră cu briceagul tot soiul de inscripții ca să-și omoare timpul. Acolo, în gară, în picioare pe zăpadă, Gacel Sayah descoperise dintr-o dată că prezicerea bătrânei Khaltoum părea că avea să se împlinească. Deșertul, iubitul deșert unde se născuse, rămânea în urmă, la poalele acelor munți înalți acoperiți acum de pășuni verzi și copaci groși, iar el se îndrepta, orb și ignorant, spre ținuturi îndepărtate și ostile, unde voia să-i înfrunte pe stăpânii lumii doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
bine că nu, se simțea legată de el mai mult decât dacă ar fi stat amândoi sub același acoperiș, așa încât trăgea nădejde că într-o bună zi o să divorțeze și o să-l aibă doar pentru ea. Trebuie că nădejdea aia deșartă i-a luat mințile când a rămas iarăși gravidă. Te tâmpiseși parcă, Mirelo... Ceasuri în șir înțepenea cu coatele pe pervazul ferestrei, cu privirea spânzurând în gol și legănându-se deasupra curții autobazei CET Sud de peste bulevardul Fizicienilor, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
liniștită, să mai Închidă ochii la traficul clandestin de suferinzi În fază terminală, și chiar să-i Închidă de tot dacă nu voiau să mărească cu propriul lor corp cantitatea de persoane cu observarea cărora fuseseră Însărcinați. Nu erau cuvinte deșarte, după cum se văzu când familiile a patru supraveghetori se treziră anunțate prin apeluri telefonice anonime că trebuiau să se ducă să-i ia din anumite locuri. Așa cum erau, adică, nu morți, dar nici vii. În fața gravității situației, ministrul de interne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]